Palascianidde

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Palascianidde
comune
Palascianidde – Veduta
Palascianidde – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheMechéle Labalestra (PdL) da 'u 15/04/2008
Territorie
Coordinate40°37′N 16°58′E / 40.616667°N 16.966667°E40.616667; 16.966667 (Palascianidde)
Altitudine130 m s.l.m.
Superficie43,86 km²
Crestiàne7 832[1] (30 novemmre 2013)
Denzetà178,57 ab./km²
FraziuneMondedore
Comune 'nzeccateCastellaneta, Motele, Palasciane
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74018
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073020
Cod. catastaleG251
TargheTA
Cl. sismichezone 3 (sismicità vasce)[2]
Nome javetandepalascianiddise
PatroneMadonne de le Grazie
Sciurne festive31 masce
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Palascianidde
Palascianidde

Mappe de localizzazione: Pugghie
Palascianidde
Palascianidde
Palascianidde – Mappa
Palascianidde – Mappa
Posizione de Palascianidde a 'u 'nderne d'a Provinge de Tarde
Site istituzionale

Palascianidde (jndr'à 'u tagliáne: Palagianello, jndr'à 'u dialette palascianiddese Pulscianìdd o Poloscianìdde) éte 'nu comune tagliáne de 7.862 crestiáne[3] d'a Provinge de Tarde, jndr'à Pugghie.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Territorie[cangecange 'a sorgende]

Palascianidde nasce a 133  m s.l.m. Viste l'estenzione de 43,27 km², 'u comune resulte 'u cchiù piccinne d'a zone occidendale d'a Provinge de Tarde.

'U territorie comunale confine cu chidde de Palasciane, Motele e Castellaneta e jèsuddevise jndr'à uette contrade: Serre Pizzute, Parche d'u Casale, Parche de Stalla, Conghe, Sacraminde, Titolate, Conocchiedde e Difesedde. A sud d'u javetate sus 'a strade ca porte a 'u mare nasce 'a frazione de Mondedore ca conde cchiù o mene 350 crestiàne.

Clime[cangecange 'a sorgende]

'U clime de Palascianidde, cumme pu reste de l'Arche Ioniche Tarandine, jè tipicamende mediterranèe, cu 'nvirne mite e staggiune assaije cavede, certe vote pure torride pe azione de le vinde cavede de scirocche. Le temberature medie in inverne reggistrane valore de 8-9 °C, eccezzionalmende cu minime negative e nevicate. Jndr'à staggione se onne temberature medie quase sembre cchiù de 30 °C, cu punde ca supranescene e non picche vote le 40 °C.

Mese Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Anne
Temberature massime medie (°C) 11,8 12,8 14,9 18,3 23,1 27,5 30,4 30,5 26,5 21,4 16,8 13,4 20,6
Temberature minime medie (°C) 4,6 4,9 6,5 8,7 12,5 16,4 19,0 19,2 16,5 12,8 9,0 6,2 11,4

Storie[cangecange 'a sorgende]

(IT)

«Casale abitato detto Palasano sito in terra d'Otranto juxta lo territorio di Castellaneta, di Motula et Palasanello…»

(ROA–TARA)

«Casale javetate ditte Palasciane site jndr'à terre d'Otranto fore 'u territorie de Castellaneta, de Motele e Palascianidde ...»

(Prime testimonianze, d'u 1643, addò iesse 'u toponime de Palascianidde.)

Età moderne[cangecange 'a sorgende]

Apprime de l'aggregaziona soje a Palasciane, arrevate a le inizie d'u XIX sechele, Palascianidde, in virtù de le prammateche de Ferrante I d'Aragone, assute jndr'à seconda metà d'u Quattrecinde, godeve de autonomije amministrative, cumme Università. Ne ere prove 'a 'nglusione jndr'à l'elenghe de Università tenute a pajaminde de 7 grane pe fuèche pu mandenimende de le combagnie de le Cavallare ca condrollavane 'u litorale le quale, in case de necessità, davane l'allarme a le caporale de le torre e fuscevane a avvisà le crestiàne de le zone direttamende minacciate. Pe Palascianidde 'a torre de riferimende ere Torre late (angore osce a die esistende).

A cape d'a Magnifiche Università de Palascianidde, cumme scritte jndr'à 'n'andiche documende, ere 'u Sinnache affiangate da tre coelette. 'U sciurne 14 aguste 'u Sinnache in careche convocave, a mezze de banne, le cetadine jndr'à chiesere parrocchiale San Pitre Apostole - ca ète de probbietà comunale pe andiche possesse, l'uneche de l'epoche addò l'università d'a stessa Terre jè solite riunirse pe trattà le affare pubblece - pe dà corse a le operaziune preliminare de le eleziune ca se facevane 'u sciurne successive.

Uettecinde[cangecange 'a sorgende]

Cu le Legge eversive d'a feudalità d'u 1806 otre ca le feude avenèrene abbolite le esile strutture amministrative de le Università (Comune). 'U Regne de Napule avenìe allore ripartite jndr'à tridece Provinge ('nzippate pò a quatturdece), suddivise jndr'à destritte e circondarie.[4] Pò, pe semblificà l'amministrazione de le cendre piccinne se penzò 'a possibbilità de aggregà a le comune vecine chidde cu popolazzione 'nferiore a le 1.000 crestiàne. Jndr'à stu mode Palascianidde perdìe l'autonomije amministrative 'nzigne a quidde mumende assicurate da l'università e devendò frazione de Palasciane, l'uneche d'u settore occidendale d'a Sottintendenze de Tarde. Recevìe allore scarse attenzione da vanne de le amministrature, disinderessate a le esiggenze d'a popolazzione palascianiddese pure ca ne amministravane le profitte de le vosche e de le pascole e ogne otra entrate.

Jndr'à stu periode se avìe a Palasciane 'u rafforzamende d'u cete de le accussìditte vicile e de le possidende, quase sembre possessore illeggittime de le terre civiche, jndr'à otre termine de quedda borghesie piccenne rurale le quale famigghie percorrevane strade sie jndr'à l'ambite de le attività economeche sie jndr'à l'ambite de le careche pubbleche.

Novecinde[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà 'a fine d'u XIX e l'inzie d'u XX sechele, 'u prime malcontende pu state de abbandone d'a frazione alimendò 'a volondà de le palascianeddise de staccarse da 'u comune de Palasciane, pe attaccarse a 'u comune de Motele o costituirse in comune autonome.

Pure cu tutte le richieste de annessione a Motele promosse da 'u notabbele palascianeddese ca rappresendave 'a frazione in consiglie comunale, 'u 'ngazzamende d'a proposte de distacche avenìe cchiù vote scettate.

Sulamende pe iniziative de Davide Lenge, ex seminariste e pò scrivane origgenarie de Ginosa, ca le palascianeddise pigghiarene 'u lore inderesse verse 'a cose pubbleche e costituirene 'a Leghe de le Contadine e 'a Cooperative de Consume. Apprisse assaije rinvie, jndr'à sedute d'u 9 ottommre 1906 'u Consiglie comunale de Palasciane mettìe a l'ordine d'u sciurne e approvò 'a richieste de le eletture de Palascianidde pa costituzione d'a frazione in Comune autonome. L'autonomije comunale avenìe congesse cu 'a legge d'u 6 sciugne 1907, n.318.

Simbole[cangecange 'a sorgende]

'A forme de osce a die d'u stemme avenìe decise 'u 4 aguste 1913 cu delibberazione d'u Consiglie Comunale n. 48, cu 'a quale avenìe recanusciute e adottate.

Successivamende, cu Decrete Ministeriale d'u 2 settemmre 1914, trascritte jndr'à 'u libbre araldeche de le Ente Morale, a 'u Volume I, paggene 28, 'u sciurne 6 settemmre 1914, 'u Comune de Palascianidde avìe l'autorizzazzione a farne ause.

Jndr'à quidde Decrete 'u stemme jè descritte: "de azzurre a 'a mucche pascende cu 'u vitelle poppande, 'u tutte d'argende". 'U motte recite: "Medicina Dei".

Ca corrisponne a l'ebbraiche Raph-El (Rafaele) ca vo ccu dicere Medicine de Ddie, oppure Die risane, oppure Die guarisce - ve riferite a l'Arcangele San Rafaele, pò essere, a l'epoche, patrone de Palascianidde.

Seconne le regole araldiche 'a figure d'u stemme de Palascianidde appartene a chidde accussìditte "naturale", 'nfatte, stonne rappresendate 'a mucche e 'u vitelle (faune) e 'u prate (flore), invece, sembre seconne le regole araldiche, 'u colore azzurre rappresende 'u firmamende e l'oceane e esprime amore e gelosie: l'argende, 'nvece, rappresende 'a luce e l'arie 'mbrà le eleminde.

Origgene d'u nome[cangecange 'a sorgende]

Certe arrecordane 'nu Gendilizie Palavius, donde Palavanum, nome assaije note jndr'à l'onomasteche romane. Se ave pure menzione de ste pajesere ggià jndr'à 'u Medioeve Ierte. Non ge pò scappà 'a congordanze interpretative d'u Coco, d'u Coltella (Palavianus) e d'u Putignani (Rus - Palagi - Palagi - Anus) sus a l'origgene rurale de le casale e de le pajesere d'u Salènde e, nate successivamende d'a diffusione d'u latifonde duranne 'u periode romane, le quale nome onne radice gendilizie, patrizie o leggionarie, seguite da 'u suffisse anus.

Infine, purcé se penze a dà 'na connotazione rurale a 'u nome Palasciane, non ge abbesogne dimendicà ca jidde otre a essere picce lundane da Tarde, avenìe dominate da le Bizzandine 'nzigne a l'epoche normanne, pe stu fatte non ge stè da escludere 'n'ascendenze greche ca putesse resultà da l'aunìone de le parole Palaios – vicchie – e Nomos – Pascole

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Site archeologgece[cangecange 'a sorgende]

Villagge rupestre[cangecange 'a sorgende]

Palascianidde jè storecamende legate assaije a 'u fenomene d'a civiltà rupestre: 'u cendre urbane de osce a die 'nfatte nasce immediatamende 'nguèdde a 'a gravine omonime, difese naturale d'u 'nzediamende, sus a le quale spalte s'ha sviluppate jndr'à l'epoche medievale 'nu comblesse e articolate villagge rupestre, forme insediative pe 'nu sacche de sechele, comblemendare e none subbalterne a 'u cendre.

'U villagge rupestre se sviluppe in particolare sus a 'u spalte orindale d'a gravine, immediatamende sotte a 'u Castelle ('a quale costruzione accumenzò jndr'à 'u XVI sechele da 'a famigghie de le Domini Robberte e spicciate sotte a le Caracciolo).

Sendiere e scalinate permettene angore osce a die de attraversà, almene parzialmende, 'u villagge rupestre, cmboste de decine de grotte scavate sus a cchiù piane; le stanze rupestre jndr'à vanne ierte d'u spalte avenèvene ausate 'nzigne a quacche decennie fà e osce a die sò oggette de inderessande forme de recupere da vanne de l'Amministrazione Comunale e de le private.

'U villagge rupestre jè arricchite da 'a presenze jndr'à 'u 'nderne sue de 'nu sbuènne de chiesere rupestre, certe de le quale mandènene angore osce a die tracce de le affresche origgenarie: jndr'à vanne ierte d'a gravine se iacchiane le chiesere rupestre de San Girolamo ('u 'nderne, de forme a trapezie, jè divise jndr'à doje aule; jndr'à parete de funne se iaprene cinghe nicchie, cu quedde cendrale assaije profonne e cu doje altare jndr'à chidde mise a le estremità, a configurà 'na sorte de sanduarie; rumanene tracce de affresche databbele a 'u XIV e a 'u XV sechele e 'nu sacche de 'scriziune e sinopie de affresche probbabbilmende maje purtate a termine) e de Sand'Andrea (compromesse da l'aperture de 'na cave de tufe ca ave distrutte 'u 'nzediamende vecine e alterate le caratteristeche architettoneche d'a chiesere ca resale a 'u periode ierte medievale, allariate in età bizzandine e cchiù vote rumaneggiate jndr'à 'u corse de le sechele; 'u 'nderne se articole jndr'à ttre ambiende successive, 'u nartece, l'aule e 'u bema; jndr'à cripte rumanene tracce de certe affresche appartenende a periode storece diverse, combrese 'mbrà 'u XII e 'a fine d'u XVI sechele).

Chiesere de Sanda Lucie

Cchiù vasce stonne le chiesere de San Necole (ca se iacchie a sud d'u javetate, resale a 'u periode ierte medievale e pe tutte 'u periode medievale pigghiò 'a funzione de cappelle funerarie private de 'n'imbortande famigghie locale; jndr'à 'une de le chiaute acchiate a 'u 'nderne sue ha state acchiate 'nu tesorette de monete veneziane d'u XV sechele; 'nderessande le affresche angore presende a 'u 'nderne sue, 'mbrà le quale une Deesis cchiù o mene d'u XII - XIII sechele jndr'à nicchie de l'abside), de le Sande Eremite ('a chiesere de dimenziune piccenne, jè datate a 'u XI sechele e presende 'u 'nderne a trapezie semblice assaije probbie; 'nderessande le affresche stipate, ca sonde d'u XII sechele, 'mbreziosite da le presenze de certe 'scriziune dedicatorie) e 'a Chiesere Anonime ('a chiesere, osce a die senze affresche, jè une de le cchiù andiche presende jndr'à 'u territorie de Palascianidde, pure ca ha state assaije vote rumaneggiate jndr'à l'anne pe essere adibbite a ause agricole; 'u 'nderne se caratterizze pa presenze de 'nu sbuènne de nicchie, de grannenèzze diverse, affiangate lunghe le parete laterale; a destre d'u 'ngresse se iacchie 'na stanze probbabbilmende destinate a le funziune de battezze).

Sus a 'u spalte occidendale, de fronde a 'u cendre storeche, se iacchiane invece 'a chiesere de Sanda Lucie ( de probbabbile 'mbiande ierte medievale e allariate jndr'à 'u X sechele; da 'u 'ngresse mise lateralmende se tràse jndre, semblice assaije probbie e articolate jndr'à doje vanne da 'n'arche granne a tutte seste suy semipilastre; 'nderessande 'u sbuènne de 'scriziune graffite sus a le parete d'a chiesere, mendre rumanene avveramende picche tracce de le affresche origgenarie) e 'u comblesse de Iazzo Rivolta cu 'a chiesere anonime ('a chiesere resale probbabbilemende a l'XI sechele ma, cumme assaije otre, resulte allariate jndr'à 'n'epoche successive e riadattate pò cumme ricovere pe le bestie e maiazzine; jndr'à 'u spiazze de nnande onne state acchiate doje chiaute).

Chiesere Madonne de le Grazie[cangecange 'a sorgende]

Vie Andiche Sanduarie[cangecange 'a sorgende]

Pe arrevà a l'andica chiesere dedicate a 'a Madonne de le Grazie abbesogne cammenà pe via Andiche Sanduarie ca accumenze a l'alteze d'u Castelle feudale pe spiccià, apprisse 'nu tracciate 'ndrutelate de cchiù o mene 240 metre, nnande a 'a Cappelle cumme normalmende avène chiamate da le Palascianeddise.

Origgenariamende avera essere sulamende 'nu sendiere cu purtave a 'a "Cappelle", a 'a cripte de S. Girolamo e a Serrapizzute.

Accumenzanne da 'u XIX sechele 'u sendiere ere ggià strade, aspettanne ca 'u Consiglie Comunale de Palasciane, jndr'à sedute ordinarie autunnale d'u 1866, retenìe de parlà "Sus 'a convezienze de 'na strade jndr'à 'u javetate de Palascianidde dette d'a Madonne de le Grazie".

Sta strade ave 'na longa storie de fatte franose causate da 'nfiltraziune de acque de piogge.

Danne se avèrene verificate jndr'à notte 'mbrà 'u [1 decemmre|1°]] e 'u 2 decemmre 1924, quanne 'na frane 'nderessò 'a strade pe 'na lunghezze de cchiù o mene 10 metre. Avenèrene allore fatte scacà diverse famigghie.

Da 'u 1984 a 'u 2001 'a strade non g'ere chciù percorribbele probbie purcé condinuavane le frane. Osce a die da sta strade se pò passà arrete.

'A cappelle[cangecange 'a sorgende]

Chiesere e 'nu stuèzze d'a gravine

'Nzeccate 'nzeccate cu Vie Andiche Sanduarie jè 'a storie d'a Chiesere d'a Madonne de le Grazie, cioé d'a Cappelle. Le prime documinde, d'u Seicinde, ca parlane d'a Chiesere andiche, 'a presendane ggià aperte a 'u culte, ma stonne citte sus a le origgene sue.

L'esistenze de sta Chiesere non g'è documendate da testimonianze scritte apprime d'u XVII sechele. Ne parle, pa prima vote, pe quanne resulte da le documinde conzultate 'mbonde a osce, Mons. Luigge della Quadra, Vescove de Motele, jndr'à soje relatio ad limina d'u 20 ottommre 1670 da 'a quale 'mbarame, 'mbrà l'otre, ca 'a Chiesere de Sanda marije de le Grazie tenève 'nu patrimonie de 800 'mbrà pecore e capre, e 'u reddite sue, pe colpe d'u predecessore, scìe perdute da 'u mumende ca 'u gregge avenìe 'nu picche vennute e 'nu picche accise.

Jndr'à l'apprezze d'a Terre de Palascianidde scritte 'u 1° settemmre 1676, 'u Reggie 'Ngegnere Luise Nauclerio face sapè ca

"...Stè 'na cappelle de Sanda Marije de le Grazie ca se iacchie jndr'à l'urteme d'a strade verse 'a dette Gravine de Casrtellaneta (Palascianidde), ca ste jndrìà 'na grotte, scavate jndr'à 'nu monde cu 'nu sacche de pertuse, 'a Sagrestie, Cambanile e Cambane piccenne, ste 'na fabbriche pringipiate pe abitazione de convende, e otre comodità, jndr'à l'urteme stè 'nu giardine piccinne cu cisterne d'acque cu chiave de bronze e cavallette pe ause de le servizie de sta acque, 'a quale Cappelle sembre ha state de le Padrune fatte a spese lore, e chidde l'onne date ogne cose pu sostendamende sue, e divine uffice, e come pure se vede l'arme appettate jndr'à Cappelle de le olim D.ni Roberti. Jndr'à sta Cappelle se celebbrane certe messe 'a sumàne e Monsignore de Motele ave elette pe arbitrie sue 'nu cappellanne pa celebbrazione de ste messe, quale se paje 'a trasute, ca ditte Monsignore riceve da le anemale pecorine e caprine ca pascolane jndr'à 'u territorie sue, ca tène a Mazzafre..."

Da 'u documende se ave in mode esplicite ca 'a "Cappelle" ha state scavate jndr'à 'u tufe 'mbrà 'u XV e 'u XVI sehcele, tenute cunde ca le Domini Roberti, cu certezze, onne state feudatarie de Palascianidde da 'a seconda metà d'u Quattrecinde.

'Nu documende, stipate jndr'à l'Archivije Capitolare de Castellaneta, reporte 'a notizie d'a visite fatte a 'u Sanduarie de S. Marije de le Grazie da Monsignor Lepore, 'u quale scrive de avere acchiate tutte in perfette ordine, 'u Sanduarie ben conservate e angore mete de pellegrinagge.

'Nu fatte calamitose culpì l'andiche luèche de culte jndr'à 'u 1885.

'A notizie avène reportate da Marche Lupo 'u quale scrive:

"Fazze notà a 'u lettore ca 'u terramote, avvenute jndr'à l'aguste 1885, l'urte de 'na frane, distaccate da l'altepiane, ne sfunnò 'a volta soje, restanne senza danne 'u sole altare maggiore e 'nu dipinde, ca porta 'a date 1608".

Sulamende 'nu stuèzze d'a Cripte s'avere salvate da le conseguenze d'u terramote: l'aghion d'a primitive chiesere rupestre, cu l'altare maggiore, l'uneche, sus a 'u quale stave 'n'affresche ca raffigurave 'a Madonne cu 'u Piccinne; a le late de l'altare otre e doje dipinde une de le quale datate 1608, certamende raffigurande S.Andonie, forse pa presenze de frate, viste ca jndr'à l'apprezze d'u 1676 jè reourtate ca

"...ste 'na fabbriche prengipiate pe abitazione de convende...".

Cumme amme viste, l'andiche luèche de culte, mise a l'estreme periferie d'u paese sus a 'u borde d'u burrone, 'ngastonate, - ce accussì se pò dicere - jndr'à 'nu paesagge veramende suggestive, cu notevole tracce de 'nzediaminde rupestre, ere fatte de doje cuèrpe, l'une in murature e l'otre scavate jndr'à 'nu banghe de rocce de tufe.

'U cuèrpe de nnanze, in murature de conge de tufe, avenìe costruite verse 'a fine d'u XIX sechele, purcé, jndr'à 'u terramote, avvenute jndr'à l'aguste 1885, l'urte de 'na frane, distaccate da l'altopiane, sfunnò 'a volte d'u Sanduarie.

'A pronde recostruzione d'a facciate e 'a dotazione, apparte quedde esistemde, de 'na cambane ca purtave 'a date d'u 1898, stonne a demostrà 'u forte attaccamende d'a comunitate de Palascianidde a 'u monumende andiche, cendre none sulamende d'a feste patronale celebbrate ogne lunedìe de Pasche, ma de le recorrenze mariane de ogne anne.

'A chiesere stesse, pò, ere sede d'a confraternite omonime ca s'avere costituite jndr'à seconna metà d'u XVIII sechele e recanusciute cu sovrane sanzione approvate cu Decrete d'u 30 masce 1824 da Ferdinande IV de Borbone.

'Nu cendre quinde none sulamende de carattere releggiose, ma, jndr'à 'nu certe sienze, simbole e condinuazione de quidde 'nzediamende rupestre da 'u quale ave avute origgene 'a Magnifiche Università de Palascianidde, osce a die Comune de Palascianidde.

Ottandasette anne apprisse a quidde terramote, 'a Chiesere, angore 'na vote, avenìe culpite da 'nu fatte calamitose: 'a nuttate d'u 30 decemmre 1972 'a "Cappelle", accussì nnomenate da le fedele, scuffulò pe l'azione d'a piogge particolarmende forte e violende ca s'avere scettate sus a Palascianidde pe tutte 'a sciurnate, cangellanne l'Andiche Sanduarie ca jndr'à 'u tiembe avere state: luèche elette da la palascianeddise pu culte mariane; sede d'a Confraternite de Marije SS. de le Grazie; luèche de brucaminde 'mbrà 'u XVII sechele e le inizie d'u XIX.

Castelle feudale[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Castelle feudale de Palascianidde.
Castelle de Palascianidde

'U castelle nasce sus a 'u punde cchiù ierte d'u paese, in posizione strateggeche pe condrollà 'u territorie atturne.

Da quedde altezze se pò osservà 'u territorie a 360 grade 'nzigne a le mundagne d'a Sila (Calavrie).

Esiste 'nu rapporte de condinuità 'mbrà le case scavate jndr'à gravine e 'u castelle, 'a quale costruzione accumenzate probbabbilmende jndr'à prima metà d'u XVI sechele a opere d'a famigghie Domini Roberti pa difese d'u casale de Palascianidde, spicciate, ma non combletamende, jndr'à 'u XVIII sechele sotte a 'u dominie de le Caracciolo.

'U castelle, ca presende 'na piande qudrangolare bella grosse cu 'nu granne cortile cendrale, munite de quattre torrione a le angole de fore, tène tutte le caratteristeche strutturale difensive de le fortilizie d'u XVI sechele.

L'ingresse de osce a die d'u castelle se iacchie sus a 'u late sud, invece origgenariamende s'acchiave a ovest e ve se traseve ausanne 'nu ponde levatoie ca ha state sostituite da 'nu ponde in murature a doje arche.

Jndr'à 'u piane inferiore se iacchiane le majazzine e le stalle invece jndr'à quidde superiore se iacchiane le locale ca avenèvene ausate da abitazione d'u feudatarie; in corrispondenze d'u 'ngresse, a 'u termine d'a scalinate ca porte a 'u piane superiore se iacchie 'nu salone larie pe riunione de rappresendanze cu volte a vele, mandenute da arche absidale, sus 'a quale stè appettate 'u stemme gentilizie.

Jndr'à 'na stanze a 'u piane terre ste 'na botole ca porte a 'nu passagge segrete ca iesse jndr'à gravine de Palascianidde.

'U Castelle, sus 'a vanne ierte, jè merlate tutte atturne cu 'a presenze de 'nu sacche de feritoie.

Jndr'à 'u 1874 'u vecchie 'ngresse avenìe achiuse pe ricevarne 'na cappelle in onore d'a Vergine de le sette dulure proggettate da l'architette Gabriele Califano, sus 'a commissione d'u conde Andonie Stella Caracciolo. 'A Cappelle ha state date cu ause perpetue da 'u Conde Caracciolo a 'a Confraternite d'a 'Ddulurate.

Le caratteristeche probbie d'u fortilizie, costruite cioè seconne le canone difensive affermatese duranne 'u regne de Carlo V, se rescondrane jndr'à 'u Castelle de Palascianidde: "'U comblesse difensive, ca rappresende tipologgecamende 'nu termine de transizione 'mbrà 'u castelle e 'a residenze fortificate, avenìe costruite in mazzarre. Ave chiande quadrangolare e cortile cendrale de forme uguale. A le quattre spigole tène le torrione quadrangolare. 'Nu tore marcapiane, accumbagnate da 'n'ornamendazione sottile, l'avvrazze tutte 'ndorne dividenne a 'u levèlle d'u piane, 'a vanna vasce appene scarpate da 'a superiore a parete verticale. 'U castelle, monumende nazionale, da 'u 1924 jè cercunnate da 'nu profonne fossate traverse da 'u quale ste traseve da 'nu ponde levatoie".

Angore 'nu stemme jè murate a 'u cendre d'a volte d'u stesse scalone.

Apprisse 'u 1678, le Caracciolo, marchise de Sanderame e Cervinara, le quale avèrene accattate 'u feude de Palascianidde da 'a famigghie De Ribera, condinuarene le fatìe de combletamende ca, non g'avenèrene spicciate purcé 'a torre ca se iacchie a Nord-Ovest jè angore osce a die ingombiute.

'A Chiesere piccenne, jndr'à quale se stipe 'na statue de preggevole fatutre, de màne scanusciute, de Criste Muèrte, tène 'na strutture a rettangole e se sveluppe a 'na sola navate de 8 metre de lunghezze e 4,5 metre de larghezze.

L'uneche altare, in marme policrome, se iacchie jndr'à l'abside semicircolare recavate 'nvadenne 'u cortile 'nderne d'u Castelle. A 'u 'nderne, sus 'a porte d'ingresse, a l'altezze de l'ammezzate ha state recavate 'na tribbune jndr'à quale se tràse ausanne 'na scale ca scenne da 'u prime piane. 'A tribbune, probbabbilmende, dave 'a possibilità a le serve, viste ca 'a scale iesse jndr'à cucine, de partecipà a le rite releggiose.

Jè tradizione andiche ca, da sta Chiesere, 'u venerdìe Sande ave inizie 'a prugessione de le Mistere. Apprisse 'u cangiamende, jndr'à facciate Sud d'u Castelle avenìe recavate 'u 'ngresse sus a 'u quale ha state murate 'u stemme de le Caracciolo, megghie Rocco Stella-Caracciolo.

'U Castelle, ca da 'u 1979 face parte d'u patrimonie d'u Comune de Palascianidde pe averle accattate, ha state javetate da 'u Conde Andonie Rocco Stella nate Caracciolo de Sanderame 'nzigne a 'u 1950, anne d'a morta soje.

'U Fortilizie, osce a die jè inderessate da fatìe de restrutturazione e consolidamende, comungue, ce se face 'nu combronde 'mbrà 'a descrizione d'u Castelle fatte jndr'à 'u 1676 e cumme ste osce a die, abbesogne dicere ca jidde stipe le linee sevre de 'na residenze de cambagne e jndr'à 'u stesse tiembe 'nu fortilizie ca ninde dè a leziosaggine o barocchisme.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite

Culture[cangecange 'a sorgende]

'Struzione[cangecange 'a sorgende]

Sò presende ttre scole materne, doje scole elemendare, 'na scola medie e l'istitute professionale pe le servizie commerciale e turistece.

Avveneminde[cangecange 'a sorgende]

  • Feste d'a Madonne de le Grazie (Carsuniedde)
  • Feste de sand'Andonie da Padova a Mondedore (13 sciugne)
  • Festivàl 'ndernazionale d'u Folklore (spicce de luglie-inizie d'aguste)
  • Fiere de san Martine (seconda dumeneche de novemmre)

Musèe[cangecange 'a sorgende]

  • Musèe d'u Territorie

Personalità legate a Palascianidde[cangecange 'a sorgende]

Economije[cangecange 'a sorgende]

Agricolture[cangecange 'a sorgende]

L'economije palascaniddese jè basate sus a l'agricolture, cu probbietarie terriere e manodopere de vrazzante agricole. Le prengepàle produziune sonde quedde de agrume ('mbortande e apprezzate le Clemendine d'u Gurfe de Tarde e le marange) e l'oliviculture. Le varietà de alie coltivate pa maggior parte jndr'à 'u territorie comunale sò 'u leccine, 'a coratine, 'a ogliarole e 'a frandoie, da le quale se produce l'Uegghie Terre Tarandine.

Infrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde cu 'a Provinge de Tarde

Strade[cangecange 'a sorgende]

Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da:

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

Le collegaminde ferroviarie sò assicurate cu Tarde e Bare.


Aeropuèrte[cangecange 'a sorgende]

L'aeropuèrte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta" face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter. Le aeropuèrte cchiù vecine sonde:

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Sinnache: Michele Balestra (lista civiche) da 'u 15/04/2008

Sport[cangecange 'a sorgende]

L'Associazione Sportive Palascianidde, funnate jndr'à 'u 1981 ave avute resultate de rilieve jndr'à l'ambite d'u ballone dilettandisteche reggionale, avenne conguistate 'nu sacche de trofèe (Coppe Itaglie reggionale, 'a Coppe Pugghie, 'a Supercoppe Pugghie, coppe discipline) e fatte 'na staggione jndr'à 'u cambionate de eccellenze. Osce a die scioche jndr'à 'u cambionate de terze categorije. 'U stadie comunale avène spesse vote ausate da 'a squadre d'u Tarde pe le allenaminde d'a sumane.

'A squadre locale de pallavvole femminile scioche jndr'à le cambionate dilettandistece.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Dato Istat - Popolazione residende a 'u 18 masce 2013
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Censimende 2011
  4. Legge 8 decemmre 1806, n°272.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Robberte CAPRARA - "L'Insediamento rupestre di Palagianello - Le Chiese" - Firenze, Il Davide, 1981.

Giovanni D'AURIA-Carmelo LUPRANO-Angelo SPONSALE- "PALAGIANELLO E IL BRIGANTAGGIO"- Tipolitografia Policarpo- Castellaneta-2002.

  • Vito Vicinze DI TURI- Quaderno -N. 1 "- Il Territorio di Palagianello nell'agro di Palagiano" – Castellaneta-Tipolitografije Policarpo- 1988.
  • Vito Vicinze DI TURI - Quaderno -N. 2 "Le Chiese".-Castellaneta-Tipolitografia Policarpo - 1989.
  • Vito Vicinze DI TURI- Quaderno -N. 3 - "Cessi da ora la prestazione della gallina" – (Sendenze d'a Commissione Feudale d'u 20 sciugne 1810) -Castellaneta- -Tipolitografije Policarpo - 1990.
  • Vito Vicinze DI TURI- "Delle terre civiche e dei demani comunali in un piccolo comune meridionale”- (Vicende e Faccende)- Castellaneta-Tipolitografia Policarpo - 1998.
  • Vito Vicinze DI TURI - “Evoluzione urbanistica ed edilizia di Palagianello” - Castellaneta-Tipolitografije Policarpo - 1998.
  • Vito Vicinze DI TURI- “Appunti di vita politico-amministrativa palagianellese”-Castellaneta- Tipolitografije Policarpo - 2001;
  • Vito Vicinze DI TURI - "Palagianello-Magnifica Università-Comune Aggregato-Comune Autonomo-1807-1907 Cento anni di Spoliazioni- Castellaneta- 2008.
  • Vito Vicinze DI TURI- Roberto PALMISANO– "I Demani comunali di Palagianello nei documenti del XIX sec." - Castellaneta-Tipolitografije Policarpo – 1984;
  • Vito Vicinze DI TURI- Roberto PALMISANO-“Palagianello: Note storiche e documenti.” Castellaneta-Tipolitografije Policarpo - 1985;
  • Marche LUPO - "Palagianello e le sue cripte" - Motele, Officina Grafica F.lli Canò, 1913
  • Robberte PALMISANO - "Palagianello - Le Origini"- Il Feudo - Motele, Stampasud, 1993

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]