Martina Franghe

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Martina Franghe
comune
Martina Franghe – Veduta
Martina Franghe – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheFrangische Ancona (cendre-sinistre) da 'u 20/05/2012
Territorie
Coordinate40°42′00″N 17°20′00″E / 40.7°N 17.333333°E40.7; 17.333333 (Martina Franghe)
Altitudine431 m s.l.m.
Superficie299,72[1] km²
Crestiàne49 338[2] (30-09-2014)
Denzetà164,61 ab./km²
FraziuneSan Paole, Monde Fellone, Lamia Vecchie, Specchia Tarandine, Ortolini, Carpari, Gemma, Pergolo, Capitole, Pianelle, Cappuccine, Papadumineche, Nigri, Motolese, Monde Ilarie, Baratta, Monde d'u Duche, Madonne de l'Arche, 'Spedale, Mondetulie, 'Nfarinate
Comune 'nzeccateAlberobbelle (BA), Ceglie Messapeche (BR), Cisternino (BR), Crispiano, Locorotondo (BA), Mazzafre, Motele, Ostuni (BR), Villa Castidde (BR), Vurtàgghie.
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74015
Prefisse080
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073013
Cod. catastaleE986
TargheTA
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[3]
Cl. climatiche1844
Nome javetandemartenise
PatroneSan Martine e Sanda Comasia
Sciurne festive11 novemmre
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Martina Franghe
Martina Franghe

Mappe de localizzazione: Pugghie
Martina Franghe
Martina Franghe
Martina Franghe – Mappa
Martina Franghe – Mappa
Posizione de Martina Franghe a 'u 'nderne d'a Provinge de Tarde
Site istituzionale

Martina Franghe o Martina (in tagliàne Martina Franca o Martina, in dialette martinese Martënë) éte 'nu comune tagliáne de 49.760 [4] crestiáne da Provinge de Tarde, jndr'à Pugghie. Assaije famose pu festivàl musecale d'a Valle d'Itria, nasce sus a le propaggine meridionale d'a Murge, a 'u confine 'mbrà le provinge de Tarde, Brinnese e Bari.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Mise sus a le colline sud oriendale d'a Murge, jndr'à 'na posizione ca offre splendide vedute sus a Valle d'Itria, se iacchie a n'altitudine de 431 mt s.l.m. e copre 'na superficie de 295 km2, resultanne a 'u 39° poste pe ordine de estenzione 'mbrà le comune tagliàne.

'A faune jè caratterizzate da 'a presenze de cunigghie, volpe, rizze, pettirusse, falche e 'nu sbuènne de rapace notturne (civette, gufe, assiole e barbagiuanne), a parte a 'n'otra comunitate 'mbortande de pipistrelle ('mbrà le quale, a parte le specie cchiù comune, pure 'u Rhinolophus hipposideros, 'u Rhinolophus ferrumequinum e 'u Rhinolophus mehelyi famose pa caratteristeche capacitate de Ecolocalizzazione), chiste mammifere delicate e piccinne ca iacchiane refugge jndr'à le numerose grotte d'u monde, se revèlane ingredibbilmende utile purcé eliminescene le 'nzette nocive pe l'agricolture e, condribbuiscene a mandenè integre 'u fragile ecosisteme naturale a parte ca sonde indice de 'n'habitat incontaminate e ricche de acque.

'A flore se combone de tratte de vosche e de macchie mediterranèe addò cresce spondaneamende 'u funghe cardongelle, alternate a olivete e vignete 'mbrà le quale 'u Verdeca, 'u Vianghe d'Alessano e 'u Primitive Tarandine[5].

Jndr'à l'agre atturne sonde presende 'nu sbuènne de grotte. Jndr'à frazione de Monde Fellone de notevole rilevanze archeologgeche resultane 'a Grotte Cuoco e 'a Grotte Monde Fellone[6].

Toponime[cangecange 'a sorgende]

'U termine Martina derive da 'a devozione de le javetande ggià da 'u Mille a San Martine de Tour, infatte 'u primitive 'nzediamende d'a cetate nascìe sus a 'u monde ditte appunde San Martine, invece l'aggettive Franghe avenìe aggiunde da Filippo I d'Angiò jndr'à 'u 1310 quanne recanuscìe a 'a cetate 'nu sacche de privilegge, cioè franghigge e 'a demanialitate perpetue. Allore jndr'à 'u 1310 'a cetate avenìe chiamate Franghe Martina, pò jndr'à 'u corse de le sechele, perdenne 'a demanialitate perpetue, scumbarìe l'aggettive Franghe. Sulamende apprisse l'Aunità d'Itaglie, jndr'à 'u 1871, 'a cetate avenìe battezzate arrete Martina Franghe.

Stemme[cangecange 'a sorgende]

'U simbole d'a cetate avenìe ideate da Filippo I d'Angiò jndr'à 'u Trecinde quanne recanuscìe istituzionalmende 'a cetate de Martina Franghe. 'U stemme raffiguresce 'nu cavadde vianghe senza briglie ca trotterellesce libberamende in quande simbole d'a demanialitate perpetue recanusciute da 'u Pringipe. Pò, sus a 'u sfunne azzurre, cambeggiane ttre giglie frangise ca arrecordane l'origgene frangese d'a cetate e 'a corone turrificate simbole d'a costituzione ufficiale d'a cetate. Jndr'à vanna vasce 'u stemme avène avvolte da doje ramoscelle de le chiande tipeche d'a zone: 'n'ulive e 'nu fragne.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Origgene[cangecange 'a sorgende]

Une de le cchiù andiche 'nzediaminde umane se iacchie vecine a Monde Fellone. Le retrovaminde[7] ('mbrà le quale frammende de cerameche 'mbresse, ingise e graffite))[8] d'a grotte Monte Fellone]][9], oggette de scave archeologgece jndr'à l'anne sessande testimoniescene 'a presenze umane da 'u neoliteche[10] a 'u IV sechele d.C.[11]. Jndr'à 'u case de Monde Fellone, l'allevamende de cavaddere resale ggià a 'u medie neoliteche, fenomene assaije rare pu Sud Itaglie e uneche jndr'à Pugghie.[12]. 'Nu sacche sone le specchie, 'a cchiù famose jè 'a Specchie Tarandine, in corrispondenze d'u confine 'mbrà le territorie messape e tarandine, cu funzione difensive, de condrolle d'u territorie e de segnamende territoriale[13].

Medioeve[cangecange 'a sorgende]

Lama d'u Fullonese

Jndr'à 'u Ierte medioeve 'u territorie ha state sotte 'a 'nfluenze de le Longobbarde ca se alternavene a l'autorità d'u 'Mbere Romane d'Oriende e jndr'à 'u X sechele luèche de difese condre a l'invasione de le Saracene. Le reste de certe mure a secche granne ditte paretone ponne essere riferibbele a 'a presenze d'u Limitone de le grece a sud ovest[14].

Jndr'à l'XI sechele 'nu gruppe de ebbrèe fusciute da Orie e 'mbrà le picche superstite d'a granne comunitate ebbraiche de Oria se aggreghe a 'u 'nzediamende nate atturne a 'u casale San Salvatore jndr'à Lama d'u Fullonese.[15].

Le origgene de Martina Franghe, cumme borghe, resalene a 'u X sechele, quanne sus a 'u Monde de San Martine nascìe 'nu villagge piccinne de profughe tarandine, fusciute da le condinue devastaziune de le Saracene e a le quale se agigungìe successivamende 'na comunitate de pastore.

Jndr'à 'u XIII sechele infatte 'u monde trase jndr'à le probbietà de Glicerio de Persona[16] signore de le Terre de Ceglie d'u Gualdo, de Motele, de Soleto e d'u Casale de San Pitre in Galatina.

Pigghiò le parte de Corrado IV d'u Sacre Romane 'Mbere figghie de Federico II d'u Sacre Romane 'Mbere e Re de Sicilia condre a l'angioine. Cadute pure Manfredi de Sicilia, l'urteme de le Sveve, Carlo I d'Angiò ordenesce 'a catture de Glicerio, da jidde condannate pe fellonie[17], ca s'avere date a 'a latitanze jndr'à le cambagne de Tarde addò avenìe catturate, purtate in carcere jndr'à 'u castelle de Brinnese ('nzieme a le figghie Gervasio, Giuanne e Parello) e subbìe 'nfine 'u patibbole[18].

Atturne a 'u 1300 Martina Franghe avenìe elette comune sus a ordine d'u Pringipate de Filippo I d'Angiò, ma seconne certe documinde storece, jè possibbele ipotizzà ca Martina Franghe avere state, apprime de quedda date, 'na residenze de quacche nobbile. Jè secure però ca Filippo I congedìe Martina a Pitre d'u Tocco pe recombensarle de le servigge da jidde fatte. 'U territorie jndr'à quedde epoche consisteve jndr'à 'nu castelle ca s'acchiave storecamende jndr'à zone ca osce a die se chiame "Montedore", e da doje migghie de terrene atturne a 'u castelle, luate da 'u territorie de Tarde, da l'Università de Monopoli e da l'Università de Ostuni pu 'nzediamende rurale de contadine e "Messeri" (in martenese ù masser, ca signifeche padrone de podere e terrene larie).

Pare ca Filippo d'Angiò avere congesse pure de le deritte e de le franghigge a ce s'avere sciute a 'nzedià a Martina e, pe stu fatte avenìe chiamate "Franghe". 'U nome d'a cetate jè dedicate a 'u Sande patrone San Martine, festeggiate l'11 novemmre e 'a prime dumeneche de luglie. 'A tradizione vole ca 'u Sande ha sciute a dà 'na màne a le martenise cchiù de n'na vote, proteggennele jndr'à diverse occasiune da le invasiune barbareche e da l'assalte d'u nemiche.

'Mbrà 'u 1770 e 'u 1776 Sand'Alfonso d'a famigghie De Liguori] tendò cchiù vote[19] de costruì 'na missione jndr'à 'u territorie de Martina Franghe[20] e screvìe in morale[21]

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Chiazze Plebbiscite
Porte de Sando Stefano (o arche de San Martine) in chiazze XX settemmre

Martina Franghe jè divise jndr'à tre zone ben definite. 'A prime jè 'u classeche cendre storeche, 'a seconde jè l'espanzione cetadine fore de le mure (jndr'à 'u 1900) ca allarie l'urbanisteca storeche d'a cetate e, 'a terze jè 'a zona nove cu palazzine ierte cchiù de 3 piane de tipe condominiale.

Cendre storeche[cangecange 'a sorgende]

'U seicendesche Palazze Ducale, ca se iacchie a chiazza Rome
Vedute d'a Basiliche de S. Martine a chiazze Plebbiscite
'Nderne d'a Basiliche de S. Martine
Torre d'u rrelogge a chiazze Plebbiscite
'A chiesere d'u Carmine
'A chiesere de S. Frangische d'Assisi se affacce sus a chiazze Mario Pagano, appene fore a le mure
Palazze Martucci a chiazza Rome
Cinetiatre Verdi a chiazze XX settemmre

Urbanisteche[cangecange 'a sorgende]

L'urbanisteche d'u cendre storeche martenese se caratterizzesce pe abitaziune sviluppate in sienze verticale: le locale a 'u piane terre e, certe vote mmienze sotte terre, erane ausate pe puteje. A 'u prime piane, invece, se iachcie 'a zone sciurne, cu cucine e sale da pranze. Normalmende ere presende pure 'nu camine, ca servive pe doje cose: servive pe cucenà le piatte e avenève ausate pure pe scarfà sie pu prime piane, sie, grazie a 'a canne fumarie, le piane superiore. Jndr'à stu piane jè facile acchià 'n'imbocche d'u puzze, ca a differenze d'a canne fumarie ave 'nu "camine" ca arrive 'nzignesotte 'a case, jndr'à 'u luèche addò se iacchie 'a cisterne d'acque, soprattute de origgene piovane. 'U puzze avenève sfruttate pure cumme 'nu rudimendale frigorifere, purcé garandive freschezze da 'a petre calcarèe d'u sottosuole martenese. Le alimende avenèvane stipate jndr'à 'nu secchie de rame e de firre a funne piccinne e vocca larie ('nu mmienze cone revutate) e fatte puggià a "pele d'acque" jndr'à 'u puzze.

'U seconde piane jè 'a zone notte. Aqquà ste 'a stanze, o le stanze, pe durmè, generalmende cu 'nu valcone, o 'na finestre, ca comunichesce cu 'u tette d'a case.

'U tette avène sfruttate jndr'à diverse mode. Generalmende jè 'nu spazie utile pe stennè le robbe, o pure pe 'mbandì tavulate (certe case onne 'u tette comunicande e a 'u stesse levèlle d'a case vecine, assaije vote senze 'nu ,ure separatore). D'a staggione le tette se trasformescene jndr'à vere e probbie essiccature naturale: le vicchiaridde fanne essiccà fiche, noce, fafe e oltre alimende, o "spurgane" 'a lane e le matarazze. 'A particolaritate de le case pugghiese, a differenze d'u reste d'a penisole tagliàne, stè jndr'à 'u fatte ca le tette sonde in stile greche, ca significhe piatte e none spiovende. Quiste purcé 'u clime pugghiese jè assaije mite, fresche, senze particolare precipitaziune (jè rare vedè 'a neve ierte, cumme jè invece accadute jndr'à 'u 1985).

Le picchie spiovenze servene pe 'nganalà l'acque jndr'à le cisterne calcaree mise jndr'à 'u sottosuole (chiamate comunende 'a Martina " ù pozz' " ) ca erane 'na fonde de acque utile, viste 'a scarsità de quest'urtema jndr'à reggione.

Caratteristeche 'mbortande d'u cendre storeche sonde le vie strette e chiene de "spigole", vicole cecate e le strade scunnute: 'nu vere e probbie labbirinde umane. Stu assette andicamende presendave 'nu doppie vandagge: ce stave 'n'invasione nemiche, infatte, ere 'nu mezze pe guadagnà tiembe duranne 'na fusciute, e pe tendere 'mboscate a le nemice sfruttanne vicole cecate e vie "scunnute" o picche visibbele.

Vie d'u cendre storeche[cangecange 'a sorgende]

Le vie de Martina presendane 'na particolare depressione a 'u cendre d'a strade, a differenze de le otre strade moderne ca onne invece 'u mande stradale a "schiene de ciucce": quanne chiove, l'acque piovane scorre a 'u cendre d'a strade lassanne assutte le late, senze arrevà a le candine ca se iacchiane jndr'à 'u sottosuole.

Da 'u punde de viste architettoneche 'u cendre storeche jè soprattutte in stile barocche e rococò, ca se vede assaije jndr'à le chiesere (pe esembie 'a ggià Colleggiate, ore Basiliche, de San Martine).

'A pavimendazione de osce a die ha state fatte jndr'à l'anne Ottande d'u XX sechele, ma 'nu tiembe 'a differenze d'u basolate de le stradine indicave 'a loggisteche d'u cendre storeche. Infatte le strade prengepàle ca purtavane a le porte andiche, cioé fore da 'u cendre storeche, erane fatte cu petra lavica gnore, invece chidde labbirindeche ca purtavane verse 'u 'nderne erane fatte cu petre vianghe. Jndr'à certe stuèzze de le stradine se 'ndruche angore sta differenza cromateche.

Le porte andiche d'u cendre storeche[cangecange 'a sorgende]

'Nzigne a l'Aunità d'Itaglie 'u cendre storeche de Martina Franghe ere achiuse da 'na cinda murarie, da 12 torre quadrate, da 12 torre tunne e da 4 porte de ingresse. Cu 'u passare de le sechele ste strutture difensive onne cangiate l'aspette lore perdenne 'a lore funzionalitate. 'Nfatte assaije torre onne state scettate 'nderre pe garandìe l'accesse a 'u cendre storeche o onne state trasformate jndr'à abitaziune civile. Osce a die le porte onne perdute 'a funziona lore de accesse esclusive jndr'à cetate devendanne arche sobbrie e elegande. De le porte andiche se stipane sulamende le anidde lapidei superiore ca servivane pe condenè le cardine de le purtone massicce. 'U nome de le porte dependeve da le chiesere ca stavene vecine jndre o fore da lore.

  • Arche d'a Porte de Sando Stefane dette pure de Sand'Andonie, se affacce sus a chiazze XX Settemmre. Avenìe restrutturate jndr'à 'u 1764 e porte le 'mbronde d'u barocche martenese cu in cime 'a statue equestre de San Martine, sande patrone d'a cetate.
  • Arche d'a Porte de Sanda Marije dette pure d'u Carmine, se affacce sus a via Pergolesi. Avenìe rifatte in chiave rinascimendale jndr'à 'u 1956 da 'u sinnache Necole Andonie Blasi. Susa ste 'u stemme cchiù andiche d'a cetate.
  • Arche d'a Porte de San Necole dette pure de San Frangische, se affacce verse chiazze Mario Pagano, avenìe rifatte jndr'à 'u Settecinde cu 'a costruzione de 'na case private sus 'a volte de l'arche.
  • Arche d'a Porte de San Pitre dette pure Porte strazzate, ste lunghe Via Mercadante jè quedda cchiù semblice. Jè dette strazzate purcé ha state cchiù vote murate e riaperte in relazione a 'a vulnerabbilità de Martina jndr'à le diverse periode storeche.

Basiliche de San Martine[cangecange 'a sorgende]

'Nzippate jndr'à seconda metà d'u Settecinde, sus a 'n'iniziative de l'ariprevete Isidore Chirulli, sus a 'u luèche addò nasceve 'a precedende colleggiate romaneche, jè 'a perle d'u barocche martenese. Se caratterizzesce pa meravigliose e maestose facciate, sus 'a quale spicche cendralmende l'immaggine d'u Patrone ca divide 'u mandelle cu 'nu mendicante ad Amiens. Jndr'à 'u 'nderne spicche 'u stupende altare maggiore in marme d'u 1773 de scole napoletane e l'ambie cappellone d'u Sandissime Sacramende.

Ospitesce le reliquie de Sanda Comàsie, ca 'a tradizione vole martire 'mbrà 'u II e 'u IV sechele.

Otre chiesere[cangecange 'a sorgende]

  • Chiesere de San Dumineche. 'Nzippate 'mbrà 'u 1746 e 'u 1750 sus a 'na costruziona romaneche preesistende dedicate a San Pitre, in elegande stile barocche.
  • Chiesere d'u Carmine. 'Nzippate 'mbrà 'u 1727 e 'u 1758 in elegande stile barocche, 'a chiesere se iacchie fore da le mure d'a cetate. Stipe 'na preggiate statue policrome (Sanda Marije d'a Misericordie) attribbuite a Stefane da Putignano.
  • Chiesere de Sand'Andonie da Padova. Andicamende dedicate a Sande Stefane, avenìe 'nzippate da le Frangescane Osservande jndr'à 'u XV sechele; 'a facciate ha state rifatte in stile neoclasseche jndr'à 'u 1835. 'U 'nderne conserve doje sculture rinascimendale de Stefane da Putignano: Sande Stefane e Sand'Andonie da Padova. 'U chiostre conserve affresche settecendesche.
  • Chiesere de le Cappuccine. Avenìe costruite jndr'à 'u XVI sechele sus a l'andiche grancia de le monace basiliane. 'A chiesere a 'u 'nderne conserve de le bellissime altare ebanistece apparte l'andiche affresce d'a Madonne de l'Odegitria (da addò avène 'u nome d'a Valle d'Itria) e assaije tele datate 'mbrà 'u Seicinde e 'u Settecinde.
  • Chiesere de San Frangische da Paola. Resale a le prime anne d'u Seicinde e avenìe realizzate da le minime sus a 'na precedende cappelle cinghecendesche d'a Madonne de Costantinopoli, addò angore osce ste stipate 'na tele rrete 'a navate de sinistre. Affianghe a 'a chiesere ste 'u convende accussìditte de le paolotte addò vevìe a l'inzie d'u Seicind padre Bonaventura Gaona, muèrte e brucate a Rome (jndr'à Sand'Andrea de le Fratte) in congette de santità.
  • Chiesere de San Frangische d'Assisi. Costruite 'mbrà 'u XVII e 'u XVIII sechele da le frate minore convenduale. A 'u 'nderne conserve uette altare laterale in stile barocche, unice jndr'à 'u lore genere a Martina.
  • Chiesere de San Giuanne de le Grece. Ave stipate l'origgenala strutture 'nderne medievale cu aula rettangolare, sulamende 'a facciate ha state rifatte in età barocche quanne avenìe ccrejate 'u seconde piane superiore.
  • Chiesere de San Pitre de le Grece. 'A strutture tarde quattrecendesche conserve 'a tipiche coperture d'u tette a pignon cu le chiangarelle e 'u cambanile a vele sus a 'u 'ngresse laterale.
  • Chiesere de San Necole in Mondedore. Jè 'mbrà le chiesere cchiù andiche de Martina, 'u 'nderne jè combletamende affrescate.
  • Chiesere de San Vito. 'A strutture tarde medievale ha state fortemende rimaneggiate a 'u 'nderne in chiave barocche. Sus 'a facciate se face vedè 'u cambanile a vele cu le ttre fornice.
  • Chiesere de l'Annunziate. Jè 'na chiesette andiche rettangolare fore le mure ca osce a die accogghie l'Arciconfraternita d'u Monde Carmelo e 'nu Musèe ca conserve testimonianze significative d'u sodalizie releggiose.
  • Chiesere d'a Provvidenze. Pure queste jè 'na chiesetta semblice semblice ca nasce sus a l'andica vie ca 'nu tiembe purtave jndr'à Valle d'Itria. 'U tette jè a pignon cu 'nu cambanile a vele e 'u 'nderne conserve de le tempere.
  • Chiesere d'u Spirite Sande- Se tratte de 'na chiesere piccenne 'nguedde 'a Valle d'Itria cu coperture a chianghiaredde, resale a 'u XVI sechele e 'u 'nderne presende affresche jndr'à zone presbiteriale.
  • Chiesere de San Dunate. Jè 'na chiesetta piccenne jndr'à Valle d'Itria cu tette a pignon, ca resale a 'u XVI sechele, osce a die jè combletamende abbandunate.

Le Confraternite[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u corse de le sechele 'a storie releggiose de Martina s'ha popolate de tanda confraternite ca tenèvene l'obbiettive de scè 'ngondre a le esiggenze de le diverse iscritte tenenne cunde de le cete sociale de appartenenze. Assaije se 'n'onne sciute a 'u spume cu 'u passare d'u tiembe ma asaije otre onne riuscite a resistere jndr'à le sechele adeguannese de vote in vote a le esiggenze d'a fede e a 'u cangiamende de le costume.

Osce a die sonde attive uette confraternite releggiose e doje laicale. Mò le elengame totte, specificanne 'u nome e'u luèche de collocazione e 'a date de costituzione.

  • Arciconfraternite de le Artiere Cavaglire d'a 'Mmaculate, (oratorie jndr'à 'l'ex convende de le Riformate jndr'à chiesere de Sand'Andonie da Padova, chiazzette Sand'Andonie), 'a costituzione ha state fatte jndr'à 'u 1570. Organizze 'a processione de Sand'Andonie da Padova a sciugne e d'a 'Mmaculata Congezione a decemmre. L'abbite liturgeche tradizionale jè comboste da 'nu saie vianghe e da 'a mozzette celeste cu recame dorate.
  • Arciconfraternite d'u Carmine, (oratorie jndr'à chiesere d'u Carmine, via Pergolesi), l'approvazione ha state fatte jndr'à 'u 1716. Organizze 'a processione d'a Madonne d'u Carmine a luglie. L'abbite liturgeche tradizionale jè comboste da 'nu saie vianghe e da 'a mozzette beige cu 'a stalle caudate.
  • Confraternite de Marije Sandissime d'u Rosarie (oratorie jndr'à l'ex convende dumenecane a vie Pringipe Umberte), 'a costituzione canoneche ha state fatte jndr'à 'u 1585. Organizze 'a processione d'u Rosarie a aguste. L'abbite liturgeche tradizionale jè comboste da 'nu sacche vianghe e da 'a mozzette marrone cu recame.
  • Confraternite d'u Sandissime Sacramende de le Laice (oratorie affianghe a 'a Basiliche de San Martine, via de l'Arche de Criste), 'a costituzione ha state fatte jndr'à 'u 1544. Organizze 'a processione d'u Corpus Domini a fine masce. L?abbite liturgeche tradizionale jè comboste da 'nu saie vianghe e da 'na mozzette blu cu distindive eucaristeche.
  • Confraternite de San'Andonie da Padova (oratorie jndr'à l'ex convende de le frate riformate a chiazze Mario Pagano), avenìe funnate jndr'à 'u 1706. Organizze 'a processione de le Mistere jndr'à Sumana Sande. L'abbite liturgeche tradizionale j ècomboste da 'nu saie vianghe e da 'na mozzette de culore marrone.
  • Confraternite d'a Natività e de le Dulure de Marije Sandissime (oratorie jndr'à l'ex chiesere d'a Trinità a via Cavour), ha state istituite jndr'à 'u 1621. Organizze 'a processione da 'Ddulurate 'u Sciuvedìe Sande. Jndr'à l'oratorie se stipe 'a tele d'a Natività d'a Vergine, opere de Leonardo Andonie Olivieri datate 'u 1730. L'abbite liturgeche tradizionale jè comboste da 'nu sacche vianghe e da 'na mozzette azzurre.
  • Confraternite d'a 'Mmaculata Congezione dette de le nobbile (oratorie a vie Adolfo Ancona), avenìe istituite jndr'à 'u 1600. L'abbite liturgeche tradizionale jè comboste da 'nu saie vianghe e da 'na mozzette celeste.
  • Confraternite de Marije Sandissime Assunde in Ciele (oratorie vecine 'a chiesere de San Giuanne de le Grece a Larije Buonarroti), nascìe jndr'à 'u 1628. Organizze 'a processione de l'Assunte a Ferragoste. L'abbite liturgeche tradizionale jè comboste da 'nu sacche vianghe e da 'na mozzette celeste.

Apparte a le confraternite releggiose stonne pure doje solalizie laice nate in seguite e le mote mazziniane d'a prima metà d'u Uettecinde; se tratte d'a Suggetate Operaie e d'a Suggettate Artiggiane.

Palazze Ducale[cangecange 'a sorgende]

Da 'a seconda metà d'u Seicinde, succede ca l'elemende rinascimendale se 'ngrocie cu 'u Barocche d'ispirazione leccese e 'a 'mbronde architettoneche locale. Ere 'a residenze de le Caracciolo e osce a die jè sede d'u Municipie. Assaije 'mbortande sonde jndre le stanze de l'Arcadia, d'u Mite e d'a Bibbie, da le cicle de affresche ca jndre stonne ospitate.

Palazze signorile[cangecange 'a sorgende]

Aqquà sotte putite leggere le palazze signorile cchiù 'mbortande da 'nu punde de viste storeche e artisteche de Martina, cu 'a indicazione d'a vie addò se iacchiane. Ogne palazze jè repurtate cu 'a denominazione storeche origgenarie, cioè d'a famigghie ca l'ave fatte costruì e a seguì 'u nome de le famigghie ca jndr'à 'u corse de le sechele onne subbendrate pe raggione de eredità e de accattamende de l'immobbile.

  • Palazze Barnaba, otra denominazione Marturano (vie Mazzini, 24), 'nzippate jndr'à 'u 1719 da 'u conde Barnaba spicche pe le doje valconate in petre ca definiscene 'a facciate.
  • Palazze d'u cavagliere Semeraro (vie Mazzini, 16), 'nzippate jndr'à 'u 1733 se 'mbone pu portale de ingresse cu doppia cornice in bugnate.
  • Palazze Delfini (vie Machiavelli, 2), 'nzippate jndr'à 'u 1776, cumme indichesce l'iscrizione epigrafeche sus a 'u portale ca reporte pure 'u stemme araldeche d'a famigghie: 'nu delfine.
  • Palazze Ancona (vie Machiavelli, 7), jè 'mbrà le palazze cchiù belle de Martina purcé stonne doje cariatide laterale e d'u masckarone apotropaiche cendrale.
  • Palazze Carucci, otra denominazione Fighera (vie Mazzini, 33), 'nzippate jndr'à 'u 1777 se caratterizze pu bellissime masckarone apotropaiche.
  • Palazze Magli, otra denominazione Ruggeri pò Barnaba e Caroli (vie Pitre Cossa, 3), 'nzippate jndr'à 'u 1759, cumme reporte l'elegande cartiglie mise sus a 'u portale rococò.
  • Palazze Semeraro, otra denominazione Montemurro e pò Marinosci (vie Mazzini, 10), 'nzippate jndr'à 'u 1744, se evidenzie le valconate cu le collanine sagomate e 'a lapide de Martine Marinosci, botaniche martenese d'u Uettecinde.
  • Palazze Blasi, otra denominazione Gioia e Chiarelli (via Mazzini, 3), 'nzippate jndr'à 'u 1774, se distingue pe le valconate spangiate in firre battute.
  • Palazze Fanelli (vie Cavour, 30), 'nzippate jndr'à 'u 1749 da Ambrogge Fanelli se distingue pe le diverse forme de le valcongine laterale.
  • Palazze Magli, otra denominazione Blasi (vie Cavour, 25), 'nzippate jndr'à 'u 1748 sus a 'na precedende case a corte d'u Cinghecinde.
  • Palazze Motolese pò Marinosci (vie Cavour, 18), 'nzippate jndr'à 'u 1778, jè coronate superiormende da 'na valconate de colonnine sagomate.
  • Palazze Maggi (Larije San Pitre, 6), jè caratterizzate da 'na veranda superiore spaziose.
  • Case a corte Le Marangi (vie Erbaiolo, 15), 'nzippate jndr'à 'u 1735 se sviluppe atturne a 'nu cortile 'nderne.
  • Ex-spedalette (vie Orfanelli, 5), 'nzippate jndr'à 'u 1738 grazie a le rendite d'u canoniche Michelangele Cappellari.
  • Palazze de l'Università, dette pure d'a corte (chiazze Plebbiscite), 'nzippate 'mbrà 'u 1759 e 'u 1762 ere sede d'u Parlamende locale, infatte 'a facciate porte 'u stemme d'a cetate; 'nu cavadde sbrigliate.
  • Palazze Stabile (via Larije Stabile, 4), l'edifice d'u Settecinde se differenzie pe le doje verande larie ca delimitescene 'u prospette frondale.
  • Palazze Paolo Marino Motolese (vie Arche Casavola, 33), 'a vanna sottostande avenìe fatte jndr'à 'u 1716, invece lepiane superiore avenèrene aggiunde jndr'à 'u 1758.
  • Palazze Motolese (vie Pringipe Umberte, 40 e vie Arhce Casavola), jè dotate de doje ingresse, quidde prengepàle in vie Pringipe Umberte porte 'a date de fonnazzione 1775.
  • Palazze Blasi (vie Buonarroti, 10), recostruite jndr'à 'u Settecinde sus a 'na precedende strutture d'u Cnghecinde, significative jè 'u masckarone apotropaiche in legne d'u purtone.
  • Palazze Casavola, otra denominazione Ancona (vie Buonarroti, 15), jè 'nu tipiche palazzotte Settecendesche cu raffinate modanature d'u purtale e de le finestre.
  • Palazze Recupero, otra denominazione Magno (vie Cirillo, 4), 'a mole d'u 'mbonende palazze tarde Settecendesce se caratterizze pu russe pombeiane ca 'u tintegge combletamende.

Villa comunale[cangecange 'a sorgende]


'A Valle d'Itria e le trulle[cangecange 'a sorgende]

'A Valle d'Itria jè 'na ricchezze artisteche e naturale pu territorie de Martina Franghe e jè pe quiste pure ca jè 'a meta prengepàle de le turiste. Da arrecurdà sonde le caratteristece murette a secche, le trulle (in martenese casedde), costruite duranne le periode de civilizzazzione contadine fore da 'a zone urbane, a differenze de quande succede a Alberobbelle, addò le trulle se iacchiane a 'u 'nderne d'u paese.

Jndr'à l'urteme vendennie 'mbrà 'u vendesime e 'u vendunesime sechele l'abbusivisme edilizie ave scangellate 'nu sacche de peculiaritate d'u territorie (cumme le numerose mulattiere) e ave condrebbuite a ìa combromissione d'a flore e d'a fauna locale.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite

Etnie e minoranze furastire[cangecange 'a sorgende]

Seconne le date ISTAT a 'u 1 decemmre 2010 'a popolazzione furastiere residente ere de 1.161 crestiane. Le nazionalitate maggiormende rappresendate in base a 'a lore precenduale sus a 'u totale d'a popolazzione residende erane:

bandiera Albanie 584 1,17%

Lènghe e dialette[cangecange 'a sorgende]

Pure ca Martina apparteneve a l'andiche Terra d'Otranto, 'u dialette martenese jè assaije 'mbarendate a le dialette d'u gruppe barese e se caratterizze, respette a le cendre 'nzeccate de Locorotondo e Cisternino, pa chiusure de le i intervocaliche (es. Martënë devende Martinë jndr'à 'u dialette curdunnese (de Locorotondo) e cistranese (de Cisternino)). 'U dialette tarandine avène parlate soprattutte da le crestiane ca onne emigrate jndr'à l'anne da Tarde.

Culture[cangecange 'a sorgende]

Muséè[cangecange 'a sorgende]

  • Musèe d'u vosche de le Pianelle, jndr'à 'u Palazze Ducale, apponde a fà canoscere le specificitate d'a faune e d'a flore d'u territorie. JNdr'à 'u musèe jè allestite perennemende 'na mostre d'a civiltà contadine cu oggette e arrede storece. (ingresse gratuite).
  • Musèe de Filippe I d'Angiò, jndr'à 'u Palazze Ducale, face vedè mostre de petture de arte condemboranèe ca se ispirane a 'u territorie. (ingresse gratuite).

Cucine[cangecange 'a sorgende]

  • Vine de produzione locale, 'u Martina Franghe DOC.
  • Capecuedde, salume tipeche. Jndr'à lavorazione avène agigunde 'u vine locale e le erbe aromateche tipeche d'a macchie mediterranèe. L'affumicature se face asckuanne 'u legne e 'a cortecce de 'nu ragne origgenarie de le Balcane, presende sulamende jndr'à Pugghie. Le puèrce da le quale avènene le carne ausate jndr'à 'u prodotte sonde allevate jndr'à le vosche de fragne e mangiane le ghiande de le stesse arbuste.
  • Chianghiaredde, pasta fresche de produzione locale spesse conditre cu 'u suche de purpette, braciole arruvegghiate e caserecotte, o cu le cime de rape.
  • Carne trattate cumme a le bombette de Martina Franghe.

Personalità legate a Martina Franghe[cangecange 'a sorgende]

Fatte[cangecange 'a sorgende]

  • Fiere de San Martine (11 novemmre)
  • Festival d'a Valle d'Itria (nate cumme festival de liriche ave aggiunde pure prose e museca classeche; 'a peculiaritate soje jè date da 'u fatte ca avènene mise in scene opere maje rappresendate jndr'à l'epoche condemboranèe
  • Festival 'Ndernazionale d'u Cabaret
  • Fiere d'a Candelore (2 febbrare)
  • Quarandene e spare d'a quarandene (Quaresime)
  • Festa patronale estive de San Martine e Santa Comàsie (Prime fine sumane apprisse 'u 4 luglie)

Economije[cangecange 'a sorgende]

  • L'agricolture, se congendre jndr'à le lamie de terre fertile presende jndr'à le vallate piccenne. 'A viticolute produce prengepàlmende uve vianghe da vine, jè presende l'ovicolture, pure ce in forme redotte rispette a le arèe pianeggiande.
  • L'allevamende cchiù diffuse jè quidde de bovine, ovine e caprine, a le quale se aggiunge l'allevamende de cavaddere de razze murgese e d'u famose ciucce de Martina Franghe.
  • L'industrie cchiù sviluppate jè quedde manifatturiera tessile.
  • 'U terziarie jè caratterizzate da istitute de credite, banghe, cendre de assistenze fiscale e sindacale, e 'na granna attività de servizie turistece jndr'à ogne staggione, diversificate in alberghe, agriturisme e B&B.
  • Jndr'à 'u commerce se distingue l'aziende leader tagliàne jndr'à l'imbortazione de prodotte de ogne genere d'a Repubbleche Popolare Cinese
  • Pe le servizie de 'struzione e culture sonde presende 'nu sbuènne de istitute superiore e, 'na bibblioteche comunale jndr'à 'u condeste d'u Palazze Ducale.

Infrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde d'a Provinge de Tarde

Strade[cangecange 'a sorgende]

Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da (vide):

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

'A stazione de Martina Franghe, gestite da le Ferrovie d'u Sud Est, se iacchie sus a linèe Bari – Tarde, e jè capolinèe d'a linèe pe Lecce.

Autobus Reggionale[cangecange 'a sorgende]

Le autobus de le Ferrovie d'u Sud Est garandiscene 'u collegamende 'mbrà Martina e le cetate d'u combrensorie.

Autobus Nazionale[cangecange 'a sorgende]

Le autobus d'a combagnie Viaggi e Turisme Marozzi garandiscene 'u collegamende pe Rome e otre cetate d'u cendre Itaglie ogne sciurne.

Le autobus d'a combagnie Marino garandiscene 'u collegamende pe Melane ogne sciurne.

Aeropuèrte[cangecange 'a sorgende]

L'Aeropuèrte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta" face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter.

Le aeropuèrte cchiù vecine sonde:

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Sinnache: Franghe Palazzo (centrodestra) da 'u 2007

Sport[cangecange 'a sorgende]

Ballone[cangecange 'a sorgende]

'A suggettatede ballone jè l'ASD Martina, ca scioche jndr'à 'u cambionate nazionale de Serie D. Apprisse ca avere fallite, 'a suggettate de ballone ste prove a chiane chiane 'u massime splendore vingenne cambionate da 'a Promozione Pugghiese. Duranne 'u cambioante 2001/2002 de Serie C perdìe 'a possibilità de 'nghianà in Serie B cu 'n'errore sus a rigore de l'attaccande Giuacchine Prisciandaro.

Ballone a 5[cangecange 'a sorgende]

'A suggettate cchiù rappresendative de ballone a 5 jè 'a LC Five Martina Franghe, ca scioche jndr'à 'u cambionate de Serie B Nazionale. Sciocane jndr'à 'u cambionate de Serie C1 l'A.S. Calcio a 5 Martina. Scioche jndr'à 'u cambionate de C2 L'Oriental Five. A levèlle femminile partecipane a 'u cambioante reggionale 3 squadre: Martina Calcio a 5 Femminile, Stone Five Martina e Freestyle Martina.

Pallacanestre[cangecange 'a sorgende]

'A suggettate de pallacanestre jè 'a Fortitudo Basket Martina Franca ca scioche jndr'à 'u cambionate de Serie B Dilettande girone D

Pallavvole[cangecange 'a sorgende]

'A suggettate de pallavvole maschile de Tarde 'a Prisma Volley, cu 'u nome de Stamplast Martina Franca, ave sciucate jndr'à Serie A1 jndr'à staggione 2008/2009 sciucanne le partite inderne jndr'à 'u palazzette locale "PalaWoytila".

'A cetate tène pure 'na squadre de pallavvole maschile ca scioche jndr'à serie B2: 'a Pallavolo Martina.

Free climbing[cangecange 'a sorgende]

A Martina Franghe stè pure 'na sede de 'na suggettate d'arrambicate sportive: Moving Club - Le Tarantole delle Murge, ca tène in organiche 'nu sacche de atlete 'mbortande.

Motociclisme[cangecange 'a sorgende]

L'A.S.D: Moto Club Martina Franghe opere da 'u 1977 e tène 'mbrà le probbie tesserate atlete cambiune tagliàne de motociclisme jndr'à le specialità Enduro, Motorally, Velocità e Motocross ([2])

Gallerie fotografeche[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. http://www.tuttitalia.it/puglia/ tuttitalia.it]
  2. [1] - Popolazzione residende a 'u 30 settemmre 2014.
  3. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  4. Cite errore: Tag <ref> invalide; nisciune teste ha state date pe le referimende nnomenate istat
  5. Vicinze Fusco (note preliminare de), La fauna della grotta di monte Fellone in provincia di Brindisi, istituto lombardo di scienze e lettere, Melane 1967
  6. F. Rittatore Vonwiller, 'A grotte de Monde Fellone, in La Veneranda Anticaglia, Melane 1965; A. Soffredi, 'A seconda vambagne de scave jndr'à Grotte de Monde Fellone, in La veneranda Anticaglia, Melane 1966.
  7. Istituto italiano di preistoria e protostoria, Reviste de scienze preistoriche, Pubblecate da s.n., 1987;
  8. Università de Rome Musèe de le origgene, Università de le studie de Rome "La Sapienza, Facoltate de lettere e filosofije, Musèe de le origgene, preistorie e protostorie de le civiltà andiche : XVIII (1994), Pubblecate da Bonsignori, 1995
  9. International Association for Classical Archaeology, Fasti Archaeologici: annual bulletin of classical archaeology, Sansoni Editore., 1969
  10. Andonie M. Radmilli, Popoli e civiltá dell'Italia antica, A cure de l'Ente pa diffusione e l'educazione storeche, 1974
  11. Vicinze Fusco, Adriana Soffredi, Ricerche preistoriche in Puglia : Grotta di Monte Fellone (Brinnese) 1966
  12. Auguste Azzaroli, An early history of horsemanship, ed. Brill, Leiden 1985, p.129
  13. G. Neglia, Il fenomeno delle cinte di Specchie nella penisola salentina, Edizioni Adriatica, Bari 1970
  14. Giuliano Volpe, Puglia paleocristiana e altomedievale, Edipuglia 1991
  15. Ciro Cafforio, La lama del Fullonese sobborgo medievale di Grottaglie, Tarde, 1961
  16. Glicerio jè figghie de Gervasio De Persona, canusciute pure cumme De Matina, già cundannate pe Fellonie
  17. 'U toponime (letterarie) Fellone signifeche Ribelle e cumbare da 'u XIII sechele in riferimende a 'u diritte medievale, sinonime de rotture de fedeltà de vassallagge 'mbrà sovrane e feudatarie, o de revolte d'u regnande jndr'à le combronde d'u pondefice
  18. Archivije de State de Napule, Documende Angioine, reg. 1269, b.4, fg. 39; Camillo Minieri Riccio, Documenti di Carlo I d'Angiò
  19. analise de une de le lettere scritte pe stu mutive pubblecate jndr'à Spicilegium Historicum, Rome, 9 (1961) pp. 357-359.
  20. otre doje lettere pa costruzone d'a missione jndr'à: Alphonsi Maria De Ligorio, Lettere, vol II 619. al p.d. Andrea Villani; Alphonsi Ligorio, Lettere, Volume II 617. al p.d. Andrea Villani.
  21. pò integrate jndr'à l'opere Theologia Moralis

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Brandi Cesare, Pellegrini di Puglia. Martina Franghe, Editori Riuniti, 2002
  • P. Marinò, Diffusione reticolare dell'architettura barocca minore, Umanesimo della Pietra. Città e cittadini, 2001, Martina Franghe
  • Raffaele Caforio, RACCONTANDO MARTINA - Nuova Editrice Apulia
  • Raffaele Caforio, Proverbi e detti martinesi. Nuova Editrice Apulia, 2006
  • Angelo Marinò, POESIA E TRADIZIONI POPOLARI A MARTINA FRANCA E NELLA MURGIA DEI TRULLI - , Edizioni Pugliesi, 2005
  • Angelo Marinò, Pipistrelli e crumiri, Edizioni Pugliesi, 2006

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegamiende fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]