Carusine

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Carusine
comune
Carusine – Veduta
Carusine – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheArcangelo Sapio (il Centro Sinistra) da 'u 25/05/2014
Territorie
Coordinate40°28′00″N 17°24′00″E / 40.466667°N 17.4°E40.466667; 17.4 (Carusine)
Altitudine74 m s.l.m.
Superficie10,79 km²
Crestiàne6 849[1] (30-09-2011)
Denzetà634,75 ab./km²
Comune 'nzeccateMondeparane, Mundejase, San Giorgie Ioniche, Tarde, Vurtàgghie
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74021
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073002
Cod. catastaleB808
TargheTA
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Patronesan Biagge
Sciurne festive3 febbrare
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Carusine
Carusine

Mappe de localizzazione: Pugghie
Carusine
Carusine
Carusine – Mappa
Carusine – Mappa
Posizione d'u comune de Carusine a 'u 'nderne d'a provinge de Tarde
Site istituzionale

Carusine (in tagliàne Carosino) éte 'nu comune tagliáne de 6.849 crestiáne [3] d'a Provinge de Tarde, in Pugghie.

Sciugrafecamende trase jndr'à subreggione d'u Salènde.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Carusine se iacchie a cchiù o mene 70-75 metre s.l.m. e ste lundane da Tarde 15 km. 'U paese se iacchie jndr'à zone settendrionale d'a penisole salendine, jndr'à 'u core d'a vanne occidendale de le Murge tarandine, jndr'à 'na vallate doce 'mbrà le comune de San Giorgie Ioniche, Mondeparane, Mundejase e Vurtàgghie, ca se iacchiane cchiù a nord.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Palazze Ducale D'Ayala Valva jndr'à 'u Novecinde

Probbabbilmende 'u site ha avute 'na frequendazione messapeche e, securamende, jndr'à epoche successive, ha state 'n'imbortande cendre sus a 'u fiorende asse commerciale Tarde-Grecie, cumme dice D. Loiacono, purtanne a riprove 'u tesorette de 76 turnise d'argende acchiate jndr'à 'u 1904 jndr'à l'agre de Carusine, turnise ca permettene 'na datazione satte-satte e 'na precise testimonianze de rapporte economece e culturale cu 'a granne polis d'u Ionie.

De conzeguenze d'u sacchegge de Tarde pe màne de le Saracene jndr'à 'u 927, jè probabbele ca 'u site ha state ricolonizzate apprisse 'nu lunghe periode de abbandone, assumenne 'u toponime de "Citrignano" (seconne I. Chirulli).

Le prime fonde storeche certe arrevane da le reggistre Angioine e resalene a 'u 1348, date jndr'à quale 'u feude de Carusine avere state vennute da le Capitignano a le Palmerio de Capua.

Decadute, duranne 'a seconda uerre greche-goteche, se frazione jndr'à casale e casegrotte; l'agricoluture e 'a pastorizie rumanene le uneche attività economeche.

Se sape ca jndr'à 'u XV sechele le armate albanise de Skanderberg, scettarene 'nderre l'andiche e piccinne casale d'u quale 'u feudatarie Raimondo De Noha avere state alleate de l'Orsini de Tarde jndr'à revolta soje condre a 'u Re de Napule jndr'à 'u 1462.

'U casale rumanìe disabbitate cchiù o mene mmienze sechele, cumme feude de le famigghie nobbile d'a zone. Jndr'à 'u 1471 avenìe acquistate da le Antoglietta e da sta famigghie avenìe colonizzate 'n'otra vote, cu autorizzazzione d'u Vicerè de Napule d'u 1522.

Jndr'à 'u 1517 'u feude devendò Baronie e passò a 'a famigghie de le Simonetta e pò angore a le Muscettole jndr'à 'u 1524.

Ha state jndr'à stu periode ca scumbarìe 'u rite ortodosse e cu jidde probbabbilmende 'a parlate arbereshe de le colone albanise causate da 'u 'mbegne forte forte de l'Arcivescove Monsignore Lelio Brancaccio, ca vulìe allarià 'u rite cattoleche jndr'à 'u latine.

'A baronie passò angore de màne a le Albertini e pò infine a le Imperiale.

Jndr'à 'u 1806, abbolite 'a feudalità jndr'à 'u Regne de Napule, 'u Ducate de Carusine devendò prbbietà d'a famigghie Berio - Marulli. Jndr'à 'u 1875, cu Carusine ggià comune d'u Regne d'Itaglie, in seguite a 'nu plebbiscite, le Marulli vennerene le probbietà terriere lore a Robberte d'Ayala Valva, 'nzieme a 'u Palazze Ducale.

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Famose pu vine bbuène e pa sagre ca avene fatte, Carusine tène 'nu patrimonie artisteche de discrete rilevanze:

  • 'u Palazze Ducale, costruite jndr'à 'u 1400 da 'a famigghie Simonetta, presende de le trasformaziune ca resalene a 'u XVII sechele invece 'a merlature jè assaije cchiù recende. Avenìe dunate da le D'Ayala Valva a 'u Comune jndr'à 'u 1895.
  • 'A Chiesere Matrice de Sanda Marije de le Grazie, 'a quale costruzione resale probbabbilmende a 'u XIV sechele, invece l'urteme refacimende jè databbele 1763. Ve se custodiscene 'na tele ca raffigure 'a Madonne d'u Rosarie, 'nu Crocefisse de legne d'u Settecinde e, sus a l'altare maggiore, 'n'affresche d'u Seicinde.
  • 'A Chiesere de San Frangische d'Assisi.
  • 'U monumende a le Cadute d'a seconda uerre mundiale.
  • 'U monumende a Sanda Marije de le Grazie.
  • Le monuminde a San Pio da Pietrelcina e San Giuanne Bosco.
  • Jndr'à 'u 2008 avenìe inaugurate 'u monumende dedicate a 'u Sande Patrone d'u Paese "San Biagge".

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite

Culture[cangecange 'a sorgende]

'Struzione[cangecange 'a sorgende]

Università[cangecange 'a sorgende]

Cchiù o mene a 16 km, jndr'à 'u quartiere Paolo VI de Tarde, jè presende 'a II Facoltà de 'Ngegnerije d'u Politecniche de Bari. Le studinde, ca avene da totte 'a provinge tarandine e, spesse, pure da Lecce, Bari, Brinnese, Fogge e Putènze, pigghiane le lauree triennale e specialisteche in: 'ngegnerije civile, 'ngegnerije de l'ambiende, 'ngegnerije industriale e 'ngegnerije d'a 'mbormazione, quest'urteme cu specializzazzione jndr'à realizzazzione de Sisteme 'Mbormative Automatizzate a levèlle aziendale.

Avveneminde[cangecange 'a sorgende]

'U Primitive
  • Sagre d'u Vine duranne 'a quale da 'u fundane d'a chiazze prengepàle jesse 'u vine pe tutte le crestiàne presende e avenene organizzate bangarelle e degustaziune de prodotte locale. 'U vine ca jesse è 'nu belle russe. Duranne 'a sumàne d'a sagre, Carusine se animesce cu manifestaziune culturale cumme congerte e spettachele tiatrale a l'aperte. (urteme dece sciurne de luglie).
  • Feste de San Biagge (12-13 ottommre)
  • Madonne de Carusine (17 febbrare)

Economije[cangecange 'a sorgende]

Ulivete

L'agricolture, grazie a 'u fatte ca 'a staggione estive jè longhe e a 'u clime particolarmende favorevole, riale raccolte sembre belle careche careche.

Le filare de le vignete e le ulive se alternescene a le vianghe massarie de cambagne, addò assaije vote jè possibbele gustà o accattà prodotte tipece de sta terre. Famose pe le vine sue - ma pure pe l'uegghie e l'uve da tavule.

Infrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde cu 'a Provinge de Tarde

Strade[cangecange 'a sorgende]

Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da ('ndruche):

Aeropuèrte[cangecange 'a sorgende]

L'Aeropuerte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta" faceve servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter, quanne funzionave.

Le aeropuèrte cchiù vecine sonde:

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Municipie de Carusine

Sinnache: Frangische Sapio (centrosinistra) da 'u 30/05/2006

Otre 'mbormaziune amministrative[cangecange 'a sorgende]

Aunione de le comune Montedoro[cangecange 'a sorgende]

L'Aunione de le Comune de Montedoro jè comboste da 'u 'nzieme de le territorie de le Comune de Carusine - Faggiano - Mundejase - Mondeparane - Roccaforzata.

Sport[cangecange 'a sorgende]

'A squadre de ballone ète 'a "Stella Jonica Carusine", frutte de l'aunione 'mbrà 'a "S.S. V. Mazzola Carusine", storeca formazione de rappresendanze carusenese e le rivale storece d'a "Stella Jonica San Giorgie".

Jndr'à 'u cambionate 2004-2005, 'a S.S. V. Mazzola Carusine avere spicciate 'a staggione a 'u quarte poste d'a Prima Categorije Pugghiese. Partenne da 'u cambionate 2005-2006 partecipe cu 'u nome "Stella Jonica Carusine" jndr'à 'u cambionate de Promozione pugghiese.

Stadie: Miglietta de Carusine.

Colore sociale: Gialle-Blu.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. ISTAT - Popolazione residente al 31 dicembre 2010.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. ISTAT

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegamiende fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]