Fragagnane

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Fragagnano)
Fragagnane
comune
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheMechèle Andrisano (centro-destra) da 'u 16/05/2011
Territorie
Coordinate40°26′00″N 17°28′00″E / 40.433333°N 17.466667°E40.433333; 17.466667 (Fragagnane)
Altitudine126 m s.l.m.
Superficie22 km²
Crestiàne5 372[1] (30-06-2012)
Denzetà244,18 ab./km²
Comune 'nzeccateCarosino, Lizzano, Mondeparane, San Marzano de San Gesèppe, Sava, Tarde, Vurtàgghie
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74022
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073006
Cod. catastaleD754
TargheTA
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
PatroneSand'Andonie de Padova
Sciurne festive13 aguste
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Fragagnane
Fragagnane

Mappe de localizzazione: Pugghie
Fragagnane
Fragagnane
Fragagnane – Mappa
Fragagnane – Mappa
Posizione d'u comune de Fragagnane a 'u 'nderne d'a provinge de Tarde
Site istituzionale

Fragagnane (Fragagnano jndr'à 'u tagliàne, Fragnànu jndr'à 'u dialette salendine) jè 'nu comune tagliáne de 5.476 crestiáne [3] d'a Provinge de Tarde, jndr'à Pugghie.

Fragagnane jè pure une de le sette comune ca costituiscene le Terre d'u Mare e d'u Sole, 'n'aunìone de comune ca se iacchiane jndr'à zone oriendale d'a provingia ioneche.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije d'a Pugghie.

Territorie[cangecange 'a sorgende]

Fragagnane se iacchie mmienze 'a vanne oriendale d'a provinge de Tarde, e ha nate jndr'à quedde ca jè canusciute cumme 'a Murge Tarandine (estenzione meridionale de le Murge), 'nu comblesse collinare ca accumenze jndr'à vanne cendrale d'a provingia ioneche e spicce jndr'à 'u Salende vicine a 'u confine 'mbrà 'a Provinge de Lecce e quedde d'a Cetate de le doje Mare.

Fragagnane jè, pe altitudine, 'u quarte paese (126 m.s.l.m) de le Murge Tarandine apprisse Roccaforzata (145 m) e le comune attaccate de Mondeparane (135 m) e, San Marzano de San Gesèppe (134 m).

'U territorie presende assaije eleminde caratteristece d'a macchie mediterranèe. L'agro fragagnanese jè quase a tutte vanne coltivate, soprattutte cu le vigne (tipece d'a zone sonde 'u primitive e 'a Malvasia gnore) e ulivete da le quale se face 'n'uegghie 'a uerre probbie. 'A probbietà terriere jè generalmende suddivise jndr'ò appezzaminde piccinne, separate da le tipece murette a sechce. 'A petre jè da sembre ausate pure pe realizzà diverse costruziune a sechce (le pagghiare), 'na vote ausate da le condadine pe repusà o pe sckaffà le attrezze d'a fatìe. Ste costruziune s'assomigliane assaije a nuraghe piccinne sardagnule ca a le vere e probbie trulle pugghise.

'A vegetazione arborèe spondanèe invece, presende assaije eleminde tipece (caratteristece d'a macchie mediterranèe) 'mbra le quale se iacchie assaije 'u fiche d'India.

Clime[cangecange 'a sorgende]

Viste 'a vicinanze a 'u mare ('na decine de chilometre in linèe d'arie) Fragagnane jè caratterizzate, cumme 'a quase totalità de le paise salendine, da 'nu clime cchiù umide rispette 'a Pugghie cendre-settendrionale, addò invece 'a presenze de l'Appennine face diminuì l'apporte de umidità de le vinde ca avenene da l'ovest.

Jndr'à ste zone l'umidità determinesce pure 'na cchiù forte alterazione d'a temberature percepite: le staggiune estive, sonde assaije afose, invece le staggiune invernale, pure ca sonde mite e assaije sus a 'u zere pure jndr'a le periode cchiù fridde, parene cchiù ghiacciate soprattutte quanne ste 'u vinde.


Mese Mise Staggiune Anne
Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Inv Pri Est Aut
Temb. max. medie (°C) 13 13 15 19 24 28 31 31 28 22 17 14 13.3 19.3 30 22.3 21.3
Temberature medie (°C) 10 10.5 13.5 17 23 27.5 30.5 29.5 24 20 15.5 11 10.5 17.8 29.2 19.8 19.3
Temb. min. medie (°C) 4 5 6 9 12 16 18 19 16 12 8 6 5 9 17.7 12 10.9
Piogge (mm) 46 53 62 36 34 27 27 25 36 60 71 73 172 132 79 167 550
Sciurne de pioggie (≥ 1 mm) 6 7 7 5 5 4 3 4 4 6 6 7 20 17 11 16 64
Umidità relative (%) 78 75 73 71 68 63 61 63 66 73 77 80 77.7 70.7 62.3 72 70.7
Vinde (dir.-node) N
9
NNW
16
S
16
S
16
SSW
16
SSW
16
NNE
16
NNE
16
NNE
16
NNE
9
N
9
N
16
13.7 16 16 11.3 14.3
  • Classificazione climateche: da 'u punde de viste legislative, 'u comune de Fragagnane cade jndr'à Zone Climateche C, quiste vo ccu dice ca 'u limite massime pe appezzecà le riscaldaminde jè de 10 ore a sciurnate da 'u 15 novemmre a 'u 31 marze.
  • Classificazione sismiche: 'a Protezione Civile ave 'nzerite 'u comune e le zone 'nzeccate jndr'à Zone 4, 'a cchiù secure.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Storie d'u Salende e Storie d'a Pugghie.

Le origgene[cangecange 'a sorgende]

Avenìe scacchiate cumme site pe le capanne circolare lore, ggià da le uemmene primitive de epoche neoliteche, cchiù o mene jndr'à 'u 3000 n.C. 'U testimoniane le reperte acchiate duranne le scave d'u monde Sanda Sofìe, oramaije 'nglobate jndr'à 'u cendre urbane, osce a die. Otre scave, fatte apprime jndr'à contrade Cazzaro, a quacche chilometre da 'u paese, onne repurtate a 'a luce assaije de otre frammende de cerameche d'u stesse periode.

L'età classeche[cangecange 'a sorgende]

Avenìe javetate securamende jndr'à l'epoche greche, purcé 'u site siccome ere ierte e ben difese da 'a nature e provviste de acque sorgive, rappresendave 'n'ottime condizione javetative. Angore osce a die da le rocce atturne 'u monde Sanda Sofìe iesse l'accussì dette funtanedda (fundanelle). Securamende 'a posizione sciugrafeche, a metà strade 'mbrà le messape de Manduria e le grecie de Tarde, aunite a 'a fertilità d'a valle longhe quedde ca osce a die jè l'arterie SS 7 Ter, avere ccrejate jndr'à chidde tiembe non picche probbleme e conflitte de appartenenze. Ma de totte sta storie, longhe millennie, non ge n'à rumaste ninde, apparte 'u monde, addo se stè prove osce a die a leggere a granne linèe chidde avvenimende osservanne le petre, cu l'aijute de le tecnice d'a Sovrintendenze a le Bene Culturale.

Jndr'à 'u 1905, vecine 'a località Mancini (a ovest d'u cendre) avenìe acchiate 'nu "tesorette" ca tenève certe monete ca appartenevane a le zecche de Taras, Metapontion e Thurii d'u 313 n.C. (cfr. Carducci, pag. 34) e stu fatte certifichesce 'a frequendazione de ste terre jndr'à 'u tiembe d'a civiltà magnogreche.

'U periode romane[cangecange 'a sorgende]

Ma onne state le romane a dà 'u nome de osce a die. Inftte 'u site jè vecine vecine a l'andiche tracciate de l' Appia andiche, l'urteme tratte de quedda granne arterie ca partenne da Rome aunive jndr'à l'urteme sforze sue Tarentum cu Brundisium, puèrte d'u 'Mbere verse l'Oriende. Naturalmende tutte le surdate ca facevane 'a spole 'mbrà l'Itaglie e le provinge, passavane da aqquà. Onne passate pure Giulio Cesare e Cleopatra. Jè angore visibbele 'a traccie profonne lassate da le carre jndr'à rocce jndr'à contrade Puzzu Uelu, addò se vede bbuène 'nu comblesse sisteme de vie a doppia corsie e deviazione, vecine a 'nu puzze scavate jndr'à rocce, miracolosamende sarve, pure cu abbeveratoie pe cavaddere e pe surdate. 'Nzomme 'na "stazione romane". E Pirro, cu surdate e elefande, venute da l'Epiro (l'Albanie de osce a die) pe combattere le romane ca assediavane Tarde, non g'à passate pure jidde da ste strade?

Pare ca 'u toponime derive da 'u gentilizie romane Freganius, nome de 'nu personagge a 'u quale avenèrene affidate ste terre o pe merite personale o pe raggione militare, cumme da conzuetuddine presse le romane.

'U passagge da 'u nome probbie Freganius a 'a dizione Freganianus, jè pò ottenute cu l'aggiunde d'u suffisse -anus, ca indichesce l'appartenenze. Jndr'à cartografije d'u 700, jè angore reportate Fregagnano, cu 'a E, ma jndr'à forme dialettale de osce a die se ause sulamende 'a dizione cu 'a A: infatte se dice Fragnanu e none Fregnanu. A testimonià l'epoche romane, ste 'nu tesorette de quattre monete de epoche repubblecane acchiate da 'nu contadine jndr'à 'u 1904 jndr'à 'nu terrene vecine a 'nu monde, osce a die le monete se iacchiane jndr'à 'u Musèe nazionale de Tarde (MArTa) e ste pure 'na stele funerarie, ca porte 'na scritte in latine, acchiate jndr'à 'nu cambe vecine 'a zone archeologgeche, ca avere state ausate cumme architrave sus 'a soglie de 'nu vecchie trulle.

'U Medioeve[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à l'età medievale, jndr'à l'anne 1278, siccome ca avere già muèrte 'u 'mberatore Federico II de Svevia, ca avere fatte 'nzippà torre e castidde a tutte vanne (pe esembie quidde maestose dìa vecine Orie) a 'u scope militare de condrastà le attacche de le saracene, in Itaglie meridionale scennene le frangise, a 'u comande de Carlo D'Angiò , ca conguistane 'u Regne de Napule. Successivamende a sta calate, 'u praedium (podere) de Freganius devendò 'na baronìe. Infatte, 'u nuève re 'u assegnò a 'nu surdate sue, 'u nobbile Erardo de Rantolio ca le avere fatte 'nu sacche de favore combattenne in Sicilia jndr'à uerre d'u Vespre. Erardo devende allore Barone de Fragagnane e da quidde mumende le vicissituddine de le discendende sue sonde legate a ste terre 'mbonde a le sciurne nuèstre.

Da 'u Rinascimende a 'u XIX sechele[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u piene d'u Rinascimende le erede de Erardo de Rantolio cangiane 'u cognome lore ( da l'origgenale frangese de Nantuillet), taglianizzannele jndr'à quidde de osce die dell'Antoglietta e 'a famigghie rumane feudatarie cu 'u titele de Marchese de Fragagnane e Mondeparane (chiamate a l'epoche Lo Patrello, 'nu casale colnizzate da albanise ca avere scappate da le scorribbanne saracene).

'U XX sechele[cangecange 'a sorgende]

'U 23 settemmre 1923 Fragagnane trase a fà parte, 'nzieme a 'a parte occidendale d'a Terre de Otranto, d'a Provinge d'u Ionio (Provinge de Tarde da 'u 1951), nate pe gemmazzione de l'andiche provinge leccese.

Simbole[cangecange 'a sorgende]

Descrizione araldeche d'u stemme: "Partite, araldeche|Partite]]: jndr'à 'u prime de verde a 'a spighe de grane d'ore mise jndr'à 'u pale; jndr'à 'u seconde d'argende a 'u grappole d'uve gambute e fogghiate a 'u naturale" (Decrete reale d'u 17 masce 1928)[4].

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Architetture releggiose[cangecange 'a sorgende]

'A Chiesere Madre Sandissime Marije 'Mmaculate[cangecange 'a sorgende]

Satte satte jndr'à 'u cendre d'u paese, quanne spicce corso Vittorio Emanuele III, se 'nzippe 'a Chiesere Madre 'nditulate a 'a Sandissime Marije 'Mmaculate, costruite 'nguèdde a 'na chiesere primitive, databbele atturne a 'a prima metà d'u XV sechele. Angore osce a die sonde evidende le tracce de quidde origgenarie edificie, ca se iacchiane jndr'à l'andica porte pe trasè ca se iacchie a Ovest d'u cambanile prengepàle e jndr'à 'u cambanile piccinne a vele sus a 'u late Nord d'a cupole.

Senze notizie ufficiale, jè possibbele traccià 'na recostruzione storeche jndr'à 'u comblesse architettoneche sus 'a base de iscriziune d'epoche ca esistevane jndr'à chiesere stesse. 'Na pergamene murarie mise in chiave sus a 'u granne arche a tutte seste prengepàle, ca separe 'a navate da 'u presbiterie, tène 'a 'scriziona seguende: Templim hoc elemosinis civium conditum A.D MDCCLXXIV (Sta chiesere ha state costruite cu le offerte de le cetadine jndr'à l'anne 1774). Sta date jè 'a stesse pure de l'urtemazione de le fatìe d'a chiesere e d'u cambanile ca ste 'nzieme cu 'u locale ca ste affianghe cuperte da volte stellare, ca presendane idendiche pavimendazione cu mattune cotte. Jndr'à le prime anne d'u Uettecinde, avenìe invece vultate l'elegande cupole d'a crociere a opere de maestranze locale e costruite l'oratorie de rete d'u Sandissime Sacramende , manufatte conglusive d'u comblesse architettoneche.

'A combormazione de fore d'a chiesere jè domenate, otre ca da 'a massicce cupole e da 'a scenografeche facciate, pure da 'nu cambanile possende a ttr levèlle, de 'na certa fatture settecendesche. Quiste presende 'nu 'nzippate d'a monofore cu arche a tutte seste, dotate de alligande balaustre de petre, ca se iaprene sus a 'u late Est d'u prime levèlle, sus a doje late d'u seconde e sus a quattre d'u terze.

Sus a 'u late Nord d'a cupole, in corrispondeze de l'anghele 'mbrà 'a navate e 'u presbiterie, zumbe a l'uecchie, angore jndr'à 'nu bbuène state de conservazione 'u cambanile cinghecendesche ditte apprime a vele cu 'n'uneche aperture a tutte seste, supranate da 'nu timbane, a vota soje coronate da ttre pinnachele.

'A facciate a Ovest, jndr'à 'nu stile tarde barocche, domine 'a visuale da 'a vie prengepàle d'u paese sus a 'na larie scalinate fatte de conge de tufe ca porte a 'u portale d'ingresse.

Jndre le picche decoraziune rappresendate da affresche cu petture a uegghie presende sus a le pennacchie 'mbrà le arcone d'u presbiterie, sus a le quattre facce d'u tammorre senze finestre, sus a le spicchie inderne d'a cupole e sus 'a lunette d'a parete terminale de l'abside, onne state fatte da artiste locale jndr'à le prime anne d'u Novecinde. Sus a le pennacchie avènene rappresendate le quattre evangeliste ca stonne a combonene le probbie scritture; sus a 'u tammorre duranne le urteme restaure onne assute fore quattre murale, ca raffigurescene episodie d'a vite de San Frangische d'Assisi e de Sand'Andonie de Padova, ca resalene securamende a 'a metà d'u Settecinde. Jndr'à une de le cappelle sus 'a sinistre, inderessande jè 'a tele d'a "Madonne d'u Rosarie" de 'n'autore ca no se canosce.

'A Chiesere d'a Maddone d'u Carmine[cangecange 'a sorgende]

'A costruzione de 'na prima chiesere jè databbele securamende a 'u periode precedende a 'u 1779, anne a 'u quale resale 'a costruzione d'a prima confraternite. Ma jndr'à 'u 1911 avenìe costruite, a spese d'a cetadinanze, 'a chiesere de osce a die 'nditulate a 'a Madonne d'u Carmine, pure jedde dette Madonne d'u Carmelo.

'A facciate se presende sobbrie e lineare: le eleminde decorative sonde le quattre lesine, a le doje late d'u portale, suverchiate da finde capitelle de tipe corinzie, cu fogghie d'acante. 'A strutture architettoneche de l'edificie, fatte de tufe caratteristeche d'a zone, jè massicce e combrende 'na cupole emisfereche, ca se pogge sus a 'nu tammorre poligonale, a le quale sommità ste 'u cambanile. 'A chiesere tène 'na chiande longitudinale a navate uneche e le navate laterale sonde redotte a semblice cappelle ca non ge comuneche 'mbrà lore.

Jndre jè presende 'nu pulpite de legne e, sus a le quattre pennacchie, se ponne osservà otre e ttande Sande carmelitane. L'inderne d'a cupole, estremamende danneggiate da 'nfiltraziune de acque, face vedè 'n'immaggine d'a Vergine d'u Carmine ca dè 'u scapolare a l'anime d'u Priatorie. 'A prima cappelle sinistre tène 'n'inderessande tele, de Gesèppe Sampietro, ca rappresende, probbabbilmende, San Rocco.

'A cappelle d'a Madonne d'u Favore[cangecange 'a sorgende]

'A Cappelle d'a Madonne d'u Favore se iacchie a cchiù o mene 'nu chilometre a ovest d'u cendre javetate, sus a 'u borde d'a strade provingiale pe Vurtàgghie. Le prime fonde storeche secure d'a cappelle resalene a 'u masce d'u 1577, quanne l'allore arcivescove de Tarde, Lelio Brancaccio, arrive in visite a Fragagnane addò 'mbrà le diverse chiesere presende jndr'à quedde epoche jndr'à 'u territorie atturne a 'u cendre javetate, iacchie e descrive 'na chiesere rurale dedicate a "Sancta Maria de lo Favore". Ma securamende 'a chiesere piccenne ha state fatte apprime de stu periode, 'a cappelle nascìe successivamende a 'u rinvenimende de 'n'icone ca raffigurave 'a Vergine jndr'à 'nu puzze mise addà vecine.

Cu 'u passare d'u tiembe 'a chiesere piccenne ave avute 'nu sacche de restaure e osce a die se presende jndr'à 'nu bbuène state de conservazione, grazie a 'a manutenzione periodeche fatte da le devote. 'U culte d'a Madonne d'u Favore jè angore osce a die radicate jndr'à tradizione fragagnanese, e ogne anne se rennove cu 'na caratteristeche processione ca, partenne da 'a Chiesere d'u Carmine, arrive 'mbonde 'a chiesere piccenne.

'A chiesette rupestre[cangecange 'a sorgende]

Sus 'a strade statale 7 ter, vecine a via Cesare Battisti se iacchie 'na chiesette rupestre abbandunate. Se tratte de 'na chiesere dedicate a 'a Vergine cumme demostre 'a scritte oramaije sviangate Ave Maria mise sus a l'arche ca suverchie 'a porte d'ingresse.

'A facciate a capanne e cu cuspide cendrale presende riquadre cu eleminde decorative. Jndre 'a cambate rettangolare furmate da quattre pilastre cu volte a crociere. Sus 'a vanna frondale de l'abside jndr'à 'n'edicole ste 'nzertate 'n'affresche, chiare espressione de vite quotidiane e agricole affidate a 'a protezione d'a Madonne. Stonne pure raffigurate 'a Madonne, 'a famigghie e attrezze agricole mise ogne une a le vertice de 'nu triangole. 'A Madonne cu Gesù Piccinne stonne sckaffate jndr'à 'nu cambe de grane dorate, 'u Piccinne tène jndr'à màne 'nu fasce de spighe, accussì cumme 'u piccinne azzettate 'mbrà 'a mamese ca ste preje e l'attane ca ste uarde. 'A chiesette ca se iacchie jndr'à 'n'area private ha rumaste attive 'mbonde a le prime anne settande.

Le edicole votive[cangecange 'a sorgende]

Assaije sonde infine le edicole votive. Jndr'à maggioranze de le case, chiste stonne jndr'à stanze piccenne a chiande quadrate, rettangolare, ovale o semicircolare, 'nzerite jndr'à strutture de fore de 'n'edificie. Jndr'à ste strutture architettoneche se iacchie 'n'immaggine sacre, ca de solite jè appettate sus a 'u legne o affrescate, o angore realizzate cu materiale plasmabbele cumme 'a terracotte. Jndr'à le edicole cchiù andiche, le affresche, cunzumate da 'u tiembe, onne state cuperte cu cauce e sostituite da stambe o statuette ca no valeve quattre de 'nu solde.

Le edicole avenèvane costruite pe devozione, o in relazione a ipotetece miracole o angore in riferimende a particolare fatte (cumme uerre e epidemie), pe stu fatte quase tutte le edicole fragagnanise sonde rivolte a Sand'Andonie da Padova, protettore d'u paese, a San Gesèppe o a 'a Madonne.

Architetture civile[cangecange 'a sorgende]

'U Palazze Baronale[cangecange 'a sorgende]

Avene accussì costruite, atturne a 'na torre robbuste de epoche medievale a base quadrate, cu 'nu ponde ca se 'nzippe e de fossate perimetrale, l'elegande e sobbrie Palazze Baronale de guste rinascimendale, ca domine angore 'a valle de le ulive a Sud, accumbagnanne facilmende 'u sguarde 'mbonde a 'u mare, sus a le tette de Lizzano.

Se iacchie jndr'à 'u cendre storeche, e ha state costruite jndr'à 'u 1587, securamende pe 'nu mutive difensive e jè ritenute 'u palazze cchiù andiche d'u paese. 'A costruzione ha state fatte cu conge de carparo perfettamende squadrate, recuperte de cauce jndr'à 'u sole prospette meridionale. Quacche decennie fa onne state acchiate osse umane sotte a 'u pavimende d'u piane inferiore, da recollegà, probbabbilmende, a 'a presenze de le trabbocchette.

Sus a 'u late occidendale de 'nu terrazze sue, probbie a dominà 'u belle cendre d'a chiazze Reggine Elena, se 'nzippe 'a statue in carparo de Sanda Irene, andiche protettrice de Lecce, invece salenne sus 'a sommità d'a torre andiche, se ponne vedè facile facile le castidde atturne de Mondeparane, Roccaforzata, San Marzano de San Gesèppe, Vurtàgghie, Sava e pure quidde cchiù lundane de Orie (in provinge de Brinnese).

Jndr'à 'u Novecinde, 'u Palazze Baronale, osce a die disabbetate, devendò probbietà d'a famigghie Tamborino Frisari de Maglie e avenìe in parte ausate a stabbilimende vinicole. Accussì le avènene scavate e cemendate cisterne granne assaije pu condenimende d'u vine. Ha abbevesciute jndr'à l'anne settande, quanne ha state addibite temboraneamende a sede d'u Municipie e osce a die, turnate a essere abbandunate 'n'otra vote, ste aspette de avenè richiamate a l'attenzione de tutte. Infatte jndr'à volondà de le probbietarie de osce a die se ste penze de sckaffà jndr'à le locale d'u piane terre 'nu Musèe, addò mettè le tanda reperte archeologgece de l'andiche site, divise 'mbrà 'u Musèe de Tarde e otre collezziune private.

'U Palazze Marchesale[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u 1701, avenìe 'nzippate 'u 'mbonende Palazze Marchesale, pe vulere d'u marchese Frangische Marije dell'Antoglietta, senzibbele poete de l'Arcadia, essenne 'u vecchie Palazze Baronale non cchiù respondende a le guste nuève d'a filosofije barocche. L'edificie nuève, quase de fronte a 'u prime, sobrie, 'mbonende e a 'u stesse tiembe elegande, devendò accussì 'a nova residenze de le marchese 'mbonde a 'u 1797, anne jndr'à 'u quale le coniuge dell'Antoglietta lassarene tutte le probbietà lore a 'a famigghie Carducci Agustini de Tarde, ca devendarene le nuève e urteme feudatarie de Fragagnane.

'U palazze, ca rappresende securamende 'a tessere cchiù preziose d'u cendre storeche fragagnanese, ere 'a residenze abbituale de le marchese ca ne onne mandenute 'a probbietà 'mbonde a l'abbolizione d'u feudalesime. A chiande rettangolare, in carparo rosate, jè 'na strutture ca ste fore da le tipece canone barocche, jè invece 'n'esembie de soluzione architettoneche polivalende, ca servive tande da residenze quande da fortificazione.

'Nu portale maestose face trasè jndr'à 'nu cortile a forme de trapezie da 'u quale pigghiane luce le ambiende superiore. A 'u tiembe d'u massime splendore sue 'u piane superiore ere furmate da 'nu salone granne granne de le tette voltate a crociere semblice o stellare e 'na stanze, dette 'a camere appettate, ca tenève de le affresche ca s'assmigghiavane pe stile a le petture pompeiane. Le alloggiaminde de le stallire, magazzenire, 'u cuèrpe de uardie e le cucine s'acchiavane a piane terre ca tenève rrete pure le stanze e le abbeveratoie. Jndr'à 'u giardine de rrete, addo stave 'nu pergolate e 'nu fruttete ca profumave, le marchese acchiavane refriggerie jndr'à le sciurnate de cavede.

Non g'onne mangate jndr'à 'u corse de le urteme anne pruggette de resanamende, da quanne 'n'ingendie ne scuasciò le tette jndr'à 'u 1920, consegnannele a 'nu lende, ma inesorabbele, degrade. Le piane de restaure non g'onne angore maije acchiate valide rescondre sus a 'nu levèlle pratiche, accussì 'u palazze non ge se pò ausà ce none pe quacche sale a 'u piane terre.

Osce a die, tutte le discendende d'a famigghie Carducci s'onne trasferite a Tarde, eppure 'u palazze granne ha state abbandunate e rialate a 'u Comune, pe fa 'nu tendative de sarvarle da 'u degrade.

Palazze Fanuzzi[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à le prime anne d'u Uettecinde ha state 'nzippate jndr'à l'andiche vie Garibaldi, l'elegande e signorile Palazze Fanuzzi, osce a die javetate da le erede Russo. De preggevole fatture 'u cortile ca se iacchie jndre cu 'u scalone granne.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite

Tradiziune e folclore[cangecange 'a sorgende]

Le tradiziune sonde 'nu tutte une cu 'a storie de ogne singole popole e facenne revivere 'u passate, condrebbuiscene a l'aggregazione de tutte le javetande d'u paese, facenne arrecurdà 'u fatte de avè in comune le stesse radice.

Culture[cangecange 'a sorgende]

Cucine[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Cucine salendine.

Sonde angore osce a die attive ttre furne a legne pa cotture d'u pane, de l'andichissime pacce a 'a vambe, de le frisedde, de le biscotte a l'amennele e otre cose; se ause cumme combustibbele angore 'a profumate stroma (strame d'alie) ca deje 'nu sapore tipeche a 'u pane e ienghie l'arie de 'nu gradevole odore andiche.

A Natale jndr'à ogne case se friscene jndr'à l'uegghie d'alie le pettole (li pettuli), o doce tipece cumme le purcedduzze (li purcedduzzi), le carteddate (li cartiddati), le vangale (li vangali). Pò se 'mbastane e se 'nfornane le paste cu l'amennele e le amarette (doje varietà de doce fatte da farine, zucchere e amennele).

A Pasque invece se producene, fatte jndr'à case, angore le palumme cu l'ove (li palommi cu ll'ovi), le taralle cu 'u pepe (li taraddi cu llu pepi), le paste modde (li pasti mueddi) e le paste cu 'u scelèppe (li pasti cu lu scileppu) tutte doce tradizionale fatte cu 'a farine, zucchere e arome varie.

Jndr'à l'estate se mangiane osce sciurne le fresedde condite, cumme tradiziona vole, cu pummedore, uegghie d'alie e 'nu pizzeche de sale.

'A dumeneche, non ge sonde picche le famigghie ca angore osce a die 'mbastane a màne 'a farine de grane pe fa le tradiziunale chianghiaredde, ca pò avènene condite cu sughe de 'nvoltine de carne de cavadde (braciole) e cu spolverate de caserecotte.

Le paste sonde quase sembre accumbagnate da 'nu belle becchire de primitive, 'nu vine russe ca avène da l'omonime vitigne, assaije diffuse jndr'à sta zone d'a Pugghie.

Fatte[cangecange 'a sorgende]

Penzanne a le tradiziune popolare, certe onne state tramandate da generaziune e otre 'ndrodotte sulamende da quacche anne, a Fragagnane se festeggiane:

  • Jndr'à 'u periode natalizie, jndr'à località Macchia/Piserra sus a SP 116, se face 'u Presepie vivende a cure d'u Gruppe Famigghie "Speranze Nuove", cu 'a gioiose partecipazione de le cetadine residende;
  • A scennare, 'u sciurne d'a feste d'a Bufanìe, se passe a 'a premiazione de le presepere de quartiere;
  • A febbrare, se festegge 'u carnevale, cu sfilate de mascherine;
  • A marze, 'u 13 e 'u 14, se face 'a tradizionale fiere agricole cu esposizione de prodotte artiggianale locale e attrezzature meccaneche ca ave sostituite l'andiche esposizione de anemale da traine e da latte;
  • 'u 19 marze, pe festeggià San Gesèppe, non ge s'appizzecane cchiù le tradizionale fanove de quartiere, prateche ca avene da 'n'andiche rite pagane ca osce a die se vive jndr'à 'n'otteche de fede, ca comungue serve a riunìe atturne a 'nu fuèche, pe 'nu mumende de allerìe e de aggregazione sogiale le javetande d'u quartiere. Pò a mezzoggiorne, se face in chiazze l'esposizione de le taovle votive cu l'offerte de le piatte a le puveridde apprisse 'a benedizione e 'a sere, jndr'à certe case de devote, se pò assaggià 'a tipeche masse (fettuccine fatte jndr'à case, cundite cu uegghie d'alìe fritte e pepe); 'a fiere de San Gesèppe de quacche anne ha sparite,
  • 'u 28 marze se face 'a Passione Vivende, 'na manifestazione legate a 'u straordinarie fatte d'a Passione, Morte e Abbevescimende de Gesù.
  • 'u Sciuvedìe Sande se face 'u rite d'a prugessione de le Mistere e quidde de l'adorazione de le sepolcre allestite jndr'à le doje chiesere;
  • A masce, accumenzanne da le prime d'u Novecinde, se preparane quinnece altarine votive cu l'immaggine d'a Madonne pe le vie d'u paese, addò 'a cetadinanze (siprattutte le femmene) se reuniscene pe recità ogne pomerigge 'u Sande Rosarie;
  • A sciugne avene festeggiate 'a Solennità d'u Corpus Domini cu 'na prugessione ca passe da le strade d'u paese 'nfiurate pe l'occasione;
  • 'U 12 e 'u 13 aguste, se facene le fgesteggiaminde in onore d'u sande patrone, Sand'Andonie da Padova, cu 'a tradizionale feste de l'emigrande;
  • settemmre jè caratterizzate da 'nu sacche de iniziative culturale a l'aperte e serate addò se balle jndr'à 'u parche Schiavoni o jndr'à otre chiazze d'u paese;

Infrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde d'a provinge de Tarde

Strade[cangecange 'a sorgende]

Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da (vedi):

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

Pure ca non ge stè 'na stazione ferroviarie probbie, 'u comune de Fragagnane jè collegate cu otre staziune. Le cchiù vecine se iacchiane a:

Aeropuerte[cangecange 'a sorgende]

Le aeropuerte cchiù vecine a Fragagnane sonde: L'Aeropuerte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta" faceve servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter, quanne funzionave.

Le aeropuerte cchiù vecine sonde:

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Sinnache: Michele Andrisano (cendre-destre) da 'u 16/05/2011

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Dato Istat
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Censimende Istat
  4. Stemme Comune de Fragagnane, su comuni-italiani.it.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Alberto Carducci, Fonti per la storia di Fragagnano. Dalle origini alla fine del XVI secolo, Tarde, Mandese Editore, 1988. ISBN 88-535-0048-4.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]