Tarde

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Tarde
comune
Tarde – Stemme
Tarde – Bandiera
Tarde – Veduta
Tarde – Veduta
Castelle Aragonese 2022
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheRinaldo Melucci (PD) da 'u 17-6-2022
Territorie
Coordinate40°28′16″N 17°14′35″E / 40.471111°N 17.243056°E40.471111; 17.243056 (Tarde)
Altitudine15 m s.l.m.
Superficie209,84 km²
Crestiàne187 503[1] (30-4-2023)
Denzetà893,55 ab./km²
FraziuneTalsane, Lide Azzurre, Lame, San Vito, Marine de Tarde
Comune 'nzeccateCarusine, Faggiano, Fragagnane, Leporano, Mazzafre, Mundejase, Mondeparane, Mondemesola, Pusane, Roccaforzate, San Giorgie Ioniche, Statte, Vurtàgghie.
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74100-74121-74122-74123
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073027
Cod. catastaleL049
TargheTA
Cl. sismichezone 3 (sismicità vasce)[2]
Cl. climatiche1071
Nome javetandetarandìne
(IT) : tarantini o tarentini
PatroneSan Catàvete, 'Mmaculata Congezione, Sand'Egiddie da Tarde
Sciurne festive10 masce, 8 decemmre
PIL procapite(nominale) €18.835,27
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Tarde
Tarde

Mappe de localizzazione: Pugghie
Tarde
Tarde
Tarde – Mappa
Tarde – Mappa
Posizione d'u comune de Tarde jndr'à provinge de Tarde
Site istituzionale

«E ce 'u destine condrarie m'adda tenè lundane allore agghia cercà le acque doce d'u Galeso care a le pechere avvrazzate jndr'à le pelle, e le urbertose cambe ca 'nu sciurne onne state de Falanto 'u Spartane.»

(Quinde Orazio Flacco[3])

Tarde (Taranto jndr'à 'u tagliàne, Τάρας jndr'à 'u greche andiche) jè 'nu comune de 187 503 crestiàne,[1] capeluéche d'a provinge e tèrze comune cu cchiù crestiàne d'a penisole tagliàne d'u sud e 'u sediceseme cchiù popolose de totte l'Itaglie. L'area vasta jè costituite da 28 comune e Tarde jè 'a capefile[4].

Tarde jè situate jndr'à 'u Gurfe de Tarde sus a 'u Mar Ionio, se estenne 'mbrà doje mare: 'u Mar Granne e 'u Mare Pìccele, da aqquà 'u nome de Cetate de le doje Mare. 'Nzieme a Ppelone, jndr'à 'u territorie de Ostune (BR) e a Sanda Marije de Lèuche (LE), rappresende une de le virtece ggiuste d'u Salènde.

Aqquà stè 'nu granne puerte industriale e commerciale e de 'n'arsenale d'a Marine Militare Tagliàne, eppure d'a maggiore stazione navale. Aqquà se iacchie, pure, 'n'imbortande cendre 'ndustriale, cu le stabbilimende siderurgece ('mbrà le quale stè 'u cchiù granne cendre siderurgece de Europe), petrolchimece, cemendifere e de candieristeche navale. Jè pure attive jndr'à l'industrie d'u liquore.

'A provingia soje tène 29 comune e jè dedite a l'agricolture, a 'a pesche e a l'industrie jndr'à le settore de aeronauteche, alimendare, tessile e a l'artiggianate jndr'à lavorazione d'u legne, d'u vitre e d'a cerameche.

Sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

Territorie[cangecange 'a sorgende]

Tarde viste da 'u satellite

«Mentre la maggior parte del golfo di Taranto è importuosa, a Taranto c' è un porto molto bello e ampio del perimetro di 100 stadi, chiuso da un grande ponte.
Tra il fondo del porto e il mare aperto si forma un istmo, sicché la città sorge su una penisola e poiché il collo dell'istmo è poco elevato, le navi possono essere facilmente trainate da una parte all'altra
»

(Strabone - Geografia, VI, 3, 1. Traduzione de Necole Biffi)

Tarde s'affaccie totte sus a 'u Mar Ionio, e face 'nu gurfe ca pigghie 'u nome da Tarde e se stenne 'mbonde a Basilicate. Jè mise a 15 metre sus a 'u levèlle d'u mare, jndr'à 'na zone chianeggiande ca s'allonghe verse l'asse Nord/Nord Ovest-Sud Est e circunnate da Nord Ovest 'mbonde a Est da l'altechiane de le Murge. 'U territorie sue tène 'n'estenzione de 209,64 km² e jè vagnate quase tutte da 'u mare, essenne caratterizzate da 'a presenze de ttre penisole naturale e de 'n'isole artificiale, ca s'à formate apprisse a 'u tagghie d'a penisola origgenale fatte duranne 'a costruzione d'u fossate d'u Castelle Aragonese. 'A cetate jè infatte canusciute pure cumme "'a cetate de le doje mare", essenne vagnate da 'u Mare Granne luenghe 'a coste esterne racchiuse jndr'à baia delimitate a Nord Ovest da 'a Punde Rondinelle e a Sud da 'u Cape San Vito, e pò da 'u Mare Piccele, ca costituisce 'nu belle gruesse bacine inderne.

'A "cetate de le doje mare"[cangecange 'a sorgende]

'U Mare Granne ed 'u Mare Piccele[cangecange 'a sorgende]

'U panorama d'u Mare Granne da 'u Lungomare
'U panorama d'u Mare Piccele da 'a via Appia

'U Mare Granne, chiamate cchiù frequendemende "rada de Mare Granne" purcé stonne sembre puggiate le nave ca aspettane, jè separate da 'u Mare Piccele da 'nu cape ca 'u chide a gurfe, oriendate verse l'isole artificiale ca costituisce 'u nucleo origgenale d'a cetate, cullegate a 'u reste d'u territorie grazie a 'u Ponde de Porta Napule e 'u Ponde Girevole. 'U Mare Granne jè ppure separate da 'u Mar Ionio da 'u Cape San Vito e dalle Isole Cheradi de San Pitre e San Paolo. Ste urteme furmescene 'n'archipelaghe piccinne ca chiude precise precise l'arche ideale ccrejate da 'a baia naturale d'u Mare Granne.

'U Mare Piccele jè da conziderarse 'nu mare inderne, e allore, presende probbleme de recange de l'acque. Le doje sene sue sonde idealmende divise da 'u Ponde Punda Penne Pizzone ca 'nzecche 'a Punda Penne cu 'a Punda Pizzone: 'u prime sene tène 'a forme de 'nu trianghele cchiù o mene, addò le vertice meridionale sonde rappresendate da l'aprture a Est sus a 'u seconde sene e dall'aperture a Ovest sus a 'u Mare Granne tramite 'u canale naturale de Porta Napule; 'u seconde sene tène invece 'a forme de 'n'ellisse, ca tène l'asse cchiù granne ca mesure quasi quase 5 km in direzione Sud Ovest-Nord Est. Jndr'à 'u prime sene jesse 'u jume Galese.

Tande le vinde quande le marèe inzieme a le sorgende sottomarine cu diversa salinità, condizionescene l'andamende de le corrende de tipe superficiale e de tipe profunne 'mbrà 'u Mare Granne e le doje sene de quidde Piccele. Jndr'à 'u Mare Granne e jndr'à vanna settendrinale de tutte e doje le sene d'u Mare Piccele, sonde localizzate certe sorgende sottomarine nnomenate citre[5], ca scettene acqua doce ca no se pò bevere mischiate a acqua salmastre, dunanne a le acque d'u mare 'na condiziona idrobiologgeche ideale pa coltivazione de le mitile ca normalmende se chiamane cozze.

Clime[cangecange 'a sorgende]

«Quell'angolo di mondo più d'ogni altro m'allieta,
là dove i mieli a gara con quelli del monte Imetto fanno
e le olive quelle della virente Venafro eguagliano;
dove Giove primavere regala, lunghe, e tiepidi inverni,
e dove Aulone, caro pure a Bacco che tutto feconda,
il liquor d'uva dei vitigni di Falerno non invidia affatto.
»

(Quinde Orazio Flacco - A Settimio - Odi, II, 6, 10. Traduzione di Enrico Vetrò)

'U clime d'a cetate, espresse da le relevaziune d'a stazione ca se iacchie vicine l'aeropuerte militare de Vurtàgghie, jè tipicamende mediterranèe ma cu certe punde condinendale. L'inverne jè generalmende mite e chiovose ma non ge sonde infrequende le irruzione de aria fredde da est ca certe vote fanne arrevà le precipitaziune de neve. Assaije cavede e afose jè 'a staggione tarandine, cu valore ca certe vote raggiungene le 40 grade.


TARDE Mise Staggiune Anne
Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Inv Pri Est Aut
Temb. max. medie (°C) 12.2 12.9 15.0 17.9 22.2 26.9 29.9 29.8 26.8 21.9 17.2 13.8 13 18.4 28.9 22 20.5
Temb. min. medie (°C) 6.0 6.1 7.4 10.1 14.0 18.0 20.8 20.9 18.0 14.2 10.2 7.1 6.4 10.5 19.9 14.1 12.7
Piogge (mm) 43.0 43.0 42.0 27.5 22.0 13.5 11.0 17.0 24.5 61.0 52.5 59.5 145.5 91.5 41.5 138 416.5
Sciurne de pioggie (≥ 1 mm) 6 6 5 5 4 2 2 3 3 7 6 7 19 14 7 16 56

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Storie de Tarde.
Le origgene d'u nome
Taras sus 'a Mappe de Soleto
Taras sus 'a Mappe de Soleto

L'inquadramende etimologgeche d'u nome d'a cetate de Tarde jè proprie difficile assaije. 'U toponeme Taras (in greche:Τάρας), prime nome d'a cetate, jè strettamende collegate a 'a colonizzazzione elleniche d'a Magna Grecie ca se avìe a partì da 'u VIII-VII sechele n.C. cu le colonie ioniche e doriche: a parte ca sus a le monete magno-greche ca resalene a 'u periode de massime splendore d'a cetate[7], 'u toponime combare pure sus 'a Mappe de Soleto, 'a cchiù andiche mappe sciugrafeche occidendale ca avène da l'andichità classeche, ingise sus a 'nu frammende piccinne de 'nu vase andiche smaltate de gnure.
Taras ere 'na figure d'a mitologgije greche, figghie de Poseidone e d'a ninfa Satyria, eppure leggendarie funnatore d'a cetate de Tarde e queste avessa essere tutt'otre ca 'na coincidenze.
Però, non g'è possibbele jndr'à 'nu mode satte-satte de escludere 'a derivazione d'u toponeme da 'u nome d'u fiume Tara, oppure da 'u termine sanscrito taranta-h (ca significhesce "mare")[8].

'A cronologgije tradizionale, assegne 'a date d'a funnazzione de Tarde a 'u 706 n.C.[9]. Le fonde tramandate da 'u storeche Eusebio de Cesarea, parlane d'u trasferimende de quacche colone spartane jndr'à sta zone pe necessità de espanzione o pe questione commerciale. Chiste, distruggenne l'abitate indigene, purtarene 'na linfa nove de civiltà e de tradiziune.

'A struttura sociale d'a colnie sviluppò jndr'à 'u timbe 'na vere e proprie culuture aristocrateche, addò 'a ricchezza soje avenève, probabbilmende, da 'u sfruttamende de le risorse d'u territorie circostande ca ere assaije fertile, ca avenìe popolate e difese da 'na serie de phrouria, cendre fortificate piccinne in posiziona strateggeche[10].

Tarde tène allore origgene andichisseme. Duranne 'u periode ellenisteche d'a colonizzazzione greche jndr'à 'u Mezzoggiorne d'Itaglie, 'a cetate addevendò une de le cchiù 'mbortande d'a Magna Grecie. Jndr'à stu periode, addevenìe 'na putenze economeche , militare e culturale de cchiù o mene trecindemile abitande, addò nascerene filosofe, streteghe, scitture e atlete divendanne pure sede d'a scola pitagoreche tarandine, 'a seconde cchiù 'mbortande apprisse a quedde de Metaponto.

Accumenzanne da 'u 367 n.C. Tarde addevenìe 'a cetate cchiù putende 'mbrà chidde ca costituirene 'a lega italiote. Jndr'à 'u 281 n.C. trasìe in conflitte cu Rome (guerra tarentina) inzieme a l'alleate sue Pirro, Re de l'Epiro, ma perdìe definitivamende jndr'à 'u 272 n.C.. Duranne 'a seconda uerra puniche, Tarde aprì le porte a Annibale jndr'à 'u 212 n.C. ma avenìe punite da Rome ttre anne cchiù tarde cu 'a strage de le cittadine sue e cu 'u sacchegge quanne Fabio Massimo 'a reconguistò. Jndr'à 'u 125 n.C. avenìe dedotte 'na colonia romane ( colonia neptunia), invece jndr'à 'u 90 n.C. avenìe erette a Municipium.

Jndr'à 'u Medioevo avenìe conguistate da Totila jndr'à 'u 549 e repigghiate da Narsete jndr'à 'u 552.

Espugnate da le Longobbarde, avenìe repigghiate da l'Imberatore Costandine II jndr'à 'u 663 pe pò passà jndr'à le mane de Romualdo Duca longobarde de Benevento e turnà a le Bizandine jndr'à l'803. Conguistate da le Saracene jndr'à l'846, jndr'à l'868 e jndr'à 'u 927, l'Imberatore Niceforo Foca 'a facìe recostruì jndr'à 'u 967. Occupate jndr'à 'u 1063 da Robberte 'u Guiscardo, addevenìe 'u cendre de 'nu putende feudo. Da 'u 1301 a 'u 1463 devendò 'nu fiorende prengepate (Prengepate de Tarde). Addevenìe pò 'mbortande puerte militare sotte a le Spagnule, fine a decadè jndr'à 'u XVII sechele sotte a le Borbone. Tarde avenìe aunìte a 'u Regne d'Itaglie jndr'à 'u 1860.

'U 21 aguste d'u 1889, apprisse sei anne de fatie, avenìe inaugurate a 'a presenze de Umberto I de Savoia l'Arsenale Militare Marittime, ca ne aumendò l'imbortanza soje da 'nu punde de viste economeche, militare e demografeche. Duranne 'a prime uerre mundiale, Tarde avenìe scacchiate cumme base da le flotte navale tagliàne, frangese e inglese. Duranne 'a seconda uerre mundiale, 'a cetate subbìe 'nu bombardamende storicamende arrecurdate cumme 'a Nuttate de Tarde, a seguite d'u quale se cundàrene 85 vittime 'mbrà civile e militare.

Jndr'à 'u 1965 avenìe inaugurate da 'u Presidende d'a Repubbleche Gesèppe Saragat 'u IV cendre Siderurgeche Italsider, 'u cchiù granne cendre pa produzione de l'accaie in Europe. Grazie a sta nova realtà industriale e disponenne de 'nu granne puerte mercandile, 'a cetate canuscìe 'n'otre e cchiù marcate slange de l'economije locale, cu 'na conseguende aumende d'a popolazzione e d'u reddite pro-capite e divendanne jndr'à l'anne successive zone de insediamende de cemendificie, raffinerie e industrie metalmeccaneche.

Storie moderne[cangecange 'a sorgende]

'U disseste finanziarie[cangecange 'a sorgende]

'U Comune de Tarde se n'a sciute in disseste finanziarie purcè téne 'nu sacche de dèbbete: 'u 18 ottommre 2005, date jndr'à quale ha state dichiarate 'u disseste finanziarie, 'u comune tenève dèbbete accertate pe € 357.356.434 ma jndr'à 'u mese de Marze 2007 'u cape d'a commissione de liquidazione de Tarde, Frangische Boccia, ha ditte ca le dèbbete supranescene le 637 miliùne de euro e le trasute arrivane a 60 miliune de euro.[11] Onne ditte ca 'u disseste de Tarde è 'u cchiù gruesse disseste ca ha maje state in Itaglie e 'u seconde disseste finanziarie d'u munne apprisse quidde d'a cetate americane de Seattle[12]. 'A giunda comunale ca 'a causate 'u disseste ere cumannete da 'u sinnache Rossana Di Bello e 'u vicesinnache Michele Tucci. Osce a die se ste svolge 'u processe pe valutà de ce jè 'a colpe.

'U stemme[cangecange 'a sorgende]

'U stemme civiche de Tarde avenìe recanusciute ufficialmende 'u 20 dicemmre d'u 1935[13]:

(IT)

«D'azzurro, al delfino nuotante e cavalcato da un dio marino nudo sostenente nel braccio sinistro un panneggio svolazzante e con la destra scagliante il tridente, al capo cucito di rosso centrato, caricato della conchiglia d'oro, posta fra la leggenda Taras»

(ROA–TARA)

«D'azzurre, a 'u delfine ca nate e cavalcate da 'nu die marine a nude ca mandene jndr'à 'u vrazze sinistre 'nu pannegge svolazzande e cu 'a destre ca lange 'u tridende, a 'u cape cucite de russe cendrate, carecate d'a conghiglia d'ore, mise 'mbrà 'a leggende Taras»

(Decrete reale de congessione in date d'u 20 decemmre 1935)

'U Die uagnone a cavadde d'u delfine raffigurate sus a 'u stemme, se ispire a quidde de le turnise magno-greche d'u periode de massime splendore d'a cetate.
Jndr'à 'u 1589, 'na precedende versione d'u stemme raffigurande 'n'omme adulte coronate a cavadde de 'nu delfine, ca mandene jndr'à mane destre 'nu tridende e jndr'à quedda sinistre 'nu scude cu sopre 'nu scorpione a 'u poste d'u drappe de osce a die[14], sostituì 'u stemme ca stave angore apprime ca raffigurave 'nu scorpione suggerite da Pirro e ca osce a die jè ausate cumme simbele d'a provinge de Tarde.[15].

Ricorrenze[cangecange 'a sorgende]

'A Nuttate de Tarde[cangecange 'a sorgende]

(EN)

«Taranto, and the night of November 11th - 12th, 1940, should be remembered for ever as having shown once and for all that in the Fleet Air Arm the Navy has its most devastating weapon.»

(ROA–TARA)

«Tarde, e 'a nuttate de l'11-12 novemmre 1940, avessera essere arrecurdate pe sembre, pe aveje demostrate 'na vote pe tutte cumma 'a Marine tène jndr'à flotte aerea l'arma soje cchiù devastande.»

(Ammiraglie Andrew Cunningham)

'Mbrà 'a nuttate de l'11 e d'u 12 novemmre 1940, pe vie de l'imbortaznza strateggeca e militare soje, 'a cetate subbì 'nu devastande attacche da vanne d'a Royal Navy. 'A denameche de l'azione avenìe attendamende studiate da le giappunise pe pò ausarle jndr'à l'attacche a 'a base de Pearl Harbor. Duranne quedda notte, 21 apparecchie d'u tipe Farey Swordfish ca tenèvene silure e bombe, se 'nzipparene da 'a portapparecchie inglese Illustrious, ca se acchiave a 170 miglia da 'a coste scortate da le nave da battagghie Malaya, Ramilies, Valiant, Warspite, de le ingrociature Gloucester, York e da 13 cacciatorpediniere. A 'u comanne stave l'ammiraglie Andrew Cunningham. Le apparecchie inglise partite jndr'à doje ondate successive arrevarene indisturbate a Tarde. Grazie a 'na precedende ricognizione ca non g'avenìe condrastate da 'a difese tagliàne, le pilote 'nglise canuscevane perfettamedne le aunità da culpì, ca erene 'mbrà l'otre dotate de rezze parasilure insufficiende e prutette da quacche ballone de sbarramende. Jndr'à l'attacche 'a flotte tagliàne avìe danne tuèste tuèste. 'A corazzate Conte de Cavour avìe le danne cchiù gruèsse, venenne parzialmende affunnate. Pò avenèrene danneggiate le corazzate Caio Duilio e Littorio e l'ingrociatore Trende. Danne avenèrene repurtate pure da doje cacciatorpediniere Libeccio e Pessagno. Avenèeren attaccate pure 'nu sacche de deposite de carburande sus 'a terraferma. Spiccianne 'u vulanze avère state de 85 muerte, e de chiste 55 civile, e de 581 ferite, pure ca 'u Bollettine de Uerre d'u Comande Supreme n.158 d'u 12 novemmre 1940 diceve ca non g'avera stà nisciuna vittime. Une de le tragece recorde de quedda battagghie pe l'abitande de Tarde, testimone d'u fatte, avère state quidde de sendè da 'u mare le luccule straziande e de sofferenze de le militare tagliàne 'mbarcate sus a le nave sckuasciate, vittime de le bombardaminde.

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Architetture de Tarde.

Tarde presende sus a 'u territorie sue architetture ca testimoniescene l'imbortanza soje storeche e culturale: da le andiche luèche de culto, 'mbrà le quale le reste d'u Tembie Dorico, le reste archeologecce de le necropoli greche-romane e de le chiaute a camere, 'a Cripte d'u Redentore, a le palazze ca appartenevane a le famigghie nobbele e a le personalità illustre d'a cetate, 'mbrà le quale Palazze Pantaleo e Palazze d'Ayala Valva. 'U palazze cchiù 'mbortande d'a cetate nove jè 'u Palazze de le Ufficie pu quale jndr'à 'u 2010 ha accumenzate 'u restaure e onne state investite 30 miliune de euro 'mbrà Comune e Provinge de Tarde. 'A cetate offre pure 'na ricca varietà architettoneche a testimonianze d'a forte releggiosetà e devozione: se vè da 'u romaneche a 'u barocco da 'a facciate d'a cattedrale de San Catavete, da 'u gotiche d'a chiesere de San Dumeneche Maggiore a le forme decisamende cchiù elegande de le chiesere da le linèe rinascimendale e neoclasseche. Numerose pure le cripte, le monastere, le sanduarie e le edicole votive.

Architetture releggiose[cangecange 'a sorgende]

Chiesere[cangecange 'a sorgende]

Basiliche Cattedrale de San Catavete[cangecange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Cattedrale de San Catavete.
Cattedrale de San Catavete

Dedicate a San Catàvete, vescove irlandese muèrte a Tarde jndr'à 'u VI-VII sechele, d'u quale ospite 'u sepolcre, avenìe costruite jndr'à seconde metà d'u X sechele - durande le fatìe de recostruzione d'a cetate vulute da 'u 'mberatore bizzandine Niceforo II Foca - sus a le reste de 'n'edificie releggiose medievale ca resalive almene a 'u VII sechele. Jndr'à l'XI sechele 'u 'mbiande bizzandine avenìe rimaneggiate e se costruì 'a cattedrale de osce a die a chiande basilicale.

Jndr'à 'u 1713 avenìe aggiunde 'a facciate barocche. Jndr'à 'u XII sechele avenìe 'nzippate 'u cambanile normanne, scuasciate successivamende a 'u terramote d'u 1456 e recostruite duranne le fatìe de restaure d'u 1952. 'A cattedrale mesure 84 metre de lunghezze e 24 de larghezze, ave 'na navate cendrale, doje laterale e 'nu transette a 'n navate. Jndr'à zone nnande 'a facciate romaneche, ca corrisponde a 'u pronao de osce a die, avenèrene pigghiate le chiaute de le personagge cchiù 'mbortande d'a cetate.

Chiesere de San Dumineche Maggiore (ggià Chiesere de San Pitre 'Mberiale)[cangecange 'a sorgende]
'U rosone trecendesche d'a Chiesere de San Duminche Maggiore.
San Dumineche

Ste a l'estremità nord d'a cetate vecchie, 'a Chiesere de San Dumineche Maggiore tène le funnamende sus a le reste de 'nu tembie greche ca resale a 'u VI sec. n.C e face parte de l'ex comblesse convenduale ca se chiame uguale. 'Nzippate jndr'à 'u 1302 sus 'a committenze d'u nobbile franghe-provenzale Giuanne Taurisano, subbìe durande le sechele de le condinue cangiaminende 'nzigne a 'a cchiù significative 'mbrà le sechele XVII e XVIII.

Angore 'ndatte sus 'a facciate le carattere trecendesche, cu 'u portale a seste acute cu sus 'nu protire pensile e da 'nu belle rosone cu colonnine pensile laterale. Achiudene 'u prospette archette pensile trilobate mise a coronamende d'a cuspide.

D'u XVIII sechele jè 'a scale a doje rambe pe trasè jndr'à chiesere. 'U 'nderne, a 'na navate uneche, presende lunghe 'u fianghe sinistre quattre cappelle tarde cinghecendesche decorate da altare barocche ca resultate essere bilangiate, sus a 'u late destre, da arcate cecate cu depinde preggevole d'u Seiciende e Setteciende. Degne de note, 'nu dipinde de Leonarde Andonije Olivieri ca raffegure 'u Trionfe de l'Ordine frangescane e 'a Trinità cu 'a Vergine, opere d'u pettore Gesèppe Mastroleo (1740). Jè particolarmende canusciute pe stipà jndr'à Cappelle d'a 'Ddulurate, 'u simulacre d'a Vergine 'Ddulurate (XVII sechele), carresciate in prgessione 'u Sciuvedìe Sande da 'a Confraternite de Marije Sandissime 'Ddulurate e San Dumineche, durande le famose Rite d'a Sumane sande de Tarde, rite secolare ca richiamane ogne anne fedele e turiste da tutte 'u munne.

Congattedrale Gran Madre de Die[cangecange 'a sorgende]

'A Congattedrale Gran Madre de Die se iacchie jndr'à vanne moderne d'a cetate. Vulute da l'arcivescove de Tardem Monzignore Guglielme Motolese, avenìe pruggettate da l'architette melanese Gio Ponti[17] e rappresende l'opere cchiù 'mbortande de l'architette 'nzieme a' Torre Pirelli.

Costruite 'mbrà 'u 1967 e 'u 1970, avenìe inaugurate 'u 6 decemmre d'u stesse anne. Dedicate a' Gran Madre de Die, protettrice d'a cetate 'nzieme cu San Catavète e 'a 'Mmaculate, rappresende, in omagge a' tradizione marinare d'a cetate, 'na vele ca se specchie jndr'à l'acque de le tre vasche ca stonne nnande a 'u 'ngresse, ca simboleggiane 'u mare[18]. 'A facciate jè fatte da doje stuèzze: quedde de nnande jè longhe 87 metre e larije 35, quedde de rrete, spustate de 50 metre respette a' prime, jè fatte da 'nu doppie mure cu le bochere ierte 40 metre, ca sostituisce 'a cupole tradizionale.

'A Congattedrale, urtemamende, ha state protagoniste de mostre dedicate a l'architette Gio Ponti jndr'à diverse musèe d'u munne, 'mbrà le quale 'u Musée des Arts Décoratifs de Parigge, l'Istitute tagliàne de culture a Stoccolme e 'u Maxxi de Rome.

Otre chiesere prengepàle[cangecange 'a sorgende]

Architetture civile[cangecange 'a sorgende]

'U Ponde Girevole a 'u passagge de Nave Palinuro

Ponde Girevole[cangecange 'a sorgende]

'U Ponde Girevole o Ponde de San Frangische de Paola jè 'a strutture ca culleghe l'isole d'u Borghe Andiche cu 'a penisole d'u Borghe Nuève. Inaugurate 'u 22 masce 1887 da l'Ammiraglie Ferdinando Acton, 'u ponde sovraste 'nu canale navigabbele luènghe 400 metre e larie 73 metre ca aunisce 'u Mar Granne a 'u Mare Piccele. 'U ponde mesure attualmende 89,9 metre de lunghezze e 9,3 metre de lariezze. 'U ponde aveniè costruite affianghe a 'u Castelle Aragonese pe 'nu picce d'u Re ca vulè ccu passave a 'u cendre d'a cetate, invece ca quacche cinde metre cchiù nnande. Ce 'u ponde avesse state costruite cchiù nnande non ge s'avesse scettate 'nderre 'nu torrione d'u castelle. "Costruite da l'Imbrese Industriale Tagliàne de Napule sus a 'nu proggette de l'ingegnere Gesèppe Massina ca ne diriggìe 'a fatie de costruzione, ere origgenariamende costituite da 'nu granne arche a seste avasciate in legne e metalle, divise jndr'à doje vrazze ca giravane indipendendemende l'une cu l'otre atturne a 'nu perne verticale mise sus a 'nu spallone. 'U funzionamende s'avère grazie a turbine idrauleche alimendate da 'nu granne serbatoio mise sus a 'u Castelle Aragonese affianghe, capace de 600 metre cube de acque ca in cadute mettèvene in funzione le doje vrazze d'u ponde. 'A strutture avenìe cchiù nnande rimodernate jndr'à l'anne 1957-1958, indroducenne 'nu funzionamende de tipe elettriche, ma mandenenne comungue inalterate le pringipie ingegneristeche d'a costituende Direzione d'u Genie Militare pa Marine. 'U proggette avenìe realizzate da 'a Società Nazionale Officine de Savigliano, pe tutte quidde ca riguardave le organe meccanece e le cumanne elettrece. 'U ponde nuève avenìe inaugurate da 'u Presidende d'a Repubbleche Giuanne Gronchi 'u 10 marze 1958 e avenìe inditolate a San Frangische de Paola, prutettore de le crestiàne de mare.

Ipoggeo De Beaumont Bonelli Bellacicco[cangecange 'a sorgende]

Particolare de l'ipoggeo

L'ipoggeo "De Beaumont Bonelli Bellacicco", se iacchie jndr'à 'u Borghe Andiche de Tarde in corse Vittorio Emanuele, 39, jè 'na strutture ca conde 'a storie de Tarde partenne da l'epoca geologgeche risalende a cchiù o mene 65 miliune de anne fa, cu successive tracce magno-greche, bizzandine, medievale e d'u XVIII sechele.

L'ipoggeo se sviluppe sus a ttre levèlle pe 'nu totale de 700 metre quadrate e pe 14 metre sotte 'u levèlle d'a strade. A l'inderne sue se iacche 'nu banche de rocce calcarea, sus 'a quale se ponne ammirà le reste fossile de le mitile tipece de Tarde. Le mure perimetrale sonde de origgene bizandine, invece jè assaije probbabbele ca 'u mure ca divide 'a strutture da 'u mare pò avè origgene magno-greche. L'ipoggeo tène infatte 'nu sbocche esclusive a 'u levèlle d'u mare, ca dè 'a possibbeletà de scè direttamende sus 'a battigge d'u luenghe a'u mare d'u Borghe Andiche. Sus 'a sta strutture ha state 'nzippate in epoca successive 'u Palazzo de Beaumont Bonelli, residenze d'a Marchese De Beaumont e d'u Pringipe Bonelli marite a jedde. Tutte e doje le strutture, pure ca sonde private, sonde a disposizione de le visitature gratuitamende, purcé quiste jè patrimonie d'a storie e de l'arte de Tarde.

Apparte a stu ipoggeo ne stonne otre e 40 acchiate jndr'à cetata vecchie e ogne sciurne 'u numere de le ipoggèe acchiate aumende.

Architetture militare[cangecange 'a sorgende]

Castelle Aragonese[cangecange 'a sorgende]

'U Castelle Aragonese

'U Castelle Aragonese o Castel Sand'Angele, occupe cu 'a chianda quadrangolare soje e 'u vaste cortile cendrale sue, l'estreme anghele de l'isola sus addò nasce 'u borghe andiche d'a cetate. 'U prime nucleo d'u castelle risale a 'u 916, quanne le Bizandine avviarene 'a costruzione d'a "Rocca" a protezione de l'attacche de le Saracene e d'a Repubbleche de Venezia. Sta prima fortificazione ere fatte da torre ierte e strette, da le quale se combatteve cu lange, frecce, petre e uegghie asckuande. Jndr'à 'u 1481 avenìe realizzate 'nu prime canale navigabbele, cchiù stritte e cu sponde irregolare, pe conzendì 'u passagge de 'mbarcaziune piccenne e migliorà 'a defendibbeletà d'u castelle.
Jndr'à 'u 1486, Ferdinando II d'Aragona ingarecò l'Architette Frangische Di Giorgio Martini de amblià 'u castelle e de darle 'a strutture ca tène osce a die, e rimbiazzà 'a tipologgie medievale de le torre congepite pa difese piombande. 'A fortificaziona nove avera combrendere sette torre, de le quale quattre aunìte 'mbrà lore a formà 'nu quadrilatere e le remanende ttrede allineate luenghe 'u fossate 'mbonde a 'u Mar Piccele. Le quattre torre avenèrene inditolate rispettivamende a San Cristofalo, a San Lorenzo, a 'a Bandiere e a 'a Vergine Annunziate. Jndr'à 'u 1491 avenìe aggiunde sus a 'u late verse 'u Mar Granne 'u rivelline de forme triangolare 'mbrà 'a "Torre d'a Bandiere" e 'a "Torre San Cristofalo". 'U castelle avenìe spicciate jndr'à 'u 1492, cumme resulte da l'ingisione de 'na lapide murate sus 'a "Porta Paterna".

Fortezze de Laclos[cangecange 'a sorgende]

'A Fortezze de Laclos jè 'na fortificazione fatte 'nzippà sus a l'Isole de San Paolo pe volondà de Napoleone Bonaparte a 'a fine d'u settecinde. L'Imberatore 'a vulìe pa protezione d'a cetate de Tarde, quanne decidìe de fà d'a cetate une de l'avamboste sus a 'u Mar Mediterranèe. A conducere avère state 'u Generale d'Artiglierie Pierre Choderlos de Laclos, ca remanìe aqquà brucate da 'u 1803 a 'u 1814, anne jndr'à 'u quale se penze ca 'u cuerpe sue avenìe scettate jndr'à 'u mare pe odie condre a le Frangise. 'A fortezze rappresende angore osce a die 'nu preggevole esembie de architetture militare d'u passate, assaije 'mbortande pure da 'u punde de viste paleodologgeche pa presenze de reste fossile osservabbele jndr'à le bluecche de calcare cu 'u quale 'a strutture ha state rivestite.

Site archeologgece[cangecange 'a sorgende]

Necropole greco-romane[cangecange 'a sorgende]

'U chiaute de l'Atlete

'U studie de le necropole scuperte jndr'à cetate ha furnite a le archeologe 'na granna quandità de 'mbormaziune sus 'a suggettate, sus 'a culture, sus a l'arte e sus 'a fatie de le andiche popole d'u periode greco-romane.[19] Le reste acchiate, testimoniescene 'a presenze de vere e proprie rituale funerarie: le brucaminde se facevane pe inumazione, ca vo ccu dice brucanne le muerte in posizione fetale, ma pure cu 'a cremazione, ca vo ccu dice asckuanne le cuerpe de le muerte e conzervanne le cenere jndr'à 'n'urne. Jndr'à le chiaute avenève mise 'u correde funerarie, solitamende legate a 'a vita de ogne sciurne de l'individue, pertanne le stesse avenevane corredate cu utensile, robbe da mangià e gioielle, tendanne de imità 'a case d'u muerte.

Jndr'à le necropole de Tarde se ponne riscontrà differende tipe de chiaute:

  • le "chiaute a camere" e le "chiaute a semicamere", adottate da le famigghie aristocrateche, fatte a l'ingrocie de doje vie accussì ere facele acchiarle;
  • le "chiaute a fossa", ausate da le famigghie plebbee, scavate jndr'à rocce e achiuse da 'nu chiangone.

Le 160 brucaminde se iacchiane jndr'à sette site archeologgece: 'a necropole de via Marche, le chiaute a camere de via Umbria, de via Sardegna e de via Pio XII, 'u chiaute a semicamere de via Alto Adige, l'ipoggeo Genoviva de via Polibio e 'u "chiaute de le atlete" de via Frangische Crispi.

Aree naturale[cangecange 'a sorgende]

Oasi Palude La Vela[cangecange 'a sorgende]

L'Oasi Palude "La Vela" jè 'n'area naturale protette de proprietà demaniale a valenze naturalisteche ambiendale ca se iacchie sus a le sponde d'u Mar Piccele. L'ambiende jè prevalendemende de tipe palustre, cu cannete e macchie mediterranèe, ambie acquitrini e zone periodicamende sommerse. L'avifaune jè caratterizzata da 'na colonie stanziale de airone cinerine, ma duranne le mise invernale 'a popolazione aumende assaije proprie pe numere e pe specie: se sgnalane infatte gru, cicogne, fenicottere, volpoche, falche pescature. 'A flore presende ambie salicornieti, orchidee spondanee e pinete de pino d'Aleppo. l'oasi avene ausate cumme cendre de irradiamende de l'avifaune ca colonizze chiane chiane le aree tutte atturne, e ha state gestite da 'u WWF de Tarde, ca ha svolte attività de monitoragge e andi-bracconagge, fine a quacche anne fa.

Otre[cangecange 'a sorgende]

'U mite de Falanto[cangecange 'a sorgende]

'U mite de Falanto

Sus a 'u lungomare d'u Borghe Andiche, 'nu pannelle in cerameche de 140 metre quadrate raffigure 'a leggende d'a colonizzazzione greche e d'a successive nascita de Tarde. L'opere realizzate da l'artista Silvana Galeone sus a 'nu proggette d'u Cendre Culturale Filonide, se ispire a 'u mite de l'eroe spartane Falanto e a 'u response de l'Oracolo de Delfi da jidde inderrogate, 'u quale sendenziò: «Quanne vide chiovere da 'u ciele serene, a conguistà territorie e cetate.». Falanto, vedenne chiangere 'a mugghiera soje Ethra, ca 'u nome sue in greche significave "ciele serene", retenìe ca l'oracolo s'avere avverate e se preparò a fondà 'a cetate soje e li davìe 'u nome de Saturo, località angore esistende a quacche chilometre da 'a cetate.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[20]

Popolazione furastiere[cangecange 'a sorgende]

Ualanze demografeche d'a popolazzione furastiere residente a Tarde riferite a 'u 31 decemmre 2007.[21]

Maschele Fémmene Totale
Popolazzione furastiere a 'u 1° Scennare 312 363 675
Iscritte pe nascita 3 8 11
Iscritte da otre comune 7 18 25
Iscritte da l'estero 62 166 228
Totale iscritte 72 192 264
Scangellate pe morte 1 1 2
Scangellate pe otre comune 60 114 174
Scangellate pe l'estero 37 18 55
Acquisiziune de cetadinanza tagliàne 6 7 13
Totale scangellate 104 140 244
Popolazzione furastiere a 'u 31 Decemmre 280 415 695

Dialette[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Dialette tarandine.

'U dialette tarandine affonne le origgene sue jndr'à l'andichità, quanne 'u territorie ere dumenate da le popolazziune messapeche. 'A colonizzazzione de le Grice ca vedìe affiorà Taras, none sulamende cumme cetate cchiù 'mbortande d'a Magna Grecie, ma pure cumme cendre culturale, poeteche e teatrale, ha lassate 'nu notevole influsse linguisteche, sia da 'nu punde de viste lessicale ca morfo-sindatteche, nonchè 'nu particolarisseme accende ca seconne le studiuse avera corrisponnere a l'andica cadenze doriche. Chiste influsse sonde angore osce notabbele jndr'à le parole de origgene greche. Jndr'à 'u corse de le sechele, 'u dialette ha subbìte le influenze linguisteche de le dominaziune bizzandine, longobbarde, normanne, angioine e pure da lènga arabe, spagnole e napuletane.

Tradiziune[cangecange 'a sorgende]

Le rite d'a Sumane Sande[cangecange 'a sorgende]

'A Processione de le Mistere

Le rite d'a Sumane Sande de Tarde rappresendane une de le evende cchiù 'mbortande ca se svogene jndr'à cetate a partì da 'a Dumeneche de le Palme.
Jndr'à 'u scirune addò se arrecorde 'a trasute de Gese Criste a Gerusalemme, le doje prengepàle Confraternite d'u Comune de Tarde, quedde de l'Addulurate (appartenende a 'a chiesere de San Dumeneche Maggiore ca se iacchie jndr'à Tarde Vecchie) e quedde d'u Carmine (appartenende a 'a chiesere d'u Carmine ca se iacchie jndr'à vanna nove), fanne le gare pe l'aggiudicazione de le statue e de le poste de le doje processiune, quedde de l'Addulurate e quedde de le Mistere: jndr'à 'n'assemblee fatte apposte, 'u segretarie o une de le assistende d'u priore bandisce l'asta ca vè nnande fine a quanne 'u simbele (o statue) avene aggiudicate a 'u confratelle ca ha fatte l'offerta cchiù ierte.
'U ricavate de l'asta avène devolute jndr'à 'u corse de l'anne pe iniziative benefiche.

'U Palie de Tarde[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Palie de Tarde.
Targa cu 'u logo d'u palie

'U Palie de Tarde jè 'na manifestazione tradizionale in costume ca inglude 'na gare de varche a reme (le sckife) abbinate a le dece riune d'a cetate. Istituite jndr'à 'u 1986 se ripete ogne anne l'8 masce, in concomitanze cu le celebbrazziune in onore de San Catàvete, patrone d'a cetate, ca spicciane 'u 10 masce. 'A seconda e urtema gare se face jndr'à terza dumeneche de luglie

'U Palie o "Torneo de le Riune" se face jndr'à l'acque d'u Mar Granne e d'u Mar Piccele, addò partecipane le rappresendande de le dece riune. Ogne equipagge jè comboste da doje marenare abbiggliate cu 'n'abite storeche. 'A gare se svolge effettuanne in mene de mezz'ore 'u periplo de l'isole ca costituisce 'u Borghe Andiche d'a cetate, a 'u termine d'u quale 'u presidende d'a giuria decrete le vingiture 'mbrà le imbarcaziune arrevate a 'u traguarde ca se iacchie sotte a 'u Ponde Girevole, e se donne uerre 'mbonde all'urtema vogate. 'U vere trofeo avene però conzegnate sulamende apprisse 'a seconda gare ca se face 'a luglie, sommanne le pundegge de le doje gare.

'U torneo jè affiangate pure da 'u "Trofeo de le Inderforze", addò partecipane le forze de l'ordine e 'u "Torneo de le Canoe", abbinate a le sei circosciziune.

Qualità d'a vite[cangecange 'a sorgende]

Inguinamènde[cangecange 'a sorgende]

Quanne se parle d'inguinamènde, Tarde stè cchiù 'nguaiate de tutte: jè 'a cetate pesce inguinate d'Itàglie e d'Europe[22]. Nu tenime 'nu sacche de crestiàne ca morene de tumore purcè a Tarde 'nu tenime le velene de l'industrie e, da sus, a' diossìne. Sime accussì inguaiate ca pure l'INES (Inventario nazionale delle emissioni e loro sorgenti) dice ca sime pegge d'a cetate cinese de Linfen, «Toxic Linfen», e d'a rumene Copşa Mică, ca sonde le cetate cchiù inguinate d'u munne. A Tarde jè presende 'u 92% d'a diossine tagliàne e 8.8% d'a diossine europea. Jndr'à dece anne, malattie cumme leucemie, mielome e linfome onne ccrisciute d'u 30-40%[23]. A Tarde stonne 9 chile de diossine 'u triple da a' diossine du 'u disastre de Seveso ('a cetate lombarde condaminate jndr'à 'u 1976).

Pe quanne riguarde 'a diossine, se spanne sus a 'na vasta area sciugrafeche, a seconde de le vinde, soprattutte tramite 'u camine de l'imbiande de agglomerazione ierte 220 de l'Ilva.
Le imbiande de l'Ilva scettavene jndr'à 'u 2002 'u 30,6% d'u totale d'a diossine tagliàne, ma seconne le associaziune ambiendalisteche, 'a percenduale jndr'à 'u 2005 ha 'nghianate a 'u 90,3% purcè ha state pure spustate l'aria a cavede d'u stabbilimende de Genova[24].

Jndr'à 'u 2007 nasce 'u comitate cetadine "Taranto Futura", cu l'obiettive de stimolà 'a classe politeche a 'na severe prese de posizione jndr'à le combronde d'a granne industrie, l'Ilva soprattutte, sospettate da 'u crescende numere de muerte pe neoplasie. 'U comitate, pe vosce d'u presidende sue, 'u Giudice Onorarie Avv. Necole Russo, se face promotore 'n'anne apprisse de 'nu referendum popolare ca riguarde 'a chiusure totale o parziale de l'Ilva, sus 'a scorte de quanne già s'à fatte pu stabbilimende de Genova[25].

Jndr'à 'u decemmre 2008, 'a Reggione Pugghie ha appruvate a maggioranze 'na legge reggionale condre a le diossine. 'A legge obbleghesce a nò subranà certe limite sus a le emissiune industriale a partè da l'abbrile 2009: l'Ilva, cumme le otre aziende, onna scennè sotte a 0,4 nanogramme oe metrocube endre 'u 2010[26]. Jndr'à 'u febbrare 2009, 'na cangiamende a 'a legge reggionale ha però allungate le timbe pu prime tagghie de le limete de diossina a 2,5 nanogramme a metrocube, spustanne da 'u prima abbrile a 'u 30 sciugne 'a trasute in vigore d'u limite stesse, stu cangiamende ha state necessarie purcè 'u Ministre de l'Ambiende avere minacciate de 'mbugnà 'a legge.[27].

'U 28 novemmre 2009 'u Comitate "Alta Marea contro l'inquinamento" ha organizzate 'na granna manifestazione (replica d'a precedende ca se facìe l'anne apprime, 'u 29 novemmre 2008) condre a l'inguinamènde e a favore d'u Referendum popolare sus a le sorte de l'Ilva, a 'u quale partecipane 'nu numere de cetadine ionece stimate cchiù o mene jndr'à 20.000 aunità.

Jndr'à 'u quartiere Tammorre-Croce s'ha acchiate 'na ierta congentrazione de berillio sus a le strade. St'elemende chimiche jè cangeroggene pe l'omme[28]

Da 'u luglie 2012 a Procure de Tarde pe màne de le giudice Patrizia Todisco e Franghe Sebastio onne accusate l'ILVA S.p.A. de essere 'a prengepàle fonde de 'nguinamende e onne decretate ca l'aziende s'adda mettere apposte oppure adda achiudere.

Culture[cangecange 'a sorgende]

Le atlete de Tarde a Olimpia[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà 'u VI e 'u IV sechele n.C., grazie a le partecipaziune a le feste panelleneche, ce se celebbravane cu gare de gennasteche, se instaurarene rapporte de tipe sportive 'mbrà le cetae de Tarde e 'a Grecie Condinendale. Quanne le Sciueche Olimbece raggiungerene 'na certa 'mbortanze, a le combetiziune pigghiarene parte pure le popole d'a Magna Grecie, combrese le atlete tarandine. Proprie jndr'à stu periode le atlete de Tarde se affermarene in imbortande discipline olimbeche. 'Mbrà chiste 'u cchiù 'mbortande avere state Icco, mediche ginnasiarche e maestre, nonché funnatore d'a gennasteca medeca e d'a diete atleteche. Vingitore d'u Pentathlon jndr'à 77ª Olimbiade (472 n.C.), le avenìe dedicate 'nu monumende jndr'à 'u tembie de Giunone a Olimpia a tesitmonianze de sta vittoria soje. Testimonianze fondamendale de le vittorie a le Sciuche de Ilimpia jè pure 'u famose Atlete de Tarde, ca tène 'u sarcofago esposte a 'u Musèe Nazionale Archeologgeche de Tarde. Da le analese effettuate sus a le tre anfore panatenaiche acchiate inzieme a 'u sarcofago, ha state possibbele dedurre ca l'atlete se affermò jndr'à doje specialità d'u pentathlon (lange d'u dische e zumbe cu le halteres, pese a forme de semilunata), jndr'à 'u pugilate e jndr'à corse cu 'a quadriga. L'imbortanze d'u sport ere particolarmende sendute a Tarde, tande ca ve se celebbravene spesse manifestaziune sportive. Jndr'à 'u Ginnasie tarandine, infatte, 'a giovendù se esercitave a cuerpe nude e se allevave jndr'à le varie specialità sportive. Apprisse quidde de Crotone e de Siracusa, le atlete de Tarde erene tra le cchiù famuse d'a Magna Grecie[29].

Accussì 'mbortande jndr'à storie olimbeche andiche ha state Tarde ca jndr'à l'Olimbiade de Pechine ha state allestite 'na mostre cu l'atlete de Tarde[30].

Atlete de Tarde vingiture a le Olimbiade
Olimbiade Anne Atlete Specialità
63ª Olimbiade 520 a.C. Anoco Corsa d'u diaulo
65ª Olimbiade 512 a.C. Adamanto Corsa Stadio
Anoco Corsa d'u diaulo
76ª Olimbiade 476 a.C. Ignoto tarandine Corsa oplite
Zopiro Pentathlon o quinquernizio,
corsa oplite
77ª Olimbiade 472 a.C. Epicratide Lotta
Icco Pentathlon
78ª Olimbiade 468 a.C. Ippozione Penthatlon
100ª Olimbiade 380 a.C. Dionisodoro Corsa stadio
107ª Olimbiade 352 a.C. Smicrino Corsa stadio
111ª Olimbiade 336 a.C. Mys Pugilato
Ignoto tarandine Ippica
? ? Timante Sciueche varie

'Struzione[cangecange 'a sorgende]

Bibblioteche[cangecange 'a sorgende]

Biblioteche civica "Pitre Acclavio"
150.000 aunità bibbliografeche de argumende varie e storie locale.

Sezione "Rari" cu 33 manoscritte, 4 incunabole, cchiù o mene 300 cinghecendine, 'nu sbuenne de opere d'u seicinde, d'u settecinde e de l'ottecinde, e 4 pergamene[31].

Bibblioteche arcivescovile "Monsignor Capecelatro"
25.000 volume de argomende storeche, teologgeche, felosofeche
Bibblioteche Istitute pa Storie e l'Archeologgie d'a Magna Grecia
20.000 volumi de argomende storeche e archeologgeche
Bibblioteche Istitute "Archita"
20.000 teste de argumende varie a carattere umanisteche
Bibblioteche Soprintendenze Archeologgeche d'a Pugghie
16.000 'mbrà volume e opuscole de argomende storeche e archeologgeche
Bibblioteche Camera de Commercie
13.000 teste e 150 periodece de argomende statisteche e economeche
Bibblioteche "Sand'Egidio" Convende de San Pascale [32]
22.000 volume de argomende storeche e teologgeche
Bibblioteche Istitute Sperimentale Talassografico "Attilio Cerruti"
3.000 volume de argomende biologgece/marino e chimeche/marino
Bibblioteche Marine Militare
16.325 volume de argomende relative a le forze armate
Archivije de State
35.000 'mbrà volume, pergamene, opuscole de storie d'a cetate de Tarde
Archivije Storeche d'u Comune de Tarde
atte amministrative prodotte da le Direziune d'u Comune de Tarde
Cendre de Documentazione Educative
850 'mbrà volume e opuscole e 10 periodece de argomende psico/pedagoggeche
Musèe "Bios Taras"
50 volume de argomende sciendifiche, storeche e naturale
Emeroteche comunale

Ricerche[cangecange 'a sorgende]

Istitute Sperimendale Talassografeche "Attilio Cerruti"[cangecange 'a sorgende]
Petture sus a 'u vitre jndr'à trombe de le scale

Nate jndr'à 'u 1914 cumme "Labboratorie Demaniale de Biologgie Marine" pa ricerche applicate a 'a molluschicolture, l'Istitute Sperimendale Talassografeche "Attilio Cerruti" ave 'a seda soje in via Roma, e jè inditolate a 'u fondatore sue pe le merete acquisite in cambe sciendifeche. Attilio Cerruti ingremendò notevolmende l'attività sciendifeche e 'u patrimonie d'u labboratorie, ospitate jndr'à doje stanze congesse da 'u Comune fine a 'u trasferimende presse 'a sede de osce a die, costruite jndr'à 'u 1932 in stile rinascimendale. Trasute a fà parte definitivamende d'u Consiglie Nazionale de le Ricerche jndr'à 'u 1977, face riferimende a 'u Comitate Nazionale pe le Scienze e le Tecnologgie de l'Ambiende e de l'Habitat.

'A sede de l'istitute jè a l'inderne de 'nu parche vicine a 'u canale navigabbele, quindi jndr'à 'na posizione privileggiate pe l'accesse a Mar Piccele e a Mar Granne. 'A disponibbiletà de moderne attrezzature de labboratorie jndr'à 'u cambe d'a spettrofotometrie a assorbimende atomeche, d'a gascromatografie, d'a cromatografie liquide a pressiona ierte, d'a spettrometrie de masse, d'a polarografie e de l'analese automateche de le acque e 'a disponibbeletà de 'n'imbarcazione de 15 metre, ne face 'nu cendre ideale pe l'attività de ricerche pu cambe marine. Sonde inoltre presende jndr'à le locale camere termostateche pe colture de organisme marine animale e veggetale e 5 vasche de 40 metre cube alimendate cu l'acque de mare.

Le prengepale cambe de ricerche sonde:

  • Cicle biochimece jndr'à 'u Mar Piccele;
  • L'imbatte de le inguinande cu l'ecosisteme marine;
  • Condrolle e recupere ambiendale;
  • L'imbatte d'a pesche de crostacei sus 'a biodiversità d'a coste d'u Salènde;
  • L'indroduzione d'a Caulerpa racemose e d'a Undaria pinnatifida;

Biodiversità d'a flora battereca marine; Colture de le alghe a fine energetece.

Fanne parte de l'istitute pure 'nu musèe e 'na bibblioteche: 'u museo condène 'na collezione de cchiù o mene 3.000 reperte riferite a 'a vite d'u mare e a 'a ricerche, certe ca risalene a 'u XIX sechele, invece 'a bibblioteche jè dotate de 'n'emeroteche cu 180 periodece naziunale e 600 riviste indernaziunale, eppure de 1.650 volume e 'na ricca collezzione de estratte e monografije.

Fondazione Marittime Ammiraglie Michelagnoli[cangecange 'a sorgende]

'A Fondazione Marittime "Ammiraglie Michelagnoli" se mette cumme scope de favorìe 'a culture umanisteche, sciendifeche e tecniche d'u munne d'u mare e valorizzà e promuovere 'a ricerche marine. Nate 'u 12 masce 1989 cu 'u patrocinie d'a Marine Militare Tagliàne, tène sede a corso Umberto I a 'u numere 47, e jè 'nditolate a l'ammiraglie tarandine Alessandro Michelagnoli, ca condrebbuì apprisse a 'a seconda uerre mundiale a 'a rinascita d'a Marine e ne recuprìe jndr'à l' anne '60 'u massime ingareche de Cape de State Maggiore.

'A fondazione opere d'indese cu organisme universitarie e d'a ricerche naziunale e reggioanle, 'mbrà chiste cu 'u Consorzie Nazionale Interuniversitarie pe le Scienze d'u Mare e 'u Consiglie Nazionale de le Ricerche e ause professionalità de ingegnere, architette, biologe, geologe, oceanografe, ufficiale d'a Marine, collabborature d'u munne istituzionale e industriale, ca onne a disposizione 'nu labboratorie de 'mbormateche pe l'editorie elettroneche, pe le applicaziune e le banghe date multimediale sus a 'u munne marine, 'na mediateche e 'na bibblioteche ricche de diapositive, fotografie, documinde multimediale e libbre pertinende, eppure 'na Gallerie d'a Scienze e d'a Tecniche, cu opere de elevate valore sciendifeche-divulgative.

Scole[cangecange 'a sorgende]

'A cetate jè sede pure de 'nu sbuenne de Licei, Istitute e Bibblioteche. Le prime a nascere furene 'u Liceo Ginnasio "Archita" jndr'à 'u 1872, 'u Liceo Sciendifeche "Gesèppe Battaglini" e l'Istitute Tecniche pe le Attività Sociale "Maria Pia de Savoia", tutte e doje nate 'u 1927.

'U Liceo "Archita" avenìe istituite inizialmende cumme collegge maschile pe le uagnune de bbona famigghie, invece l'Istitute "Maria Pia de Savoia" nascìe cumme scola private de avviamende professionale pa femmene. Jndr'à cetate stè 'na sede pure d'u Liceo Ginnasio Statale "Aristosseno" ca pu rame linguisteche prevede l'indirizze indernazionale, sperimendate sule jndr'à otre picche cetate tagliàne.

Università[cangecange 'a sorgende]

'A cetate jè sede d'a seconda Facoltà de Ingegnerie d'u Politecneche de Bari e de 'nu sacche de corse de laurea erogate da l'Università de le Studie de Bari, e jè pure sede decendrate d'a LUMSA - Libbere Università Maria SS. Assunde de Rome e de l'Università Cattoleche d'u Sacro Cuore de Melàne. Pò 'u 17 masce 2006 'u rettore de l'Università de Bari, Giuanne Girone, ha firmate 'u decrete ca sangisce l'autonomie de le seconde Facoltà de Economije e Giurisprudenze e de Scienze Matemateche, Fiseche e Naturale accumenzanne da 'u 1° ottommre 2006[33]: quiste costituisce 'nu passe 'mbortande verse l'istituzione de l'Università de le Studie de Tarde, ca ha state pure oggette de numerose disegne de legge 'mbonde a osce senza conglusione.

Musée[cangecange 'a sorgende]

Musèe Nazionale archeologgeche[cangecange 'a sorgende]

'U Musèe Nazionale Archeologgeche de Tarde, idendificate pure da l'acronime "MArTA", jè 'n'imbortande musèe archeologgeche addò jè esposte, 'mbrà l'otre, une de le cchiù 'mbortande collezziune de manufatte de l'epoca d'a Magna Grecie[34], 'mbrà tutte le famuse Ore de Tarde. 'U musèe, ca se iacchie in corso Umberto I, ha state funnate jndr'à 'u 1887 e occupesce 'a sede de l'ex convende de San Pascale de Baylon, edificate jndr'à 'u XVIII sechele. L'archeologhe Luigge Viola vuleve farne 'nu Musèe d'a Magna Grecie, ma jidde ha sembre state dedicate, prengepalmende a 'a documendazione archeologgeche de Tarde e d'u reste d'a Pugghie.
'U musèe tène dece stanze a 'u prime piane e quindece stanze a 'u seconde, ca onne permesse de fà 'nu percorse espositive cronologgeche a partì da 'a fase neoliteche d'u territorie tarandine, pe arrevà a l'età bizandine, passanne pa colonizzazzione greche, 'a civiltà romane e 'a cetate tardeandiche. Jndr'à une de le stanze stè custodite pure 'u chiaute de l'Atlete de Tarde.

Otre musèe[cangecange 'a sorgende]

Media[cangecange 'a sorgende]

Filmografije[cangecange 'a sorgende]

Enogastronomije[cangecange 'a sorgende]

Le resturande tradizionale d'a cetate offrone 'na cucine ca miscke le frutte de mare cu le prodotte d'a terre, condite cu l'ottime uegghie extravergine de alie tarandine (Uegghie Terre Tarandine DOP). Le piatte tipece cumme le cavatelle cu le cozze, 'u risotte a le frutte de mare, 'u vurpe e 'u pesce a 'a griglie, sonde accombagnate da ortagge crude o cucinate jndr'à le mode cchiù varie: le pumedore, le peperusse, le marangiane, le scarcioppole e le legume sonde particolarmende sapurite.

E non ge n'ammà scurda de le chiangarèdde cu le cime de rape o a 'u ragù, eppure le muzzarelle e le pruvulune frische, o le involtine de vitelle e le fegatine a 'a brace, accumbagnate cu le vine d'u territorie (Aleatico de Pugghie DOC, Lizzano DOC, Martina Franghe DOC, Primitivo de Manduria DOC).

Marange, mandarinem clemendine (Clemendine d'u Gurfe de Tarde IGP[35], uve fiche e melune russe non ge mangane maje sus a le tavule 'mbandite, accussì cumme le doce de miele e cu 'a paste de amennele, o le cchiù tipeche Carteddàte, Sannacchiùdere e Pettole, fatte jndr'à l'occasione de particulare festività o ricorrenze.

Personalità legate a Tarde[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Personalità legate a Tarde.

Tarde ha date le natale e ha ospetate 'nu sacche de personalità illustre ca onne condrebbuite fine da l'andichità a scrivere 'a storie 'a cetate: da 'u felosofe pitagoreche Archita, ca facìe 'na politeche de sveluppe ca purtò Tarde a devèndà 'a metropole cchiù ricche e 'mbortande d'a Magna Grecie, a 'u drammaturghe Livio Andronico, prime traduttore in latine de l'Odissea de Omero jndr'à l'epoche note cumme Odusia.
Se arrecordene pure 'u vescove irlannese San Catàvete, patrone d'a cetate e 'u combatrone Sand'Egidio Marije da Tarde, uniche sande d'a Chiesera Cattoleche nate a Tarde. Pe mutive de studie onne state pure l'attore Rodolfo Valentino e 'u cinghe vote Presidente d'u Consiglie de le ministre eppure presidende d'u partite d'a Democrazia Cristiana Aldo Moro.

Livio Andronico[cangecange 'a sorgende]

Livio Andronico (in latine:Livius Androni-cus) ha state 'nu poete, drammaturghe e attore tiatrale latine de origgene tarandine.

Jndr'à le fonde andiche jè cu frequenze indicate semblicemende cu 'u nomen Livio, ca pigghiò, 'na vote addevenute libberte, da 'a gens addò avère trasute a fà parte quanne arrevò a Rome; mandenìe sembre, assumennele cumme cognomen, ' u nome sue greche de Andronico; le fonde andiche dicene, inoltre, 'u nome de Lucio Livio Andronico.[36]

De nascite e culture greche, jidde facìe rappresendà a Rome jndr'à 'u 240 n.C. 'nu dramme tiatrale ca jè tradizionalmende conziderate 'a prima opera letterarie scritte in lènga latine.[37] Combonìe cchiù nnande numerose otre opere, probbabbilmende traducennele da Eschilo, Sofocle e Euripide. Cu l'intende de avvicinà le uagnune romane a 'u studie d'a letterature, traducìe jndr'à verse saturne l'Odissea de Omero.

Le picche frammende ca onne remaste de l'opera soje permettere de rilevà l'influenze da 'a coeve letterature ellenisteche alessandrine e 'na particolare predilezione pe l'effette de pathos e le preziosisme stilistece, successivamende codificate jndr'à lènga letterarie latine.[38] Pure ca 'a soje Odusia remanìe a lunghe in use cumme teste scolasteche,[39] l'opera soje avenìe conziderate in età classeche cumme assaije primitive e de scarse valore, tande da essere generalmende scettate 'nderre.[40]

Evende[cangecange 'a sorgende]

Le prengepàle manifestaziune ca se fanne jndr'à cetate duranne l'anne sonde:

  • Sumane Sande de Tarde (marze o abbrile);
  • Gara de auto d'epoca "Tarantostorica" (marze);
  • Celebbraziune in onore de San Catàvete (masce);
  • Rievocazione d'u 'nzuramende de Marije d'Enghien (masce);
  • Mostra fotografeche "FotoArte" (masce);
  • Palio de Tarde (masce e luglie);
  • Rievocazione storeche d'a "Melane-Tarde" (luglie);
  • Portici d'estate (luglie e aguste);
  • Cetate aperte (luglie, aguste e settemmre)
  • Anniversarie d'u Criste d'u Mare (aguste);
  • Processione a mare "Stella Maris" (settemmre) ;
  • Sumane Indernazionale de danze Taranto Danza (settemmre);
  • Congresse 'Ndernazionale sus a Magna Grecie (settemmre);
  • Jonio Educational Film Festival (ottommre);
  • Processione de l'Immacolata (decemmre);
  • Taranto Film Festival (decemmre);
  • Trofeo 'Ndernazionale de Ju-do- "Città di Taranto";
  • Torneo 'Ndernazionale Femminile de Tennis "Città di Taranto";
  • Festival Tagliàne d'a cucine cu 'a cozze tarandine.

Sciugrafije antropeche[cangecange 'a sorgende]

Sviluppe morfologgeche[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sviluppe morfologgeche de Tarde.

'Na ricostruzione topografeche ca resulte attendibbele d'a Tarde andiche jè assaije difficile, in quande 'a configurazione edilizie de osce a die d'u Borghe Andiche, jè 'u resultate d'u millenarie sovrapporse de indervende urbanistece. Le condinue demoliziune e recostruziune, ca s'onne succedute spesse reusanne materiale e reste architettonece de varia provenienze, onne condrebbuite significativamende a 'a scangellazione de le tracce d'u passate. A quiste se vonne a aggiungere 'u trasugamende de le reperte archeologgece e le scave distruttive, operaziune ca onne rese 'nu sacche de vote avveramende difficile 'a fatije de le studiuse 'mbegnate jndr'à combrensione d'a cetate greche-romane, ca jndr'à l'attribbuzzione a le reperte d'a giuste idendità e ubicazione.

Urbanistiche[cangecange 'a sorgende]

Tarde viste da 'u satellite

'Mbonde a l'Unità de l'Itaglie, 'a cetate ere arroccate esclusivamende sus a l'isole. Sulamende infatte 'mbrà 'u 1865 e 'u 1883 se demolirene le fortificaziune presende jndr'à cetate andiche, danne accussì inizie a 'a crescita d'a cetate nove fore da le mure, e allore a 'a pianificazione de doje borghe distinde: 'u Borghe Andiche e 'u Borghe Nuève[41]. Osservanne 'a cetate da 'u punde de viste urbanisteche, jndr'à 'u Borghe Andiche se ave 'n'indriche de vicole, derivande da 'a costruzione de abbitaziune qusnde cchiù possibbele addensate pe sfruttà tutte 'u spazie disponibbele e pe facilità 'a difese quanne stavene le invasiune, invece jndr'à 'u Borghe Nuève prevale 'n'ordinamende cchiù razionale, quase a chianda de Ippodamo, cangiate successivamende jndr'à 'na conformazione a vendaglie.

Pe colpe d'a particolare conformazione d'u territorie, le nuclei urbane se onne sviluppate sus 'a striscie de terre ca divide 'u Mar Piccele da quidde Granne, cu a conseguenze de avere date a 'a cetate 'na caratteristeca forme a imbute. A ovest e a Nord Ovest, se iacchie 'u quartiere Tammorre-Croce (in tagliàne Tamburi-Croce), cu 'a Punda Rondinelle ca costituisce une de le doje punde estreme d'a coste vagnate da 'u Mar Granne, eppure 'a zone industriale e 'u puerte mercandile. A Nord d'u Mar Piccele, allore in posizione cchiù decendrate, se iacchie invece 'u quartiere Paolo VI. A Sud Est, 'u quartiere Tammorre-Croce jè collegate tramite 'u Ponde de Porta Napule a l'Isole, ca rappresende 'u cendre storeche d'a cetate, e jè pe stu fatte chiamate Cetate Vecchie. L'isola costituisce 'u nucelo origgenale de Tarde, e jè devenute tale jndr'à 'u 1887 quanne onne tagghiate 'a penisola prengepàle pa costruzione d'u fossate d'u Castelle Aragonese, trasformate cchiù nnande jndr'à 'u canale navegabbele ca mette in comunicazione 'u Mar Piccele cu 'u Mar Granne. Sembre jndr'à 'u stesse anne, avenìe costruite 'u Ponde Girevole pe collegà l'Isola a 'u quartiere Borghe, ca rappresende 'u core d'a cetate. Procedenne verse Sud Est se iacchiane le quartire Tre Carrare-Battisti, Itaglie-Mondegranare, Solito-Corvisea e Salinella. Angore cchiù a Sud se iacchiane le quartire de Talsano-Palumbo-San Donato e San Vito-Lama-Carelli, cu 'u Cape San Vito ca costituisce l'otre punde estreme d'a coste vagnate da 'u Mar Granne. Sus 'a penisole naturale avende cumme estremità 'a Punde d'a Penne in Mar Piccele e ca segne 'u confine 'mbrà 'u prime e 'u seconde sene d'u Mar Piccele, non ge stonne nuclei abitate.

Circoscriziune e quartire[cangecange 'a sorgende]

Circoscrizione Superficie
(km²)
Abitanti Denzetà
(ab/km²)
Suddivisiune
I Paolo VI 55,05 40.254 731 Paolo VI
II Tammorre - Lido Azzurre 37,85 18.300 483 Tammorre-Croce, Porta Napule, Lido Azzurre
III Cetate Vecchie - Borghe 2,36 2.745 1163 Cetate Vecchie, Borghe
IV Tre Carrare - Solito 15,93 48.934 560 Tre Carrare-Battisti, Solito Corvisea
V Mondegranare - Salinella 16,34 48.123 2333 Salinella, Itaglie-Mondegranaro
VI Talsano - San Vito - Lama 85,34 36.756 407 Talsano-Palumbo-San Donato, San Vito-Lama-Carelli
Totale Comune 217,87 195.112 656

'U 9 abbrile 1993, 'a frazione de Statte s'avere separate da Tarde devendanne comune autonome.

Economije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Economije de Tarde.

Tarde adda dicere grazie da sembre a le mare sue pe l'esistenza soje. 'U Mar Piccele soprattutte, ha rappresendate da le timbe andiche 'a fonde primarie de sostendamende pe le residente. 'A pesca tarandine, infatte, tène 'na tradizione andichissime, accussì cumme 'a colture de le frutte de mare[42]. 'A Tarde magno-greche ere 'n'imbortande cendre de scambie commerciale soprattutte cu 'a Grecie e l'Asia Minore. Jndr'à 'u Mar Piccele soprattutte, ere assaije fiorende l'industrie pa lavorazione d'u bisso e pa produzione d'a porpora. Sulamende apprisse 'u 1860, se svilupparene le attività legate a 'u puerte, cumme chidde de trasformazione de le prodotte ittice e de commercializzazione de le uegghie, de le vine e de le ostriche, ma jè jndr'à seconda metà d'u XX sechele, ca 'a cetate se consolidesce definitivamende cumme 'mbortande cendre industriale e commerciale.

Zona Franghe Urbana de Tarde[cangecange 'a sorgende]

Accumenzanne da 'u 1° scennare 2008, ha state istituite 'a Zona Franghe de Tarde[43]. 'A Zona Franghe jè 'nu territorie de 'nu State addò le aziende e le imbrese ca operane godene de 'nu speciale reggime fiscale agevolate. Stu status avène congesse a aree particolarmende disaggiate pe le quale se cerche de rilangià l'economije atraverse l'instaurazione de 'mbrese piccenne e medie sus a 'u territorie. Jedde se estenne sus a le territorie de le quartire "Tammorre - Croce", "Isola Porta Napule" e "Paolo VI".

Area Vasta Tarandine[cangecange 'a sorgende]

L'area vasta de Tarde téne 28 comune, e Tarde jè 'u comune capofile. 'A convenzione pa ccreazzione de st'area vasta ha state firmate jndr'à 'u 2007[44]. L'ente ca onne aderite a l'Area Vasta so quase tutte le comune d'a provinge de Tarde, 'a provinge de Tarde e quacche associazione de comune.

L'Area Vasta se occupe, 'mbrà l'otre cose, d'a redazione de 'nu piane de urbane de mobbilità jndr'à le comune ca ne facene parte e de 'nu piane de congertazione pu rilange turisteche d'a zone inderessate.

Infrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

Strade e autostrade[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde d'a provinge de Tarde

Le collegaminde stradale prengepale sonde rappresendate da[45]:

'A Strada Statale 7/tew da 'u Puerte 'mbonde a l'ingroce de l'Asse d'u Ponde de Punda Penna e pe tutte st'urteme 'mbonde a Via Cesare Battisti forme 'a tangenziale Nord-Est de Tarde, ca permette de vedè totte 'a cetate ioniche, 'u Mar Piccele cu le miticolture sue e 'a cambagna pugghiese.

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

'a Stazione ferroviarie.

Le collegaminde ferroviarie sonde assicurate d'a stazione ferroviarie de Tarde da Trenitalia sie cu 'a Calavrie, ca cu Bare e Brinnese, e pò verse tutte le località servite da le linèe ioniche e adriatiche.
Tarde jè pure collegate a 'u reste d'a Pugghie grazie a le Ferrovie d'u Sud Est cu doje staziune:

  • Tarde, in comune cu Trenitalia;
  • Tarde Galese.

Puèrte[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Puèrte de Tarde.

'U puèrte mercandile e industriale[cangecange 'a sorgende]

'U puerte mercandile de Tarde, seconde in Itaglie pe traffiche de merce[46], jè localizzate sus 'a coste settendrionale d'u Gurfe sue. L'installazione cchiù recende jè costituite da 'u terminal container mise sus a 'u mole polisettoriale, 'na strutture modernissime comblete de sisteme telematece e torre de condrolle, cu 'na capacità de stoccagge e movimendazione de le merce de cchiù o mene 2.000.000 di TEU/anno[47].

'U puèrte turisteche[cangecange 'a sorgende]

Vedute d'u molo Sand'Eligge

'U puerte turisteche de Tarde se iacchie sus a 'u Molo Sand'Eligio, jndr'à vanne d'u Borghe Andiche nnande a 'u Mar Granne.

'A strutture prevede 254 poste varche e jè dotate de pondile fisse e galleggiande, de 'na banghine e de 'nu scale de alaggio, de piazzale de rimessagge, de parchegge e aree verde attrezzate. Avenene pure erogate servizie de ricezione e ristore e tutte le servizie connesse cu 'u turisme nautiche: attracche attrezzate, riparazione, rifornimende carburande, 'mbormaziune turisteche, eppure attività ricreative, sportive, culturale e artisteche.

Mobilità urbane[cangecange 'a sorgende]

L'aziende ca gestisce 'u servizie de trasporte pubbleche sus a tutte 'u territorie comunale jè 'a Suggettate pe aziune KYMA. 'U trasporte pubbleche a Tarde nascìe jndr'à 'u 1885, pe 'na richieste de istituzione de 'nu servizie ca aveneve ingondre a le esigenze de le fatiature de l'Arsenale Militare Marittime de Tarde[48]: 'nu sbuenne erane infatte le fatiature ca se trasferivane in cetate da 'a provinge de Lecce e da 'a provinge de Brinnese pe mutive de fatìe.
Da 'u 2001 l'aziende municipalizzate ha state trasformate jndr'à 'na Suggettate pe Aziune e da 'u 2003 ha state istituite 'u servizie de idrovie, grazie a l'ause de doje motonave "Clodia" e "Adria", pigghiate da l'Azienda Consorzio Trasporti Venezia: chiste collegane Piazzale Democrate a Cape San Vito, passanne da 'u Mar Piccele a quidde Granne attraverse 'u canale navigabbele. Duranne 'u periode d'a staggione raggiungene le Isole Cheradi attraccanne a 'u molo de l'Isole de San Paolo[49].

Aeropuerte[cangecange 'a sorgende]

Esterne de l'aeropuerte

L'Aeropuerte de Tarde-Vurtagghie "Marcello Arlotta" face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu le vole charter. Le otre aeropuerte cchiù vicine sonde:

Sport[cangecange 'a sorgende]

'U sport jndr'à cetate de Tarde jè assaije 'mbortande. Jndr'à diverse sport stonne le squadre, 'u culore preferite jè 'u rosse e 'u blu. Chiste sonde le cchiù 'mbortande squadre devise pe sport

Ballone[cangecange 'a sorgende]

'A società de ballone maschile cchiù rappresendative jè 'a Taranto FC 1927, osce a die iscritte a 'u cambionate da Serij D.

Le prime società de ballone d'a cetate onne state 'a U.S. Pro Itaglie (in tagliàne U.S. Pro Italia) e 'a Audace Foot Ball Club, funnate rispettivamende jndr'à 'u 1906 e jndr'à 'u 1911. Da a fusiona lore, l'11 luglie 1927, nascìe l'Associazione Sportive Taranto Football Club S.p.A.. 'Mbrà 'u 1985 e 'u 2004, in seguite a certe fallimende societarie, 'a società ha cangiate nome cchiù vote in Taranto Football Clus S.p.A., Associazione Sportiva Taranto 1906, Unione Sportiva Arsenaltaranto, Taranto Calcio S.r.l. e spiaccianne in Taranto Sport S.r.l.

A partè da 'a staggione 1927/28, le diverse suggettate onne disputate in totale 31 cambionate de Serie B, 38 de Serie C, 5 de Serie D, cchiù diverse cambionate jndr'à le varie leghe reggionale istituite apprime d'a seconda uerre mundiale. Tarde jè pure une de le picche cetate ca onne avute doje squadre condemporaneamende in Serie B apprisse 'a seconda uerre mundiale, 'u Taranto e l'Arsenale.

Pallacanestre[cangecange 'a sorgende]

'A suggettate de pallacanestre femminile cchiù rappresendative jè 'u Cras Basket Tarde, ca osce a die jè iscritte a 'u cambionate de Serie A1.
'A polisportive CRAS (acronime de Cendre Ricreative Attività Sportive), ha state funnate jndr'à 'u 1961 pe fà sciucà le studendesse ca s'avere iscritte jndr'à le cambionate scolastece, putessere partecipà a varie discipline pure jndr'à 'u settore federale. Jndr'à 'u gire de quacche anne accumenzò a distinguerse soprattutte jndr'à 'u basket a levèlle nazionale. Quanne ste spicciavane le anne '90 'a denominazione cangiò definitivamende 'u Tarde Cras Basket.
Jndr'à stagione 2001/02, 'a suggettate desputò pa prima vote 'u cambionate de Serie A1 femminile, arrevanne a 'a semifinale pu scudette, ma ha state jndr'à staggione 2002/03 ca conguistò 'u scudette e Coppe Itaglie jndr'à 'nu mese sulamende, eppure 'a Supercoppe Tagliàne. Jndr'à stagione 2008/09, conguiste 'u seconde scudette vingenne condre a l'Umana Venezia, cu 'u resultate finale de 52 a 56 jndr'à quarta partite sciucate a Venezia, chiudenne 'a serie pe 3 a 1. A 'utermine d'a staggione arrive a disputà pure 'a finale de Euro Cup condre 'a squadra turche d'u Galatasaray, perdenne 'u ritorne a Istanbul. 'U 3 ottommre 2009 vinge 'n'otra vote 'a Supercoppe Tagliàne condre a 'u [[Club Atletico Faenza].

Basket cu le rotelle[cangecange 'a sorgende]

'A suggettate de pallacanestre cu le rotelle maschile cchiù rappresendative jè 'a Dream Team Tarde, ca osce a die jè iscritte a 'u cambionate de Serie A1.
'A Dream Team onus Tarde avene funnate jndr'à 'u 2002 pe iniziative de 'nu gruppe de amice disabbele e none, amande jndr'à 'u mode particolare d'u sciueche d'u basket, cu l'obbiettive prioritarie de avè attraverse l'attività sportive 'na chiena indegrazione 'mbrà le normodotate e le portature de handicap.
Jndr'à staggione d'a fondazione, 'a squadre avène promosse in Serie A2 e jndr'à staggione 2007/08 vinge scudette e Coppa Itaglie. 'U 21 decemmre 2008 venge pure 'a Supercoppe Tagliàne. A levèlle europèe 'u Dream Team ha vingiute 'a Coppa Vergauwen.

Pallavvole maschile[cangecange 'a sorgende]

Da 'u 2010/2011 non ge ste cchiù 'a suggettate de pallavvole maschile Prisma Tarde, purcè 'u presedende ha vennute 'u titele sportive a 'u Castellana. 'Mbonde a 'u 2009/2010 'a suggettate de pallavvole maschile cchiù rappresendative ere 'a Prisma Tarde, iscritte a 'u cambionate nazionale de Serie A1. 'A suggettate sciucave le partite interne a 'u PalaMazzola ma ggià jndr'à l'anne passate ha sciucate a 'u PalaFiom. Jndr'à staggione 2008/2009 ha suggettate ha cangiate cetate sciucanne a Martina Franghe.

Suggettate sportive e atlete[cangecange 'a sorgende]

Suggettate sportive e atlete
Discipline Suggettate Atlete
Ballone Tarde Sport
International Tarde
Ballone a 5 Futsal Tarde
Canoa polo LNI Tarde Canoa
AS Tarde Canoa
Football americano AS Delfini Tarde
AS Spartans Tarde
Hockey Nubile Bears Tarde
Pallacanestro Cras Basket Tarde
Libertas Basket Tarde
Pallacanestro cu le rotelle Dream Team Tarde
Tarde Basket 93
Pallanuoto Rari Nantes Tarde 1996
Pallavvole Pallavolo Tarde Femminile
Rugby FC Rugby Tarde
AS Tarde Rugby
Scherma Club Scherma Tarde
Tennis Roberta Vinci
Tennis da tavule CTT Tarde Pascale Catapano
Andonie Marossi
Tiro cu l'arche ASD Arcieri d'u Jonio
Vela AS Libertas Tarde Vela
Maratona Rosalba Console

'Mbiande sportive[cangecange 'a sorgende]

Stadie[cangecange 'a sorgende]

Esterne d'u Stadie "Erasmo Iacovone"

'U Stadie "Erasmo Iacovone", ex Stadie "Salinella" da 'u nome d'u quartiere cetadine addò se iacchie, jè 'u magiore stadie de ballone, sportballone d'a cetate. Avenìe inaugurate 'u 8 decemmre 1965 e pigghiò 'u poste d'u vecchie Stadie "Valendine Mazzola". Avenìe costruite jndr'à 100 sciurne, ausanne 130 km de tubbe Innocenti e 900 metre cube de gradone de legne. In murature erane sulamende le spogliatoie e le servizie igienice. 'A capienze collaudate ere pe 22.610 spettature, invece quedda massime avenìe de cirche 25.000. Jndr'à 'u 1978, 'u stadie avenìe inditolate a 'a memorie d'u cendravande Erasmo Iacovone, muerte jndr'à 'n'ingidende stradale 'u 6 febbrare d'u stesse anne. Jndr'à 'u 1985, 'a normativa nove sus a securezze facìe addevendà 'a strutture inagibbele. 'U stadie avenìe allore sottoposte a 'nu cangiamende profonne: le tubbe Innocenti e le gradune in legne avenerene sostituite da 2.500 metre de calcestruzze e da 1.000 quindale de acciaie.[50] Quanne le fatìe spicciarene, appaltate e realizzate in diverse fase jndr'à 'u corse de l'anne successive, 'a capienze ha arrevate 'mbonde a 27.584 spetature.

Palazze d'u Sport[cangecange 'a sorgende]

Ippodrome[cangecange 'a sorgende]

  • Ippodrome Paolo VI

Circole velice[cangecange 'a sorgende]

  • Lega Navale Tagliàne;
  • Sezione Velica Marine Militare;
  • Circole d'a Vele de tarde;
  • Circole velico Onda Buena;
  • Combagnie d'a Vela;
  • Cendre Velico Alto Jonio;

Piscine[cangecange 'a sorgende]

  • Piscina comunale "Mediterraneo Village"
  • Blue Gym
  • Poseidon
  • Bellevue
  • Tursport
  • Meridiana

Fatte sportive[cangecange 'a sorgende]

Partenze

Arrive

  • 2004 (10 luglie) - 10ª tappe, vinde da 'u Team Milazzo;
  • 2005 (5 luglie) - 8ª tappa, vinde da 'u Team Friuli-Venezia Giulia;

Sail GP[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u 2021, 'u 5 e 6 sciugne[53], ha state ospitate pa prima vote jndr'à l'Itaglie 'na tappe d'a Sail GP, cambionate 'ndernazionale de varche a vele. Ave vingiute 'u team Giappone

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Sinnache: Rinaldo Melucci (cendresinistre) da 'u {{{DataElezione}}}

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sinnache de Tarde.

Gemellagge[cangecange 'a sorgende]

Relaziune culturale[cangecange 'a sorgende]

  1. L'Istitute Combrensive "Cesare Battisti" jè gemellate cu l'Istitute N° 1250 e cu 'u Cendre Multiculturale;
  2. L'Istitute "Giuanne Bettolo" jè gemellate cu l'Istitute N° 1223;
  3. L'Istitute Tecniche Industriale Statale e Liceo Sciendifiche Tecnologgiche "Augusto Righi" jè gemellate cu 'u Cendre Sciuvanile;
  4. 'U Liceo Ginnasio Statale "Aristosseno" jè gemellate cu l'Istitute N° 1249;
  5. L'Istitute Combrensive "Galileo Galilei" jè gemellate cu l'Istitute N° 251 e cu l'Istitute Tiatrale;
  6. 'A Scola Medie "Cristoforo Colombo" jè gemellate cu l'Istitute N° 1576;
  7. 'A Scola Medie "Ugo Foscolo" jè gemellate cu l'Istitute N° 1251.
  • Da 'u 2006, seconde 'nu proggette patrocinate da l'Aunione Europèe, ca vede coinvolte le comune de Tarde e Sparta (Grecie) inzieme a le amministraziune comunale de Vurtàgghie, Mazzafre e Manduria, se svolge jndr'à cetate greche 'n'imbortande manifestazione pubbleche chiamate "Simposio su Archita", cu dibbattete e convegne dedicate a 'u filosofe ca guvernò Tarde.

Culture popolare[cangecange 'a sorgende]

Logo d'a birra Raffo
  • Jndr'à l'inverne 1877, avenìe catturate jndr'à 'u Gurfe de Tarde 'a prima balene, pe quande se sapeve a l'epoche, combarse jndr'à 'u Mar mediterranèe[55].
  • 'U quotidiane de Tarde jè 'u Corriere del Giorno, funnate jndr'à 'u 1947.
  • La Voce del Popolo d'u 7 settemmre 1941, pubblecò 'n'artichele sus 'a natalità addò se annoverave 'a cetate 'mbrà le cchiù prolifeche d'Itaglie. Avenève, a tal proposite, arrecurdate Adduliurate Sangermano in Boccuni, ca avère parturite 'u diciassettesime figghie sue. Quacche anne apprime, jndr'à 'u 1937, Tarde avère arrevate a le fatte de cronaca grazie a 'nu parte de quattre gemelle de Marije Nardelli in Cardellicchio[56].
  • Tarde ha state pe 'nu sbuenne de anne cambe de allenamende de l'ammiraglie Agostino Straulino. Aqquà riuscì jndr'à l'imbrese de assè a vele spiegate da 'u puerte de Tarde attraverse 'u canale navigabbele cu 'a Nave Scole Amerigo Vespucci[57].
  • Esiste 'nu muttette locale: "Ttrede sonde le cetate cchiù belle d'u munne: Budapest, Bucarest e Tarde Nuèstre" (in tagliàne "Tre sono le città più belle del mondo: Budapèst, Bucarèst e Taranto nostra").
  • 'A Birra Raffo jè pe andonomasie "'a birra de le tarandine"[58], ma da 'u 1961 jè prodotte da 'u Gruppe Peroni.

Gallerie fotografeche[cangecange 'a sorgende]

Bibliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Quintino Quagliati, Il Museo Nazionale di Taranto, Istitute Poligrafeche d'u State, Rome, 1932
  • Pitre Parenzan, L'anello di san Cataldo nel Mar Grande di Taranto, da Thalassia Salentina vol. 6 pp. 3-24, Galatina, 1972
  • Ettore M. De Juliis, Gli Ori di Taranto in Età Ellenistica, Arnoldo Mondadori Editore, Meláne, 1984
  • Ettore M. De Juliis - D. Loiacono, Taranto. Il Museo Archeologico, Mandese Editore, Meláne, 1988
  • Giacinde Peluso, Storia di Taranto, Scorpione Editrice, Tarde, 1991
  • Gesèppe Mazzarino, Taranto, la sua vera storia, Ink Line, Tarde, 1999
  • Necole Caputo, Taranto com'era, Edizioni Cressati, Tarde, 2001
  • Patrizia De Luca, Il Centro Storico di Taranto: l'Isola, Scorpione Editrice, Tarde, 2004
  • Pitre Massafra - Francesco Carrino, Il Centro Storico di Taranto: il Borgo, Scorpione Editrice, Tarde, 2004
  • Rocco Tancredi, Il porto di Taranto tra vecchie e nuove sfide, Scorpione editrice, Tarde, 2004
  • Necole Cippone, Taranto, il Borgo prima del Borgo, Edizioni Archita, Tarde, 2006
  • Bellacicco - Chirico - De Vitis - Ferilli - Mastronuzzi, Il mistero della Marchesa. Riscoperta di Palazzo de Beaumont Bonelli fra storia ed esoterismo, Cendre Culturale Filonide, Tarde, 2008
  • 'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

    Otre pruggette[cange 'a sorgende]

    Collegamiende fore a Uicchipèdie[cange 'a sorgende]

    Note[cangecange 'a sorgende]

    1. 1,0 1,1 (IT) Bilancio demografico mensile anno 2023 (dati provvisori), su demo.istat.it, ISTAT.
    2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
    3. Orazio - Carmina - Liber II - 6
    4. Convenzione costitutive area vasta tarandine (PDF). URL conzultate il 07-05-2009.
    5. Pitre Parenzan, L'anello di san Cataldo nel Mar Grande di Taranto (PDF), in Thalassia Salentina, vol. 6, 1972, pp. pp. 3-24. URL conzultate il 07-05-2009.
    6. Medie mensili elabborate ausanne le rilevaziune d'u trendennie 1961-1990, su eurometeo.com. URL conzultate il 02-09-2009.
    7. Uicchimedia - Andica monete ca raffigure Taras a cavadde de 'nu delfine (510-500 n.C.) (JPG), su commons.wikimedia.org.
    8. Comuni italiani, su comuni-italiani.it.
    9. Giovan Battista Pellegrini, cap. 2, in Toponomastica italiana: 10000 nomi di città, paesi, frazioni, regioni, contrade, fiumi, monti spiegati nella loro origine e storia, Hoepli, 1990, p. 78.
    10. Strabone, Sciugrafije, VI, 3, 4, traduzione de Necole Biffi in L'Itaglie de Strabone, 1988
    11. Dichiarato dissesto finanziario del Comune di Taranto, in La Gazzetta del Mezzogiorno, 18 ottobre 2006. URL conzultate il 30-04-2009.
    12. Deficit di Taranto, il peggiore della storia, in La Gazzetta del Mezzogiorno, 9 marzo 2007.
    13. Araldica civica, su lnx.araldicacivica.it. URL conzultate il 07-05-2009.
    14. Giuan Giovine, Frontespizio, in De antiquitate et varia tarentinorum fortuna, 1589.
    15. Andonie De Pascali, Le stemme cundene, in Andonie Maglio (a cure de), 'A Provinge de Tarde, Supplemende a 'u numere d'u Quotidiano, fascicolo 1, Lecce, 1993, pp. 12-13.
    16. 'A Cattedrale de Tarde - 'U Duome de San Catavete - Storie, su cattedraletaranto.it. URL conzultate il 19/01/2013.
    17. La Concattedrale, su comune.taranto.it. URL conzultate il 16 scennare 2013 (archivijate da l'url origgenale il 27 abbrile 2014).
    18. 1970 - 2010 La Concattedrale di Taranto, la vela disegnata da Gio Ponti compie 40 anni, su fondazioneterradotranto.it. URL conzultate il 16 scennare 2013.
    19. Musèe Nazionale Archeologgeche de Tarde, le site e le aree archeologgeche, su museotaranto.it. URL conzultate il 07-05-2009.
    20. Statisteche I.Stat - ISTAT;  URL consultate in date 29-04-2021.
    21. Cetadine furastiere residente seconde Demo Istat a 'u 31-12-2007, su demo.istat.it. URL conzultate il 22-04-2009.
    22. A 13 anni ha il tumore da fumo: "È la diossina", in Corriere della Sera, 21 ottobre 2008. URL conzultate il 07-05-2009.
    23. Tumori e inquinamento ecco i dati record di Taranto, su tarantosociale.org. URL conzultate il 07-05-2009.
    24. La Puglia dei veleni, in L'Espresso, 30 marzo 2007. URL conzultate il 07-05-2009..
    25. Taranto Futura: ecco le ragioni alla base del refererendum, su tarantosociale.org. URL conzultate il 20-11-2009.
    26. Regione, sì alla legge antidiossina: "Così Taranto sarà meno inquinata", in La Repubblica, 17 dicembre 2008. URL conzultate il 07-05-2009.
    27. Diossina: Accordo Ilva Taranto, tutela ambiente e lavoro, in Ansa, 19 febbraio 2009. URL conzultate il 07-05-2009..
    28. Strade dei Tamburi contaminate da berillio, su tarantosera.com. URL conzultate il 19/02/2010.
    29. Tarde olimbiche. L'ideologgie de l'agonisme in età greche, su lasferza.myblog.it. URL conzultate il 04-05-2009.
    30. L'«Atleta di Taranto» andrà alle Olimpiadi di Pechino, su tarantosociale.org. URL conzultate l'11-02-2010.
    31. Comune de Tarde - Bibblioteche Pitre Acclavio, su comune.taranto.it. URL conzultate il 30-04-2009.
    32. Presendazione d'a Pionacoteche Sand'Egidio, su comune.taranto.it. URL conzultate il 19/02/2010.
    33. Università: pe le tre facoltà mo ste pure 'u decrete d'u rettore Girone, su provincia.taranto.it. URL conzultate il 30-04-2009.
    34. Accussì Tarde rescopre le ore d'a Magna Grecie, in La Repubblica, 21 dicembre 2007. URL conzultate il 30-04-2009.
    35. Documende pa discipline d'a Clemendine d'u Gurfe de Tarde (PDF), su ismecert.com. URL conzultate l'11-02-2010.)
    36. Gellio, Nuttate attiche, VI, 7, 11.
    37. 'U riferimende jè a 'na produzione letterarie scritte: apprime de jidde ere fiorende 'na letterature a carattere prettamende orale.
    38. Pontiggia; Grandi, p. 114.
    39. Orazio, Epistulae, II, 1, 69 e segg.
    40. Cicerone, Brutus, 71.
    41. Patrizia De Luca, 'U cendre storeche de Tarde: l'Isole, Tarde, Scorpione, 2004, pp. 222-223.
    42. Patrizia De Luca, 'U Cendre Storeche de Tarde: l'Isole, Tarde, Scorpione, 2004, p. 127.
    43. Zona Franghe Urbana de Tarde, su zonafrancataranto.it. URL conzultate l'11-07-2009.
    44. Convenzione costitutive area vasta tarandine (PDF). URL conzultate il 07-05-2009.
    45. Collegaminde stradale d'a provinge de Tarde, su mapquest.com. URL conzultate il 07-05-2009.
    46. Puerte, Tarde supranesce Trieste, in L'Espresso, 1º febbraio 2007. URL conzultate il 29-04-2009.
    47. (EN) Taranto Container Terminal - Investing for the Future, su tct-it.com. URL conzultate il 29-04-2009.
    48. Storie d'a mobilità jndr'à l'arèe de Tarde, su amat.taranto.it. URL conzultate il 29-04-2009.
    49. Le motonave d'u servizie idrovie, su amat.taranto.it. URL conzultate il 29-04-2009.
    50. Sandro e Gianni Dibattista, Maje dicere Tarde - Le urteme dodece anne d'u ballone jonico, Rome, Aldo Primerano Tipografica, 1991.
    51. (EN) Organizing Committee of the Games of the XVII Olympiad, The Games of the XVII Olympiad - Rome 1960 - The Official Report - Vol. 1 (PDF), Roma, 1960, p. 215. URL conzultate l'08-04-2007.
    52. In arrivo a Taranto la Coppa del Mondo, su taranto-sport.it. URL conzultate l'11-02-2010.
    53. [SailGp Italia]
    54. Articolo sul gemellaggio tra Taranto e Sparta
    55. Frangische Gasco, Intorno alla balena presa in Taranto nel febbrajo 1877: memoria, Tipografia dell'Accademia Reale delle scienze, 1878.
    56. Le donne di Taranto, su comune.taranto.it. URL conzultate il 29-04-2009.
    57. Claudio Ressmann, I novant'anni di Agostino Straulino - Una vita per il mare e la vela (PDF), in Rivista marittima, 2004, pp. p. 79.
    58. Site promozionale d'a birra Raffo, su birraraffo.it. URL conzultate il 29-04-2009.


    Condrolle de autoritàVIAF (EN136660149 · SBN (ITENBRIL000056 · LCCN (ENn80040688 · GND (DE4078155-0 · J9U (ENHE987007564209405171 · WorldCat Identities (ENlccn-n80040688
    • Tarde Portale Tarde: accede a le vôsce de Uicchipèdie ca parlane de Tarde e d'u territorie sue