Pirro

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.

Pirro, raffigurate cumme Marte. Statue marmorèe d'u I sèchele d.C. acchijate 'nzigne a lle Musèe Capitoline.

Pirro II (greche: Πύρρος/Pýrrhos, "'u culure d'u fuèche, russe-bionde"; 318 a.C. – Argo, 272 a.C.) ha state hegemon d'u regne de l'Epire 'mbrà 'u 306 ed 'u 300 n.C. e arrète jndr'ô periode 298 - 272 n.C..

Da 'u 306 n.C. ha state re de le crestiáne suve, le Molosse, tribbù ca se iacchijeve jndr'â ll'Epire ca stève a ddìce ccu descènne da Achille e da le Macedone jndr'â lle periode 288-285 n.C. e 273-272 n.C. 'A storie classifeche jidde cumme une de le prengepále andagoniste de Rome.

Biografije[cangecange 'a sorgende]

'A cambagne miletare jndr'â Itaglie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Uerre pirreche.

Jndr'ô 281 a.C. 'a cetata de Tarde, jndr'â Magna Grecia hé trasute 'ngomblitte co' Rome, e jève pronde ccu sse prepare a 'nu attacche romane ca l'avìsse a causà 'na secure sconfitte. Rome jève già devendate 'na putènze granna assaje, e se môvève c'u penziere jndr'â cápe ccu pigghie totte le cetate greche de l'Itaglie meridionale. Le tarandíne mannarene 'na delegazione a Pirro, piccè putìsse fare quaccheccose e 'a sarvasse d'a conguiste romane. Pirro, ca già tenève 'a vogghie de vittorie, 'ndruche 'a possebiletate ccu funne senze assaje fatije 'nu regne jndr'â Itaglie, e pure quèdde ccu conguiste 'a Sicilia e spànnerse jndr'â ll'Afriche; pe' spiccià, fù 'ngoraggiate jndr'â lle 'mbrese da le predizione de l'orachele de Delfi, e pure da l'ajute d'u re de Macidonie Tolomeo Cerauno, 'u cchiù forte de le vicine suve.

'Ô sbarche jndr'â ll'Itaglie meridionale e le prime successe (280-279 n.C.)[cangecange 'a sorgende]

'U camíne de Pirro 'ndirezzione de Rome - 280 a.C. - 275 a.C.

Pirro hé sbarcate jndr'â ll'Itaglie jndr'ô 280 n.C. co' 3.000 cavalière, 2.000 arciere, 500 fromboliere, 20.000 fande e 20 elefande da uerre.

Grazzie ad 'a superioretate d'a cavallerie e ad 'a putènze de lle elefande jidde batté jndr'â battagghie de Heraclea le Romane, cumannate da 'u console Publio Valerio Levino. Le Romane persere cchiù o mène 7000 crestiáne, jndre 'na sconfitte assecurate pure d'ô scànde ca le italeche honne avùte quanne honne 'ndrucate le pachiderme, a lòre scanosciute; Pirro perse 4000 crestiáne, ca però fùrene sùbbete sùbbete rembiazzate da le surdate de alcune tribbù italeche (Lucani, Bruzi e Messapi) e cetate greche (Crotone, Locri Epizefiri) le quale, ad 'a notizzie d'a vittorie, n'approfittarene pe' s'aunì a jidde. 'A situazione de vandagge nuève hé permisse a Pirro ccu propone 'na tregue a Rome, ca però no ne vulève sapè e l'hé refiutate. Pirro passe le 'mbìerne 'mbrà 'u 280 e 'u 279 jndr'â Campania, apprìme ccu 'nvade 'a Pugghie.

Jndr'ô 279 n.C. le Romane se scondrarene co' Pirro ad Ascoli Satriano, addò fùrene sconfitte arrète (jndre quèdde battagghie acchijarene 'a muèrte 6000 crestiáne) 'mbliggenne comungue, 'mbroporzione, perdite assaje ìrte ad 'a coalizione greche-italeche-epirote (3500 surdate) ca Pirro fù obblegate ccu fùsce jndr'â Sicilia co' l'esercite, proprije jndre quèdde stesse cetate ca tenève 'a presunzione de proteggere, pe' evità arrète otre scondre co' le romane. Se narre ca avìsse dechiarate, quanne 'a battagghie jève spicciate, «Ἂν ἔτι μίαν μάχην νικήσωμεν, ἀπολώλαμεν» («'n'otre vittorie accussì sus a lle Romane e hagghie a esse futtute»).

Da quiste episodie l'ause d'u termine vittorie de Pirro o pirreche.

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Uerre pirreche.

Pirro tenève comungue 'na granna stime p'u coragge de le surdate romane; se cunde ca camminánne sus a 'u cambe de battagghie 'mbrà le cuèrpe muèrte de le nemice hé 'ndrucate ca totte jèvene state ferite ad 'u piètte e le lòre fazze tenèvne angore quèdde stesse espressione agguerrite e 'ndomite co' cui avèvene acchijate 'a muèrte. Accussì alzanne le vrazze ad 'u cièle hé esclamate: "Ce avìsse avute simile surdate avéve conguistate 'u munne". S'ète rivelate jndre 'stù mode 'nu abile profete pe' le sèchele ca sonde avenùte nnande.

'A cambagne miletare jndr'â Sicilia (278-276)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Uerre greco-puniche.

Jndr'ô 278 a.C. Pirro recevètte doje offerte jndr'ô stesse timbe: da 'na vanne, le cetate greche d'a Sicilia le proposere ccu fàce scè fôre da le terriotrie lòre le cartaggenese (l'otra granna putènze d'u Mediterranèe occidendale) acchijate jndr'â vanne occidendale de l'isole; da ll'otra, le Macedone le chiesere ccu 'nghiane sus a 'u trone de Macidonie, pigghianne 'u puèste d'u re Tolomeo Cerauno, a cui honne luäte 'a cápe jndr'â lle 'nvasione d'a Grecie e d'a Macidonie combiute da le Galle. Pirro arrive a conclusione ca le opportunetate cchiù granne avenèvane da ll'avvendure jndr'â Sicilia, e scacchie ccu rumanere.

Fù accussì nnumenàte re de Sicilia, e le chiane suve prevedevane 'ô scucchiamènde de le territorie pegghiate fine a quidde mumènde 'mbrà lle doje figghie, Jélene ('u cui aví ddà pigghià 'a Sicilia) e Alessàndre ('u cui aví ddà pigghià l'Itaglie). Jndr'ô 277 n.C. espugne Erice, 'a cchiù ferzute fortezze filo-cartaggenese sus a ll'isole, e 'stù fatte rese quase naturale 'a defezione de le otre cetate condrollate da le puneche.

Jndr'ô 276 Pirro accumenze ccu fàce trattative co' le cartaggenese. Pe' quanne lòre fùssere già pronde ccu avenè a patte co' Pirro, e rijalarle ternise e sckife quanne fùssere state repristinate rapporte amichevole, jidde rechiese ca totte le cartaggenese lassassere l'isole pe' fàce d'u mare 'na linee de scucchiamènde 'mbrà puneche e grice. Quanne lòre honne refiutate, Pirro scacchie ccu accumenze l'assedie 'mbruttuose de Lilibeo ca, aunìte ad 'u combortamènde dispoteche suve jndr'â lle combronde de le colonie siceliote, cause 'nu junèle de resendemènde jndr'â lle combronde suve: Pirro fù costrette ccu lasse 'a Sicilia 'nzeguite da le Cartaggenese e have a tornà jndr'â Itaglie.

'A uerre spicce (275 n.C.)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Battagghie de Benevende (275 n.C.).

Aqquà, le Romane 'ô stèvene aspettanne: jndr'ô 275 n.C. accumenzarene 'a battagghie condre 'nu esercite epirote stanghe e scassate da assaje anne de uerre lundàne d'a patrie, 'nzigne Maleventum. 'A sconfitte de Pirro fù decisive, e pe' recordà 'a battagghie le romane scacchiarene ccu cange 'u nome d'u villagge jndre Beneventum.

Retorne jndr'â ll'Epire[cangecange 'a sorgende]

Cápe de Pirro de epoche romane, da 'u Musèe Archeologgeche Nazionale de Napule.

Pirro nnande ccu avè abbandunate 'a cambagne d'Itaglie scacchie ccu arretuèrne jndr'â ll'Epire, addò, no cundende d'u grave prezze de crestiáne, ternise e mezze pajate jndr'â sove avvendure a Occidende, doje anne cchiù nnande scacchie ccu prepare 'n'otra spediziona de uerre condre Antigono II Gonata: 'u successe fù facele e Pirro pòte tornà a s'assettà sus a 'u trone macedone.

Jndr'ô 272 a.C., Cleonimo, nobele spartane ca s'ère fatte nemice le autoretate d'a cetata sove, chiese a Pirro ccu l'attacche, affinché jidde stesse putìsse cumannarle jndr'ô nome de ll'Epire. Pirro se dichiare d'accorde jndr'â volundate ccu ottenè pe' sé 'u condrolle d'u Peloponneso, me l'esercite suve acchije 'na inaspettate resistenze, accussì granna ccu le 'mbedisce ogne assalte sus a Sparta. Le fu comungue lassate 'a possebiletate de 'ndervenì sus a 'na disputa 'nderne ad 'a cetata de Argo.

Trasùte citte citte cu l'esercite jndr'â cetata, Pirro rumane coinvolte jndre 'na 'ngasinate battagghie strade pe' strade. 'Na vècchije fèmmene, 'ndrucannole d'a cannìzze d'a cáse sove, le mène 'na tegole 'mbacce ca seconne quanne se dice, 'ô colpisce e 'ô fàce 'ngasenare, permettenne a 'nu surdate argive ccu l'accide.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Plutarco, Apoftegme de re e generale, Pirro

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN53033223 · ISNI (EN0000 0003 7385 2266 · BAV (ENITJA495/98709 · CERL (ENcnp00587177 · ULAN (EN500354262 · LCCN (ENn82074292 · GND (DE118743058 · BNE (ESXX1281191 (data) · BNF (FRcb125019690 (data) · J9U (ENHE987011344354005171 · NSK (HR000358975 · WorldCat Identities (ENlccn-n82074292
Predecessore Re de Macidonie Successore
Demetrio I 288-285 n.C. co' Lisimaco Lisimaco
Predecessore Re de Macidonie Successore
Antigono II 274-272 n.C. Antigono II
Predecessore Tiranne de Siracusa
co' Tinione
Successore
Tinione e Sosistrato 277 n.C.-276 n.C. repubbleche, nnande Gerone II