Frangaville Fundane

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Frangaville Fundane
comune
Frangaville Fundane – Veduta
Frangaville Fundane – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Brinnese
Amministrazione
SinnacheAndonelle Denuzzo da 'u 24-6-2018
Territorie
Coordinate40°31′53″N 17°35′09″E / 40.531389°N 17.585833°E40.531389; 17.585833 (Frangaville Fundane)
Altitudine142 m s.l.m.
Superficie177,94 km²
Crestiàne35 935[1] (31-12-2019)
Denzetà201,95 ab./km²
FraziuneBax Capece
Comune 'nzeccateCeglie Messapeche, Vurtagghie (TA), Latiane, Mandurie (TA), Orie, San Marzane de San Gesèppe (TA), San Michele Salendine, Sava (TA), Villa Castidde
Otre 'mbormaziune
Cod. postale72021
Prefisse0831
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT074008
Cod. catastaleD761
TargheBR
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Cl. climatiche1286
Nome javetandefrangaveddise
PatroneMarije Sandissime d'a Fundane
Sciurne festive14 settemmre
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Frangaville Fundane
Frangaville Fundane

Mappe de localizzazione: Pugghie
Frangaville Fundane
Frangaville Fundane
Frangaville Fundane – Mappa
Frangaville Fundane – Mappa
Posizione d'u comune de Frangaville Fundane jndr'à provinge de Brinnese
Site istituzionale

Frangaville Fundane (jndr'à 'u tagliàne Francavilla Fontana (franka'villa fon'tana, Francaìdda [fɾaŋka'iɖɖa] jndr'à 'u dialette frangavillese, 'nzigne a 'u 1864 chiamate Frangaville) jè 'nu comune tagliàne de 35 935 crestiane[3] d'a Provinge de Brinnese jndr'à Pugghie.

Avène soprannomenate 'a Cetate de le 'Mberiale,[4] in onore de le pringepe Imperiali ca guvernarene 'a cetate senze 'nderruziune pe doje sechele, purtanne 'u feude a 'u massime d'a putenza soje. 'A cetate jndr'à chidde anne devendò une de le cchiù granne cendre culturale e 'ndustriale de l'arèe (jndr'à 'u Uetteciende avenìe elette capeluèche de circondarie).[5]

'A cetate se iacchie jndr'à penisole salendine, a 35 km a ovest d'u capeluèche provingiale e a 35 da Tarde, lunghe l'andiche tracciate d'a Vie Appia, e jè 'u terze comune cchiù popolate d'a provinge.

'Mbortande cendre agricole, artiggianale, 'ndustriale ('mbrese piccele e medie) e commerciale, jè sede d'a Fiere Nazionale de l'Ascensione, terze pole fieristeche reggionale apprisse Bare e Fogge.[6]

Jndr'à 'u 2009 ave avute da 'a Reggione Pugghie 'u recanuscimende de cetate d'arte.[7]

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Territorie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije d'a Pugghie.
Scorce de l'agre frangavillese
Cetate 'ndrucate da 'a cambagne

'U territorie d'a cetate se stenne soprattutte jndr'à direzione nord-sud e ave 'na superficie totale de 175,25 km². A caratterizzà l'agre frangavillese, soprattutte jndr'à 'u versande nord,[8] jè 'a presenze de 'nu sbuènne de trulle.[9]

L'ause d'u suole jè variabbile assaije e combrende colture de arvule cumme ulivete, vignete, fruttete e colture erbacee.

Le suole sò calcarèe o mediamende calcarèe cu percenduale de carbonate totale ca aumende quanne aumende 'a profonnetà.[10] Stonne le calcare dolomitece (soprattutte le calcare de Altamure, jndr'à tutte 'u territorie murgiane ca resalene a 'u Cretaceche superiore), de calcarenite bioplasteche (calcarenite de Gravine de Pugghie, ca resalene a 'u Pleistocene inferiore) e de lime de rene e argille (deposite marine terrazzate ca resalene a 'u Pleistocene Medie-Superiore).[11]

Idrografije[cangecange 'a sorgende]

'U Canale Reale vecine 'a cetate

Cumme jndr'à 'u reste d'a Pugghie, pe colpe de le rocce carseche, 'a presenze de jume 'mbortande in superficie jè praticamende nulle, mendre, jndr'à 'u sottesuole, resulte particolarmende 'nderessande; jndr'à 'u territorie frangavillese stonne acque sorgentizie ca iessene fore da tratte de terrene e pò spariscene arrete.

'U cchiù 'mbortande corse d'acque ca scorre jndr'à 'u territorie jè 'u Canale Reale; jidde iesse a 'u confine cu 'u territorie d'u comune de Villa Castidde, e passe pe le cambagne da est a ovest, pe pò assè jndr'à 'u Mare Adriateche, cchiù esattamende jndr'à reserve naturale de Torre Guaceto.

Stu corse d'acque avenìe descritte pre jndr'à Naturalis historia de Plinie 'u Vecchie, ca, ingerte sus 'a denominaziona soje, indicò le nome Pactius e Ausonius: a quedd'epoche avera essere 'nu vere e probbie jume navegabbele, e 'u demostrane le grotte frequendate da le monace basigliane arrevate da Brinnese a borde de 'mbarcaziune piccele. Osce a die, 'u canale, jè assaije inguinate.[11]

Orografije[cangecange 'a sorgende]

Murge meridionale

Siccome ca 'u territorie se stenne soprattutte jndr'à direzione nord-sud, avènene avvrazzate doje zone: 'a Murge, jndr'à 'u settore cendre-settendrionale e 'a Piane de Brinnese, jndr'à 'u settore meridionale. 'A iertezza massime ca se reggistre jndr'à 'u territorie comunale jè pare a 246 m s.l.m.;[13] 'a case comunale, 'nvece, reggistre 'n'altitudine ca arrive a 142 m s.l.m.[13] 'A frazione de Bax Capece, mise a nord d'u javetate, reggistre 'n'altitudine de 173 m s.l.m.[14]

'U reste d'u territorie vèje doce doce verse sud, pe spiccià jndr'à Piane de Brinnese (raggiungenne 'a iertezze minime reggistrate jndr'à 'u territorie comunale de 109 m s.l.m.).[13]

Clime[cangecange 'a sorgende]

'A cetate gode de 'nu clime mediterranèe tipeche, mite e confortevole jndr'à le periode d'a primavere e de l'autunne, le staggiune de solite afose e vernate none assaije fridde. Accappe ca, durante le nuttate 'nvernale, ca 'u termometre vèje sotte a 'u zere (provocanne gelate larije) o ca se reggistrane nevicate cu belle accumule de neve (cumme, pe esembie, jndr'à 'u 2006)[15]. D'a staggione, invece, ognettande accappane ondate de calore forse, cu tasse de umidità assaije ierte e temberature sus 'a medie d'u periode.

Le precipitaziune de l'anne arrivane a 565 mm de pioggie, destribbuite soprattutte jndr'à 'u periode da ottommre a marze. 'A primavere e 'a staggione avènene caratterizzate da periode de siccità.[16]

Origgene d'u nome[cangecange 'a sorgende]

'U prime nome ufficiale d'a cetate de Frangaville ha state Villa Franca (Ville Franghe), da 'a parole frangese ville (borghe) e franca (senza tasse), pe dicere da 'a congessione de larije franghige a ce avesse sciute addà. Cu 'u tiembe 'u nome cangiò jndr'à Franca Villa (Franga Ville), ca pò devendò 'na parole uneche: Francavilla (Frangaville). Parte d'a provinge de Terre d'Otrande, pe distinguerle da le otre cetate avenìe chiamate Frangaville d'Otrande; 'fine, jndr'à 'u 1864, aprrisse 'na delibere comunale,[18] avenìe definitivamende chiamate Frangaville Fundane.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Storie de Frangaville Fundane.
Cerameche Messapeche, Cendre documentazione messapeche Orie

Origgene[cangecange 'a sorgende]

'A cetate nasce sus a 'n'arèe 'nderessate da 'nzediaminde umane 'nzigne da 'a preistorie, cumme demostrane le tracce de 'nu villagge a capanne d'u Neoliteche medie (scuperte jndr'à località Cadette).[19]

'A cetate accumenzò a svelupparse jndr'à 'u periode messapeche, pure ce a l'epoche non ge tenève configurazione de cetate, ma assaije assaije stavane 'nu pocche de fattorie. De le studiuse ipotizzane ca vecine 'a cetate de osce a die pò essere ca s'ave sveluppate l'andiche Rudiae, patrie de Quinde Ennie.[20]

JNr'à 'u periode romane mandeneve angore 'a forme de javetate piccele e sparpagghiate, le vicus, ca stonne atturne a 'u cendre prengepàle de Orie.

Medioeve[cangecange 'a sorgende]

Da 'u IX sechele se ave nutizie de de le casale 'mbrà le quale quidde de Sande pirite a Sud-Est d'a cetate, ca accumenzarene 'nu prcesse lende de sinecisme, de fusione, cioè 'mbrà le cendre cchiù piccinne pe dà vite a 'nu uneche cendre de medie dimenziune.[21]

'A cetate devendò tale [18] probbabbilmende a le inizie d'u XIV sechele, pe iniziative de Filippe I d'Angiò, pringipe de Tarde e signore de Orie, vecine a 'na ville rustiche de epoche romane, costruite vecine a 'u Canale Reale (lunghe l'andiche vie Appia), addò osce a die ste contrade S. Lorenze.

Seconde le false diplomatece fatte da 'u vescove Kalefati,[22] 'u 14 settemmre 1310, 'u pringipe durande 'na battute de cacce, acchiò 'n'immaggine d'a Madonne cu 'u Piccinne appettate sus a 'nu mure squasciate vecine a 'na fundane. Atturne a 'u luèche d'u iacchiamende facìe 'nzippà 'na cappelle in segne de devozione, pò cungedìe terre e franghigge rechiamanne 'nu sacche de crestiane de le casale vecine. Nascìe accussì 'u Casale de Frangaville.

'U prime fatte storeche, jè 'a dunazione de Frangaville da vanne d'u Pringipe Filippe a 'a famigghia nobbile de Nantolio (Chattilon, ca discendeve da 'u Rre de Franghe, ca pò 'u cangiò cu 'u nome de l'Antoglietta), 'u 5 masce 1336. I de Nantolio (dell'Antoglietta) cercarene a 'u pringipe de putè pruteggere 'a cetate costruenne a spese lore le mure e le fossate, pe condrastà le 'nvasiune e le tumulte ca stavane jndr'à quidde periode storeche e defennere 'a popolazzione de Frangaville. Stu prime nuclèe de Frangaville, megghie prutette da 'u pericole, accumenzòsembre de cchiù a popolarse e vevìe 'nu periode de granne splendore e ricchezze. Devendò allore Università, titole date a chidde cendre ca raggiungevane 'na certe consistenze demografeche e 'mbortanze socie economeche e culturale[23].

Jndr'à 'u 1368, Giuanne de Nantolio (de l'Antoglietta) († post 1383), Barone de Ruffane e Barbarane, marite de Beatrice de Noha, none cundende d'a situazione ca viveve 'a popolazzione e vulennela carrescià a le vecchie splendore, devendò feudatarie in capite e none cchiù vassalle d'u pringipe de Tarde pigghianne 'a nomene da 'a Camera Regia. 'U figghie, Guglielme († 1452), devende pò Barone de Frangaville jndr'à le prime decennie d'u XV sechele[24].

Durande le anne cangiarene 'nu sacche de feudatarie; Giuanne Andonije Orsini Del Balzo, ca accumenzò a 'nzippà le fortificaziune jndr'à 'u 1455 (e ca jndr'à 'u 1450 avere accumenzate 'a costruzione d'u castelle, ca jndr'à strutture origgenarie avera essere destinate a l'allogge de le surdate)[25].

Età moderne[cangecange 'a sorgende]

Da 'u 1517 regnò 'a famigghie de le Bonifacio, ca migliorò l'edilizie d'a cetate e le condiziune economeche e culturale d'u popole;[26] seguirene 'u marchese de Trevico,[27] 'u conde Federiche Borromeo[28] e 'u cardinale Carle Borromeo.[29] Cu quiste urteme arrevò a Frangaville 'u spirite d'a Condrereforme, nascerene 'nfatte le convende de le carmelitane, de le frate minore osservande, de le cappuccine e de le oratoriane de San Filippe Neri ca aprirene 'a prima scole pubbleche d'a cetate.[30]

Jndr'à 'u 1569 'u cardinale vennìe 'u feude a 'u Rre pe 40 000 ducate, somme ca destribbuì a le puveridde de Melàne.[31] Osce a die jè possibbele 'ndrucà 'na statue d'u sande, jndr'à chiazze Umberte I. 'U feude passò accussì apprime a Melchiorre de Herrera e pò a 'u cardinale genovese Filippe Spinola.[32]

Simbole araldeche de le Imperiali

Jndr'à 'u 1572 'u feude avenìe accattate da l'aristocrateche genovese Davide Imperiali;[33] jidde devendò sulamende signore de le terre de Frangaville, 'u titole de Pringipe avenìe date a 'u nepote Davide, 'u vere capestipite de le Imperiali. Cu sta famigghie, a cetate vevìe 'u mumende de massime splendore:[34] durande 'u guverne lore, 'nfatte, avenèrene fatte meglioramende granne assaije, sie pe l'urbanisteche cetadine, sie jndr'à vite civile finanzianne 'nu sacche de opere pie; nacere, 'nfatte, 'nu sbuènne de accademie de letterate e artiste e 'u nuclèe urbane devendò cchiù granne cu 'a nascite de riune nuève, tande ca s'allariò 'a cinda murarie e da 'u 1715 avìe inizie 'a Fiere de l'Ascensione.[35]

'A dinastie de le Imperiali non ge durò assaije, l'urteme avere state 'u pringipe Michele Imperiali Junior muèrte senze discendende. 'U feude passò allore a 'u fische ca 'u vennìe a stuèzze.[36] Jndr'à 'u 1743 'a cetate avenìe duramende colpite da 'nu terramote d'u none grade Mercalli, 'nzieme a Nardò, ca scettò 'nderre 'na vanne d'a cetate e facìe de le muèrte.[37]

File:Francavilla.jpg
'A cetate a 'a fine d'u Seiciende

Frangaville pigghie 'u titole de cetate 'u 19 abbrile 1788 da 'u Rre de Napule Ferdinande IV.[38]

Jndr'à le prime mise d'u 1799 jndr'à cetate asserene scondre 'mbrà repubblecane e realiste fedele a 'u Rre, Ferdinande IV, ca jndr'à 'u decemmre de l'anne apprime, siccome non ge puteve fermà l'avanzate de le truppe napoleoneche jndr'à 'u regne de Napule, avere abbandunate 'a capitale pe scè a Palerme. Le disordine jndr'à Frangaville (cu de le muèrte) spicciarene 'u 24 febbrare 1799 cu l'arrive jndr'à cetate de doje personagge 'mbortande, de origgene corse, Frangische Boccheciampe e Giambattiste De Cesari.[39]

Lore, forte pure de l'appogge morale (frutte de equivoce e finziune tiatrale) avute da le pringipesse Adelaide e Vittorie de Borbone (figghie de l'ex Rre de Frange Luigge XV) ca s'acchiave a Brinnese[40], pigghiarene 'u comande de le condrerevoluzionarie frangavillese e organizzarene cu successe l'insorgenze andirepubblecane jndr'à cetate e jndr'à le pajesere vecine.

'U Uetteciende e 'u Noveciende[cangecange 'a sorgende]

'U Uetteciende avìe fermende resorgimendale e scondre sanguinose, 'nzigne a 'u sterminie de le diverse sette carvonare da vanne de l'esercite borboneche.[41]

Apprisse a l'aunificazione de l'Itaglie, 'u sveluppe d'a cetate avenìe agevolate pure da 'a costruzione d'a ferrovie Tarde-Brinnese.[42] Jndr'à 'u 1864 pigghiò 'u nome de osce a die de Frangaville Fundane, da l'icone bizzandine ca raffigure 'a Madonne d'a Fundane e pe arrecurdà l'episodie d'u pringipe funnatore.

Jndr'à 'u 1871 acceumenzarene de le mote violende pe l'autonomije de Villa Castidde, ca denungiave l'ingurie da vanne de le amministrature de Frangaville.[43] Ruole de prime piane jndr'à 'u fatte l'averene le residende de Monde Fellone e de Specchie Tarandine, osce a die fraziune d'u comune de Martina Franghe, e de Mannara, frazione ca osce a die segne 'u confine cu Vurtagghie grazie a le quale se raggiungìe 'u totale de 4.000 votande.

L'istituzione d'u comune nuève avenìe ufficailizzate jndr'à 'u 1926.[44]

'A perdite de 'nu belle stuèzze de territorie e l'inizie d'a seconda uerre mundiale onne bloccate 'u sveluppe d'a cetate e 'ndebbolite l'economija soje: sulamende da 'a seconda metà d'u Noveciende, 'nfatte, ave repegghiate 'nu percorse lende de sveluppe.

Simbole[cangecange 'a sorgende]

File:Francavilla Fontana-Stemma.png

Descrizione araldeche d'u stemme:

(IT)

«D'argento, all'albero di ulivo con la chioma verde e con il tronco al naturale, nodrito a metà altezza nella campagna di verde, attraversante, la campagna caricata dalle lettere maiuscole F e V, una a sinistra, l'altra a destra, di nero. Ornamenti esteriori da Città»

(ROA–TARA)

«D'argende, a l'arvule d'alìe cu 'a chiome verde e cu 'u tronghe a 'u naturale, nodrite a metà alzee jndr'à cambagne de verde, ca attraverse, 'a cambagne carecate da le lettere maiuscole F e V, une a sinistre e l'otre a destre, de gnure. Ornamiende de fore da Cetate»

(Comuni-Italiani.it)

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Architetture releggiose[cangecange 'a sorgende]

Facciate d'a Chiesere Matrice

Basiliche minore d'u Sandissime Rosarie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Basiliche minore d'u Sandissime Rosarie.

L'andiche chiesere ere ggià fatte verse 'u 1320, e racchiudeve 'a cripte de sotte, cinde da grate de firre. Cchiù nnande, jndr'à 'u 1510 se avèrene de le 'ndervende de allariamende e jndr'à 'u 1517 se facìe 'u cappellone.[45]

Apprisse 'u terramote de Nardò l'edificie vecchie avenìe scettate'nderre e avenìe costruite 'na chiesera nove, de aspette barocche, ca e presende cu 'na facciate sobrie, assaije armoneche jndr'à 'u sveluppe de le piane, spicciande sus cu 'na stelle simboleche. A le late stonne le statue de petre de san Pitre e san Paole. 'A cupole (cu 'nu diametre de 13 metre) ste sus a 'nu tammorre bucate da 8 finestrone e jè 'a cchiù ierte d'u Salende. 'U 'nderne d'a chiesere jè 'a croce latine cu chiande 'nvertite.

A 'u 'nderne sue stonne le tele appettate da Dumineche Carella, cumme 'U miracole de le ulive, 'U iacchiamende d'a Madonne d'a Fundane e L'urtema cene; oltre a le tele ste 'na sculture de legne d'u 1778 e diverse statue de cartapeste.

Chiesere de le Attane Liguorine
'Nderne

Chiesere de le Attane Liguorine[cangecange 'a sorgende]

'Nditolate a Sant'Alfonze Marije de' Liguori, ha state vulute da Filippe d'Angiò pe le frate frangescane jndr'à 'u 1322.[46] jndr'à 'u 1854 le attane de Sand'Alfonze, fallite 'nu prime tendative de allariamende de le cappellone, costruirene arrete tutte l'edificie ma non riuscenne a spiccià 'a fatìe purcé jndr'à 'u 1861 fascerene da 'a cetate. Abbandunate e fatte devendà deposite, sulamende apprisse a 'u definitive retorne de le liguorine 'a chiesere avenìe restaurate e combletate. 'A facciate recalche eleminde renascimendale, caratterizzate da doje culonne ca se poggiane sus a piedestalle ierte ca 'nguadrane 'u purtale architravate e cu sus 'nu ierte rilieve ca raffigure Sand'Alfonze e combrese jndr'à 'nu arche a tutte seste, e spicciate sus da 'nu timbane triangolare.

'U 'nderne, a croce latine a ttre navate, jè particolarmende ricche de stucche e fregge dorate. Sus a l'altare maggiore, 'nzieme cu le statue de Fede, Speranze, Carità e Pietà, ste 'u trone, cu le uette culonne e 'a cupole, ca tène 'a statue de Sant'Alfonze. Tutte le affresche d'a chiesere sò de Giuanne Giovanni Vollono de Napule.[47]

Chiesere de Sanda Chiare

Chiesere de Sanda Chiare[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Chiesere de Sanda Chiare (Frangaville Fundane).

Recostruite jndr'à 'u 1836, apprisse ca quedde d'u Seiciende avere state scettate 'nderre, addò stave 'nzeccate 'u convende de le Clarisse ('ndrucabbele angore osce a die lunghe vie Municipie).[48]

'A facciate, neoclasseche, presende 'nu purtale architravate cu a le late doje coppie de granne lesene ioniche, ca se poggiane sus a plinde vasce; doje nicchie cendinate senze statue fiangheggiane 'a vanna cendrale. 'A trabeazione, ca carresce l'iscrizione Domus mea domus orationis est, tène sus 'nu cornicione a dendelle e, a 'u cendre, da 'nu timbane triangolare.

'U 'nderne, a chiande ottagonale, se caratterizze da 'u disegne d'u pavimende de ceramiche (ca resale a 'u 1840), e presende quattre altare a nicchie; jndr'à l'abside, realzate, ste l'altare maggiore cu sus 'a statue de Sanda Chiare. A 'u 'nderne d'u tammorre ste 'na cupole, invece l'abside ave 'na cupole a cascettune d'ispirazione cinghecendesche.

Jndr'à sagrestie stonne stipate le statue carresciate in prugessione durande le Mistere, fatte de cartapeste policrome, ca resalene a le sechele XVIII e XIX.[49]

Chiesere d'a Croce

Chiesere de Marije Sandissime d'a Croce[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Chiesere de Marije Sandissime d'a Croce.

Resale, seconde de le documinde, a 'u XIV sechele,[50] l'edificie de osce a die resale a 'u 1573.[51]

Avenìe allariate jndr'à 'u 1687 da l'architette fra Nicolò da Lequile, ca le facìe ffà 'na chiande a croce latine a ttre navate, 'ngludenne, jndr'à le vrazze d'a croce, 'a costruzione origgenale. 'A facciate origgenarie jè angore 'ndrucabbele sus a 'u late ovest d'a costruzione de osce a die.

L'edificie, presente 'na facciate larie barocche e 'nu cambanile, pure jidde barocche, ca resale a 'u 1732. 'U 'nderne jè arricchisciute e decorate da 'nu sbuènne de opere, 'mbrà le quale ste l'altare maggiore, decorate cu sculture de legne ca raffigurane de le sande e ca avvrazze l'icone bizzandine de Sanda Marije d'a Croce, ca resale a 'u XIII sechele.

Da segnalà pure de le tele e statue ca stonne jndr'à le navate laterale, 'nu lavabbe seicendesche de maioliche (jndr'à sagrestìe), 'u core settecendesche cu stalle appettate e, jndr'à 'u refettorie, 'n'affresche de Giacome Moha.

'U convende, 'nzeccate a 'a chiesere, ste atturne a 'nu chiostre cendrale; a le piane superiore, le celle e 'na bibblioteche granne cu volte a padiglione.[52]

Chiesere de San Sebbastiane

Chiesere de San Sebbastiane[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Chiesere de San Sebbastiane (Frangaville Fundane).

L'ex Real Collegge Ferdinandèe (osce a die Scola Medie Vitaliane Bilotta) e 'a Chiesere de S. Sebbastiane), avenèren costruite da l'Ordine de San Gesèppe Calasanzio: le Scolopi, rrete munificenze de le pringipe Imperiali, 'mbrà 'u 1696 e 'u 1728.[53]

'U fore e 'u 'nderne, a uneche navate, sò de guste tipicamende barocche. Da notà le altare dedicate a San Caetane da Thiene e Sand'Elzearie, caratterizzate da culonne tortile barocche.

'U convende 'nzeccate, apprisse ca ha state luate durande 'u periode napoleoneche e murattiane, aprì arrete jndr'à 'u 1830, u 'u Convitte 'nzeccate e jndr'à 'u 1841 avène 'nditolate Reale Collegge Ferdinandèe e Scole de Belle Lettere e Felosofije.

Aqquà avène educate e istruite 'na bella schiere de uagnune ca avenèvane da 'a reggione e da 'u materane.[54] Jndr'à l'anne apprisse, a fase alterne, ospitò 'u Ginnasie comunale; osce a die 'u comblesse Ferdinandèe ospite 'a Scola medie Vitaliano Bilotta.

Chiesere d'u Spirite Sande da Porte Cappuccine
Chiesere d'u Carmine

Chiesere d'u Spirite Sande[cangecange 'a sorgende]

'A chiesere, funnate 'nzieme a 'u convende (osce a die non g'esiste cchiù) da le frate cappuccine atturne a 'u 1560, avenìe danneggiate assaije da 'u sisme d'u 1743 e recostruite sus a 'u disegne de l'architette fra Libborie da Mandurie jndr'à 'u 1759.[55]

'A facciate, barocche, jè ondulate da l'oggette d'a vanne cendrale e l'arretramende de le late; jndr'à vanne terminale, a 'u cendre, ste 'nu 'rrelogge. Assaije decorate jè pure 'u cambanile a vele cu bifore e monofore e cu volute a le late. 'U 'nderne jè a ttre navate, ospite apprisse 'u 'ngresse doje acquasandiere de marme d'u XV sechele.[56] A caratterizzà l'ambiende 'nderne, pò, sò 'na tele settecendesche ca raffigure 'a Discese d'u Spirite Sande e, cchiù sus, 'u stemme de le Imperiali.[57]

Chiesere d'u Carmine[cangecange 'a sorgende]

Nascìe 'nzieme a 'nu convende fore da le mure jndr'à 'u 1517, grazie a 'na comunitate de attane carmelitane. 'A facciate, resultate de 'ndervende settecendesche,[58] no tène 'u timbane terminale e, jndr'à vanne de sus, a le late d'u purtale, tène doje nicchie centinate ca tènene statue de petre de le profete Elie e Elisèe, ca 'nu tiembe stavane sus a l'altare maggiore.

'U 'nderne jè a 'na sole navate cu transette precedute da 'nu endonartece cu volte stellate sus a pilastre quadrangolare; a le late stonne de le altare de petre. 'A maggiorparte de l'arrede pettoreche resale a 'u XVIII sechele, addò se segnale 'a Visione de san Tommase d'Aquino e Tobia e l'angele.

Chiesette de San Giuanne

Chiesere de San Giuanne[cangecange 'a sorgende]

Jè 'na chiesere piccele ca resale a 'u Quattreciende (ma cu 'mbiande ggià esistende) ca se iacchie jndr'à 'u core d'u cendre storeche d'a cetate. 'A facciate, assaije sobbrie cumme 'u reste de l'edificie, jè alleggerite da 'u purtale a arche a tutte seste cu cornice modanate, e da 'na finestre rettangolare piccenne.

'U cambanile a vele stipe 'na cambane datate 1634. 'U 'nderne jè fatte da 'na navate uneche e le parete laterale so arcate a tutte seste.

'Na cornice picche aggettande decorate cu rosette, ghirlande e rotole condinue sus a le arcate. 'A volte jè a botte, decorate in chiave da elemende piccele veggetale sculpite a tutte tunne. A sinistre d'u 'ngresse, mandenute da 'na colonnine, ste 'n'acquesandiere de petre, d'u XII sechele (ca appartene a l'andiche cappelle), baccellate lunghe 'u borde de sus e decorate sus a le quattre facce da fiure, da 'na rosette e da 'na teste andropomorfe piccenne.

L'uneche altare, de carpare, jè 'na mensole mandenute da doje colonnine, cu 'a petre sacrale ca carresce 'n'iscrizione.[59]

Sus 'a parete de funne ste 'na nicchie addò se iacchie 'a statue de petre policrome de San Giuanne Battiste. Durande le fatìe de restaure, sus a sta parete (addò stonne le affresche de 'na certe 'mbortanze datate a 'u XV sechele) se ave scuperte 'a presenze de 'nu arche a tutte seste, parte de l'abside d'a chiesere murate, probbabbilmende, 'mbrà 'u XVII e 'u XVIII sechele.[59]

Chiesere d'a 'Mmaculate

Chiesere d'a 'Mmaculate[cangecange 'a sorgende]

Avenìe costruite apprisse 'a proclamazione d'u dogme d'a 'Mmaculate Congezione, jndr'à 'u 1856, e consacrate da 'u vescove de Orie Luigge Margherita, 'u 23 aguste 1869.

Pa realizzazziona soje metterene turnise diverse nobbile.[60] Di De tipeche guste neoclasseche, 'a facciate jè divise da doje coppie de semiculonne sus alesene de origgene gigande cu capitelle corinzie poggiande sus a dade ierte sporgende sus a 'u marciapiede; jè 'nderrotte verse sotte, a 'u cendre, da 'nu purtale architravate cu su 'nu timbane trangolare mandenute da mensole, sus a 'u quale se iapre 'nu lucernarie semicircolare, e jè spicciate da 'n'otra trabeazione a forte aggette cu sus 'nu timbane triangolate.

Sus a 'u late sinistre se 'nzippe 'nu cambanile a vele cu bifore. 'U inderne, restaurate jndr'à 'u 1968,[60] jè a croce greche; le origgenarie sette altare onne devendate, jndr'à 'u 1968, ttrede:[60] l'altare maggiore, fatte cu marme preggiate, tène 'a statue d'a Vergine 'Mmaculate e carresce jndr'à 'u paliotte 'u stemme de le Casalini; le otre e doje, a le late, sò dedicate a le Sande Medici Cosime e Attamiane e a Marije sandissime Assunde jndr'à 'u Ciele.

Chiesere de San Biagge[cangecange 'a sorgende]

Scettate 'nderre da 'u terramote d'u 1743, avenìe recostruite cu 'u convende 'nzeccate de l'Ordine ospedaliere de San Giuanne de Die ca, 'nzieme a 'u Camberlighe, faceve d'a cetate, l'uneche d'u territorie cu doje spedale.

L'ordine rumanìe 'nzigne a 'u 1866, ma stu convende 'nzigne a 'u 1952 rumanìe mete de pellegrine ca avenèvane da le pajesere vecine.

'A facciate jè senze timbane, ma 'ndervallate da lesene e da doje nicchie a le late, cu 'nu finestrone cieche a 'u cendre e divise verticalmende jndr'à doje da 'nu cornicione dendellate. 'U 'nderne jè de tonalità gialle, rettangolare a navate uneche, cu volte a botte lunettate e mandenute da pilastre ca fanne da cornice a le sei cappelle laterale, stipanne le origgenale linèe de barocche.[61]

Le cinghe petture ca stonne jndr'à 'u calvarie

Calvarie[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà 'u 1857 e 'u 1881 avenìe costruite pe devozione da de le famigghie nobbile 'u Clavarie, sus a 'nu pruggette de Luigge Fumagalli. Se iacchie 'mbronde 'a chiesere d'a Croce. Pe arrecurdà 'a Passione e Morte de Criste s'avèrene scacchiate l'ubicazione fore da le mure e, atturne a 'u chiaute, 'a raffigurazione de le pateminde. 'A strutture tène 'n'esedre, jndr'à quale se alternane depinde (a tembere e a uegghie) e de le lesene de ordine doreche, cumme 'a trabeazione sus a lore. A 'u cendre d'a strutture se iacchie 'nu piedistalle de conge de tufe, addò ste 'na statue d'a Madonne d'a Croce (opere de Luigge Greco da Ostune), e a le estreme stonne doje celle funerarie. 'U tutte jè achiuse da 'nu recinde de petre cu inferriate. Aqquà se faceve 'a Fiere de San Marche 'u 24 e 'u 25 abbrile de ogne anne.[62]

Chiesere de le Sette Dulure

Otre Chiesere[cangecange 'a sorgende]

Sus a 'u territorie stonne otre edificie releggiose, 'mbrà le quale stonne:

Architetture civile[cangecange 'a sorgende]

Balcone de Palazze Argendine

Palazze Argendine[cangecange 'a sorgende]

L'edificie ave subbite de le cangiaminde jndr'à le anne, ma mandene 'u stesse le tipicità de le case rinascimendale, 'mbrà le quale 'a corte 'nderne, 'nguadrate da 'nu granne arche 'ntagghiate mandenute da culonne (precedute da 'nu androne de epoche successive), e jndr'à quale sò 'ndrucabbele le culonne e le doje arcate de l'andiche logge, e soprattutte 'u balcone d'u 1400, proclamate monumende nazionale jndr'à 'u 1913;[63] mandenute da nove mensolone, e fatte de requadre asseblate de carpare finemende scolpite, caratterizzate da decore ca rappresendane anemale e otre soggette certe vote squagghiate cu elemnide veggetale.[64]

Palazze Maggi-Scazzeri[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Palazze Maggi-Scazzeri.

Costruite da 'a famigghie Forleo-Brayda jndr'à seconda metà d'u XVIII sechele presende 'na facciate da 'a strutture longitudinale, abbellite cu decoraziune de le finestre e, soprattutte, da 'a balconate e da 'u purtale, decorate cu mutive veggetale e antropomorfe sculpite in petre. 'A finestre cendrale d'u prime piane jè combrese 'mbrà doje pilastre, da le quale iessene doje putte ca reggene canestre, e ste sus 'nu timbane aggettande spezzate, addò 'a lunette figure 'u stemme de le Forleo-Brayda.[65]

Palazze Carissime

Palazze Giannuzzi-Carissime[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Palazze Giannuzzi-Carissime.

Jè 'mbrà le palazze cchiù granne d'a cetate, avenìe costruite a le inizie d'u Setteciende. Se caratterizze pe 'na facciate 'mbonende ca tène 'na balconate de petre pe totte 'a lunghezza soje, decorate da volte, pilastrine, vascerilieve, cu a 'u cendre doje angiolette ca reggene 'na conchiglie.

'U piane terre jè decorate da 'u granne purtale cu atturne robbuste pilastre ca se 'nzeccane cu 'n'arche, furmanne 'nu cuèrpe uneche ca se stacche da 'u prospette e condinue a 'u prime piane. Passate 'u purtale se tràse jndr'à 'nu granne cortile, percorse da 'nu ballatoie de petre sus a mensole, e decorate sus 'a condrefacciate da 'nu loggiate a ttre arcate.[66][67]

Torre d'u 'rrelogge jndr'à chiazze Umberto I

Torre d'u 'Rrelogge[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à chiazze Umberto I ste 'a torre d'u 'rrelogge, 'nzippate jndr'à 'u 1750 da 'u sinnache Maurizie Giannuzzi.[68]

Pure sta strutture jè barocche, ave 'na molde squadrate fatte de tufe carparine, ornate in alte da volute, raggiunge 'n'altezze de 21 m. 'U coronamende jè congluse da 'nu torrine-cambanile abbondandemende decorate. Sus a 'u settore cendrale d'a facciate ca uarde Chiazze Umberto I, jndr'à 'u 1878[68] avenìe mise 'na meridiane, mendre sus a 'u late de rrete ca uarde verse Chiazze Dante jè 'ndrucabbele 'u vecchie 'rrelogge a mure fatte da piastrelle de maioleche.

Otre palazze[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà le otre palazze ca stonne jndr'à cetate, da 'ndrucà:

  • Palazze d'u Sedile
  • Palazze Cotogno
  • Palazze Marrucci
  • Palazze Bianco
  • Palazze Basile - di Castri
  • Palazze Guarino
  • Palazze Caniglia
  • Palazze Barbaro Forleo
  • Palazze Clavica
  • Palazze Salerno
  • Palazze de le Procurature
  • Palazze Bottari
  • Case Baliss

Architetture militari[cangecange 'a sorgende]

Scorce d'u castelle

Castelle Imperiali[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Castelle de Frangaville Fundane.

Ha state 'u pringipe Giuanne Andonije Orsini Del Balzo a costruì stu fortine jndr'à 'u 1450, jndr'à 'u stesse periode jndr'à 'u quale conzolidò 'a cinde murarie, cumme allogge de surdate e fortificazione.[69]

Allariate jndr'à 'u 1536 da 'u marchese de Orie Bernardine Bonifacio, cangiaminde piccele onne state fatte da le pringipe Imperiali a le inizie d'u XVIII sechele, ca l'avèrene date l'aspette de osce a die.[25]

A chiande rettangolare, cercunnate da fossate, da fore jè caratterizzate soprattutte da 'nu loggiate barocche, de petre, cu quattre arcate 'ngorniciate da sculture e affiangate da semiculonne ca mandenene 'na trabeazione cu fregge e cu cornicione.[70] Otre eleminde decorative sò 'a cornice marcapianw, ca limite 'a vanne 'nferiore da quedda superiore e, sus 'a vanne superiore, archette ogivale e merlature (quest'urteme ca, jndr'à le sechele, ave perdure 'a funzione militare).

Passate 'u purtale settecendesche, se tràse jndr'à 'u cortile, abbellite da 'nu doppie colonnate, da 'na fonde pu battezze de le piccinne datate a 'u XIV sechele (ca avène da 'a chiesere angioine scettate 'nderre)[71] e 'nu scalone larije a doppie rambe dèje l'accesse a 'u piane de sus, ca jndr'à le sale sue, quase tutte a volte a crociere, semblice o a stelle, stave 'a pinacoteche de famigghie. Angore osce a die stonne tele d'u XVI sechele, segne d'u mecenatisme de le Bonifacio e certe retratte ca resalene a 'u XVIII sechele (Mechele Imperiali (senior) e otre).

Jndr'à sale de le receveminde se iacchie 'nu camine cu 'u stemme de le Imperiali.[72]

Porte d'u Carmine

Mure[cangecange 'a sorgende]

'A costruzione d'a prime cinde murarie d'a cetate avenìe congesse da 'u pringipe Filippe de Tarde 'u 16 novemmre 1364;[23] pure ce 'u tracciate lore jè scanusciute, probbabbilmende se sveluppavane vecine vecine 'a chiesere matrice.

Jndr'à 'u 1455, 'u feudatarie nuève, Giuanne Andonije Orsini Del Balzo decedìe de cangià le vecchie mure angioine cu mure cchiù solide, granne e articoalte.[73] 'U 16 marze 1517[74] 'a Reggine Giovanne IV congedìe 'a costruzione de 'na cerchia murarie nove cchiù larie, date ca 'u feude se avere allariate assaije. L'urtema cerche murarie avenìe fatte jndr'à 'u setteciende, durande 'u dominie de le Imperiali.

Jndr'à 'u 1838 se avìe 'u prime nuclèe urbane fatte fore da 'a cerchie murarie, [75] ca pò avenìe scettate totte jndr'à 'nu sechele; osce a die d'a cinde murarie rumanene sulamende quacche stuèzze atturne a 'u cendre storeche.

Stemme d'a cetate sculpite sus a 'u frondone d'a Porte d'a Croce

Porte[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Porte de Frangaville Fundane.

Erane le punde de accesse d'a cinde murarie cetadine, 'a costruziona lore avenìe 'mbrà 'u XVII e 'a prime metà d'u XVIII sechele. Durande le anne l'allariamende ave purtate a 'nu abbattimende progressive de le porte, lassanne a le sciurne nuèstre sulamende ttrede.

'A Porte d'u Carmine, 'nzippate da le Imperiali 'mbrà 'u 1630 e 'u 1656,[76] jè monumendalizzate assaije e 'a strutture a ttre fornice l'avvicine a 'nu arche de trionfe; jè forse quedde ca reveste 'a 'mbortanza storeche cchiù grosse, jndr'à le sechele 'nfatte ha state tiatre de esecuziune capitale e de scondre armate 'mbrà le frangavillese e le popolazziune 'nzeccate.

'A Porte d'a Croce e 'a Porte de le Cappuccine resalene 'nvece a 'u XVIII sechele,[77] tutte e doje costruite da 'nu uneche fornice se caratterizzane, 'a prime pe l'ause d'u bugnate cumme revestimende murarie, 'a seconde, pu timbane semicircolare ca ste sus.

Otre[cangecange 'a sorgende]

Chiazze Umberto I

Chiazze Umberte I[cangecange 'a sorgende]

Jè 'u luèche cendrale d'u tessute urbane de osce a die, crocevie de le prengepàle direttrice cetadine. 'A chiazze ere l'andiche Foggiare 'u luèche de le fogge, cisterne sotte terre addò avenèvane stipate le cose da mangià.[78] De l'andiche chiazze, osce, rumanene le portice, ca resalene a 'u 1750, addò se 'ndrucane a le quattre angole le statue de Sand'Irene, San Carle Borromeo, d'a Vergine 'Mmaculate e d'a Madonne d'a Fundane. Pò avène supranate da 'a torre cambanarie, ca resale a 'u 1750, addò da rrete se iapre chiazze Dante.

Frandoie ipogèe[cangecange 'a sorgende]

Affianghe a 'a chiazze Umberto I stè l'arèe ca s'ause pu mercate cuperte fatte atturne a 'u 1910. Jndr'à 'u piane sotte, ha state combletamende acchiate 'nu frandoie ipogèe andiche, tenute in attivitate da 'u Capitole ecclesiasteche. Apprisse l'aunità d'Itaglie, 'u manufatte avenìe accattate da 'u Comune ca 'u tenìe in funzione 'nzigne a 'u 1902.

  • Vie Roma: 'nu tiembe chiamate Vie Carmine,[79] jè une de le vie cchiù rappresendative d'u cendre andiche; accumenze da 'a Porte d'u Carmine e spicce jndr'à Chiazze Umerto I. Sus a sta strade se affacciane le palazze storece cchiù granne ca resalene 'mbrà 'u Seiciende e 'u Setteciende;
  • Via Mechele Imperiali: jè une de le strade cchiù longhe e andiche d'a cetate. Apprime arrevave 'nzigne a 'u 'ngroce cu Vie Reggina Elene, ma successivamende ha state allungate 'nzigne a 'u convende de le Carmelitane;[80]
'Ndrucamende de Vie San Giuanne
  • Vie San Giuanne: jè 'u fulcre d'u cendre storeche (le prime case d'u borghe medievale se onne sveluppate atturne a sta strade) e vèje da 'nu late de chiazze Dante 'nzigne a Vie Municipie, esattamende de fronde a 'u 'ngresse prengepàle d'u castelle. Lunghe sta vie se iaprene 'nu sbuènne de stradine e vicole;
  • Corse Umberte I: andicamende canusciute cumme Vie Castelle,[81] fianghegge 'a vanne cchiù andiche d'u cendre storeche e carresce direttamende a 'a chiazze cu 'u stesse nome. Sus a sta vie s'affacciane, 'u late este d'u castelle, diverse palazze barocche e neoclassece, 'mbrà le quale 'u palazze Maggi-Scazzeri.

Site archeologgeche[cangecange 'a sorgende]

'Na specchie

Lunghe 'a strade ca carresce a 'u paese vecine de Ceglie Messapeche, a 8 km da 'u cendre javetate, se iacchie une de le numerose specchie ca stonne jndr'à 'u territorie: 'a specchie Miano. Jè 'na tipeche costruzione messapeche de petre a secche, angore stipate bbuène. Ave chiande circolare de cchiù o mene 20 metre de diametre e jè ierte 11 metre, jè costituite da sei gradune congendrece de iertezze diverse, ca averena spiccià cu 'na torrette.[82][83] Hè angore ingerte ce ste megalite avenèvane ausate cumme monumende sepolcrale o da torre de vedette.

Reste archeologgeche de necropoli messapeche avènene rendracciate jndr'à diverse contrade.[84]

Pò, a quacche chilometre da 'u cendre javetate, se iacchiane le reste de 'nzediaminde rupestre releggiose ausate da le monace bizzandine basigliane. Chidde ca stonne megghie sò 'a cripte de San Line, ca ste vecine 'a massarie Caniglia, lunghe 'a strade ca carresce a San Vite de le Normanne ca tène affresche de le sande appettate 'mbrà 'u XV e 'u XVI sechele e 'a cripte de Sanda Croce, ca se iacchie sotte 'a cappelle d'a masserie cu 'u stesse nome, pure jedde cu tracce de affresche e databbele a 'u XII sechele.[83][85]

Arée naturale[cangecange 'a sorgende]

Scorce d'a ville comunale
  • Giardine pubblece: 'a ville comunale jè 'a cchiù granne arée verde d'a cetate. Ste 'mbrà Viale Vecinze Lilla e, 'a parallele, Vie Luigge Raggio, cuprenne 'n'arèe de cchiù o mene 28.500 m².[86] A 'u 'nderne stonne diverse tipe de arvule e chiande ('mbrà le quale esemblare de querce e leccie secolare), 'nu parche sciuèche pe piccinne e 'nu tiatre apirte fatte in epoche recende. Jndr'à 'u 1969 avenìe scuperte 'nu chiaute messapeche ca resale a 'u IV-III sechele n.C.;[87]
  • Parche comunale Vosche Bottari: vecine 'a provingiale Frangaville-Ceglie se stenne, sus a 'na superficie de 32 ettare, l'arèe d'u Parche comunale Vosche Bottari, 'ngluse jndr'à l'elenghe de le Site de 'Mbortanze Provingiale.[88] 'U vosche jè combletamende limitate da mure a seche e jè destribbuite sus a 'nu territorie omoggenèe, de nature rocciose, cu dislevèlle ca stonne pa presenze de le lame. Stonne arvule cumme 'u leccie, 'u fragne e 'a roverelle, ttre de le dece specie de quercie ca se ponne 'ndrucà jndr'à Pugghie. 'U sottevosche, assaije ricche e variegate, jè caratterizzate da 'a presenze de le arbuste tipece d'a macchie mediterranèe; stonne 'nu sbuènne de fillirea, l'oleastre e 'u lentische, e stonne pure l'alaterne, 'u terebinde, 'u mirte, 'u perastre, 'u vianghespine, 'u viburne e 'u prugnole.[89]'Mbrà l'otre vosche ca stonne jndr'à 'u territorie, ste 'u Vosche Monacelle: se stenne sus a 'na superficie de 10 ettare e tene 'nu sacche de macchie mediterranèe;
  • Grotte: acchiannese sus a 'nu terrene carsiche, 'u territorie frangavillese tène 'nu sacche de fenomene carsice. 'U testimoniane le grotte de grannenezze medie-piccele ca stonne sus a tutte 'u territorie.[90]'Mbrà le cchiù canusciute e studiate da le speleologe stonne 'a grotte Specchie Tarandine e 'a grotte Bax; pure ca no sò granne assaije, onne 'na strutture assaije comblesse: Specchie Tarandine jè divise jndr'à cinghe camere, ca vonne da le 10 a le 20 metre de profonnetà.[91] 'A grotte Baxm ste jndr'à contrade cu 'u stesse nome, jè cchiù piccenne e raggiunge 'na profonnetà massime de 7 metre.[92] Totte e doje le grotte onne state scuperte signe de frequendazione umane durande 'u periode Preistoreche.[93] Pò se reggistre 'a presenze de inghiottitoie, lame e voraggine. 'Mbrà chiste, da signalà sò 'a lame de Draghe, 'a voraggine de Palmo.[83]

Suggetate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[94]

Etnie e minoranze furastiere[cangecange 'a sorgende]

A 'u 31 decemmre 2014 jndr'à 'u territorie comunale se reggistre 'a presenze de 437[95] furastiere regolare (150 maschele e 287 femmene) ca sò cchiù o mene 'u 1,2% d'a popolazzione frangavillese. 'A comunitate cchiù granne ha devendate, jndr'à le urteme anne, quedda rumene.

Aqquà sotte stonne le nazionalità cchiù rappresendate:

  • Romanie: 188 (49 maschele e 139 femmene)
  • Cine: 38 (21 maschele e 17 femmene)
  • Albanie: 37 (17 maschele e 20 femmene)

Lènghe e dialette[cangecange 'a sorgende]

'U dialette frangavillese jè 'na variande d'u dialette brinnesine,[96](salendine settendrionale) ca ave 'nfluenze da vanne de le dialette de transizione appule-salendine.

Une de le caratteristeche sue sò le verbe ca, a 'u 'nfinite, sò accendate sus a l'urtema sillabe (pe esembie dormire addevende durmè, andare addevende scè, ecc.), vostre addevende "voscia".

'A lettere v se lève jndr'à diverse parole cumme bravo addevende brao; scrivere scriti; stavano staunu; Francavilla Francaidda devendanne diverse 'nu picche da 'u brinnesine, le L addevendane d jndr'à cchiù occasiune, invece jndr'à 'u parlate, de le parole non ge onne 'u finale jndr'à u o i (tipeche caratteristiche de le dialette salendine), ma cu o o jndr'à e. Pure aqquà, pò, cumme jndr'à 'u reste d'a soglie messapeche, stonne 'nfiltraziune d'u napuletane.[97]

Releggione[cangecange 'a sorgende]

'A releggione cchiù diffuse sus a 'u territorie jè 'u Cristianesime jndr'à confessione cattoleche, praticate jndr'à l'arèe ggià atturne a 'u IX sechele jndr'à le grotte ca stonne lunghe le sponde d'u Canale Reale.[85]

'A storie d'a cetate gravite atturne a 'nu fatte legate a 'a fede crestiane; jndr'à tutte 'u cendre javetate (ggià da 'u Medioeve), onne state fatte chiesere, cappelle votive e edicole piccenne pe rafforzà e tenè vive 'a releggiosetà cetadine. Osce a die 'a cetate ste sotte 'a Diocesi de Orie e venere cumme sande compatrune San Carle Borromeo, Sanda Irene, 'a 'Mmaculate Congezione e 'a patrone Marije Sandissime d'a Fundane.

'U territorie comunale jè divise jndr'à nove parrocchie, 'a cchiù granne, da 'u punde de viste de le crestiane reggistrate jndr'à l'elenghe, jè 'a parrocchie d'a Chiesere d'u Carmine, ca tène 7.650 fedeli.[98]

'Mbrà le minoranze releggiose ste 'u movimende de le Testimone de Geove, assute jndr'à le urteme trend'anne, 'na comunitate crestiane evangeleche battiste, ca ave pure 'nu probbie luèche de culte[99] e, cumme dirette conseguenze de l'immigrazione, stonne, pure le ortodosse e le musulmane.

Tradiziune e folclore[cangecange 'a sorgende]

Pappamusci

Queste jè une de le cetate d'a provinge de Brinnese canusciute probbie pe le tradiziune sue, 'mbrà le quale ste 'u passagge de le cetadine jndr'à tutte le chiesere sue, partenne da 'a chiesere madre, durande 'a sumàna sande. 'A tradizione face referimende a 'u muttette "le fedele seguone sembre 'u destine", simboleggiate da le cetadine ca seguone le pappamusci o pellegrine.

'N'otra tradizione frangavillese jè 'a riunione de le monace d'u monastere de Sanda Chiare cu le parroce de tutte le otre chiesere d'a cetate pe parlà de le rite releggiose ca se facene durande 'a benedizione de le palme, jndr'à sumàna sande.

'A feste patronate, ca onore 'a Madonne d'a Fundane, 'u 14 settemmre, jè caratterizzate da 'a preparazione de le prodotte tipeche, da le sfilate d'a banne comunale e d'a uardie de finanze e de le cetadine ca vonne nnade 'a chiesere madre pe 'ndrucà 'a Matonna ti la funtana, seguite da 'e prugessione de le diverse confraternite de le chiesere d'a cetate.

Pappamusci cu lli trai

Le Rite d'a Sumàna Sande[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sumàna Sande de Frangaville Fundane.

Le rite d'a sumàna sande, 'mbrà le cchiù famose e caratteristece d'a Pugghie,[100] so mumende de relegiosità popolare, vessute cu partecipazione da 'a 'ndere comunitate frangavillese,[101]

Le manifestaziune pe arrecurdà 'a Passione e 'a morte de Criste onne radice profonne jndr'à 'u tiembe, in quande, resalene a l'epoche d'a dominazione spagnole jndr'à l'Itagli meridionale, angore osce a die ponne rescondrà 'nu sacche de punde in comune cu chidde de certe cetate d'a Spagne cumme Siviglie e Cordove.

'A prugessione de l''Ddulurate (venerdìe apprime 'a Dumeneche de le Palme) face accumenzà le celebbraziune: l'Arciconfraternite de l'Orazione e Morte sfile in prugessione carrescianne sus 'a spale 'a statue d'a Madonne 'Ddulurate, cu l'abbite ca avenèrene rialate da 'a viscondesse spagnole Carmela Brost.

'A Dumeneche de le Palme rame de ulive, ccarresciate da le fedele, avènene benedette fore da le chiesere, da le sacerdote. Cchiù nnande sfile 'a prugessione d'a Confraternite d'u Carmine.

'U mercrudìe Sande, le uagnune girane pe le strade cu baldacchine decorate cu fiure e a 'a base stonne 'nu praterelle de grane anemiche, chiste sò chiamate "piatte". Le uagnune vonne pe le case dicenne "Cce ti piaci lu piattu mia?" (trad. "Ce te piace 'u piatte mije?"), quanne spicce 'a sciurnate le piatte avènene carresciate jndr'à le chiesere d'a cetate addò rumanene pe le sciurne d'u Tridue Pascale.

Jndr'à 'u tarde pomerigge d'u Sciuvedìe Sande accumenze 'u pellegrinagge a le Sepolcre de le "Pappamusci",[102] confratelle d'a Confraternite d'u Carmine, ca vestute cu 'nu saie vianghe, a scazate, 'ngappucciate e cu 'nu bastone jndr'à màne destre, caminane cunge cunge e a coppie lunghe 'nu percorse oramaie secolare.

Quanne le coppie de Pappamusci se 'ngrociane, se salutane battenne 'u bastone 'nderre e mettennese une 'mbornde a l'otre mettene le vrazze a 'u pitte cumme pe avvrazzarse. 'U termine "Pappamusci" pare ca avène da 'u greche andiche, forse pe 'ndicà 'u prevete gnure o 'u prevete lende, silenziose. Pò ste a ce penze ca 'u nome avène da 'a lènga spagnole, 'ndivduanne jndr'à le pappamusci, le papamoscas, ca so le stuèdeche.

'A matenate d'u Venerdìe Sande condinue 'u pellegrinagge de le Pappamusci, e le ttre confraternite carresciane in prugessione 'a statue d'a 'Ddulurate a 'u Calvarie. 'A sere avène fatte 'a Prugessione de le Mistere, addò partecipane tutte le Confraternite ognune carresce sus 'a spalle 'na statue, de cartapeste policrome d'u '800, ca arrecordane le mumende d'a Passione e morte de Criste.

Da 'u sagrate d'a chiesere de Santa Chiare, addò stonne le statue, 'a prugessione vèje cunge cunge pe le vie d'a cetate, a squascià 'u silenzie sulamende 'u suène caratteristeche d'a troccole. Particolarmende suggestive l'atte, de 'nu sacche de penitende a scazate e 'ngappucciate ditte Pappamusci cu lli trai, de trascinà croce pesande de legne sus a le spalle, seguenne 'a statue d'a cadute de Criste.

'U sciurne d'a Pasche ste 'a prugessione d'a statue d'u Criste Abbevesciute.[103]

Istituziune, ente e associaziune[cangecange 'a sorgende]

  • 114º Deposite Sussidiarie de l'Aeronauteche Militare;[104]
  • Pe quande arreguarde 'a sanità, 'a cetate jè capefile d'u Distrette numere 3 de l'ASL Brinnese e ave sus a 'u territorie sue l'ospedale civile "Dario Camberlingo";[105] 'a strutture tène 168 poste lette[106] e jè suddivise jndr'à diverse reparte oltre a 'u pronde soccorse.[107]

Culture[cangecange 'a sorgende]

'Struzione[cangecange 'a sorgende]

Bibblioteche[cangecange 'a sorgende]

'A prengepàle bibblioteche cetadine jè quedda comunale "Giuanne Calò", ca stè jndr'à 'u Palazze d'u Sedile. Tène 'nu belle patrimonie de libbre de cchiù o mene 26.000 volume, 'mbrà chiste stonne 85 ediziune d'u Cingheciende, 190 ediziune d'u Setteciende, 118 ediziune d'u Uetteciende, 'nu manoscritte e quacche periodeche. Pò 'na sezione speciale dedicate a l'emeroteche.[108]

Scole[cangecange 'a sorgende]

'A cetate tène ttre circole scolastece ca coordinane le scole materne e elementare. Stonne pò ttre scole medie inferiore 'nditolate a: "Vitaliano Bilotta", "San Frangische d'Assisi" e "Pubblie Virgilie Marone".[109] Pò jè sede de ste istitute scolastece statale, pa scole secondarie de seconde grade:

Jè presende pure 'na scole musecale comunale, 'nditolate a Serafine Marinosci, aperte jndr'à l'ottommre 2003. Jè suddivise jndr'à diverse corse e jndr'à tre anne ave avute cchiù de 200 iscritte.[113]

Università[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à cetate ste 'a sede de l'università popolare d'a terze età; attive da 'u 1995. Jndr'à 'u 2002 ha devendate membre d'a Federuni e a marze 2003 ave organizzate e ospitate 'u convegne 'nderreggionale d'u Mezzogiorne sus a Le Università d'a terze età, le corsiste, 'u territorio.[114]

Musèe[cangecange 'a sorgende]

'U Musèe d'a Civiltà Contadine jè l'uneche musèe ca ste jndr'à cetate. Collezzione assaije oggette simbole d'a realtà contadine.[115]

Medie[cangecange 'a sorgende]

Stambe[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à cetate stavane le redaziune locale de Il Brindisino[116] e de Senza Colonne,[117] pubblicaziune provingiale. 'A prime testate, cu sede a Frangaille, ave carattere periodeche, ave spicciate le pubblecaziune jndr'à 'u 2012. 'A seconde, pe sopravvivere, ave 'nderrotte 'a presenze sciurnaliere jndr'à l'edicole scenne sule sus a 'u web. Da quacche anne jè attive 'u quotidinale online Lo Strillone News, testate dirette da Elisèe Zanzarelli.

Radie[cangecange 'a sorgende]

'A storie de l'emittenze radiofoneche frangavillese jè difficilmende riassumibbele. A cavadde de le anne '70 ed '80 d'u XX sechele, 'a cetate avìe jndr'à l'etere pure dece emittende, cchiù o mene cu successe. Da 'u granne scacchiamende condinuane a trasmettere, ste emittende: Quarto Canale Radio, cu trasmissiune diffuse jndr'à 'u territorie d'u ierte Salende sus a le frequenze FM 93,5, 94,4 MHz e cu 'u streaming; Radio Libera (RL), frequenze 94,3 MHz, ca ripeteve 'u segnale de l'emittende cattoleche Radio InBlu; Radio Città Nuova (RCN), ripetitore d'u signale de Radio InBlu sus a le 98 MHz. 'A frequenze de RL 94,3 MHz ha state vennute, jndr'à staggione 2016, a 'u network RTL 102.5 pu signale Radio Zeta L'Italiana. Accussì ha sparite 'a sigle RCN a favore de RL sus 'u radio data system (rds) de le 98 MHz.

Jndr'à 'u luglie 2013, apprisse a 'n'operazione commerciale, l'emittende Radio 5 spustò le studie de tramissione a Frangaville Fundane devendanne Radio 5 network. L'emittende spicciò le trasmissiune jndr'à 'u novemmre 2014. 'U 2 scennare 2016 Quarto Canale radio ave cangiate nome jndr'à Radio Francavilla, ca jndr'à 'u 2016 ha state accattate da Dumineche Distante, ggià titolare de le emittende televisive Canale 85 e Antenna Sud. Da scennare 2017 Radio Francavilla ave cangiate nome jndr'à Radio 85.

Televisione[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à cetate stavane le redaziune de TRCB (ca tenève sede cendrale a Ostune).[118] e l'emittende Telerame ca ave achiuse 'a sede jndr'à 'u 2014.

'A cetate vandave, a 'a fine de le anne ottande d'u XX sechele, pure l'emittende locale Blustar TV ca operave sus a le canale analoggece UHF 38 e 67. Cchiù nnande, l'emittende stesse avenìe vennute a 'mbrenditure de Tarde cu 'u spustamende de le studie e le 'mbiande de trasmissione. L'ex emittende televisive, presende sus a 'u canale 16 d'u DTT pugghiese, da 'u 'nverne 2015 ave spicciate le trasmissiune cu subbendre d'a lucane TRM. L'emittende TRCB ave spicciate 'a programmazione a marze 2016. Condestualmende, da le cenere d'a stesse, ave accumenzate a irradià 'u signale Canale 85 emittende televisive cu sede a Frangaville. A sta urteme seguen, pò, Antenna Sud, emittende televisive cu sede operative a Bare, ma divisione 'nderne de Canale 85. Urtema trasute jè Studio 100, otre accattamende d'u gruppe Distante.

Tiatre[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à cetate ste 'u cinematografe-tiatre Italia

Cinematografe[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà le film girate jndr'à cetate stonne

Museche[cangecange 'a sorgende]

Partenne da 'u Cingheciende se onne distinde 'nu sacche de museciste frangavillese, cumme Andonije Mogavero, ca apprisse quacche pubblecazione 'nzegnò jndr'à 'u seminarie d'u patriarcate de Venezie, e, successivamende, devendò maestre de cappelle a 'a corte de le Asburgo a Madrid.[119].

Ggià jndr'à 'u Setteciende Anton Maria Carriero avere fatte 'na bande, fatte da musece cu struminde a fiate, a corde e a percussione.[120] Jndr'à 'u Uetteciende avenìe funnate 'u Congerte Musecale Municipale Cetate de Frangaville Fundane, recostituite jndr'à 'u 1958 da vanne de l'Amministrazione Comunale. Ave avute 'nu sbuènne de recanusceminde a levèlle reggionale e nazionale e ave sunate pure jndr'à otre cetate tagliàne.[121][122][123] 'U 30 marze 2007 ha state costituite 'a Premiate Granne Orchestre Sinfoneche "Padre Serafino Marinosci", esordite ufficialmende jndr'à 'u 2008 e in granne salite a levèlle locale.[124][125]

Cucine[cangecange 'a sorgende]

Chianghiaredde

'A cucine frangavillese ave 'nu sacche de piatte legate strettamende a 'a vite condadine.[126]

Paste fresche e prodotte d'a panetterie, pasticcerie[cangecange 'a sorgende]

"Cartiddati" (Carteddate) a 'u miele, da 'a forme ca s'assemegghie a le Chiacchiere, usanze de Frangaville
Amennele rizze
  • Amennele rizze: jè prodotte esclusivamende a Frangaville e ha state 'ngluse 'mbrà le cibe tradiziunale pugghiese.[127] Se tratte de un doce de amennele dure e doce de 1º grade. Forme da ueve, rizze d'a grannenezze de cchiù o mene 2 cm, culore vianghe, consistenze tenere da fore e cchiù toste da jndre, ave 'nu sapore doce;[128]
  • Carteddate: sò de le nastre de 'na sfogghie sottile de paste, fatte cu farine, uegghie e vine vianghe, 'ndruvulate sus a jedde 'nzigne a ccrejà 'na forme ca assemegghie a 'na specie de rose coreografeche, cu cavità e aperture, ca pò avène frisciute jndr'à 'nu sacche de uegghie de alìe. Sta specialità jè tipeche d'u periode de natale;[129]
  • Raviule cu recotte: so raviule de forme tonne de cchiù o mene 5 cm de diametre, de culore gialle dorate, anghiute cu 'mbaste de recotte de pecore, petrusine, formagge e pepe.

Otre prodotte tipece d'a cucine frangavillese sò:

Prodotte veggetale[cangecange 'a sorgende]

  • Fiche secche: sò fiche da 'u culore nocciole cu zecchere da fore. Onne 'nu sapore doce assaije, e se preparane facenne seccà le fiche a 'u sole, pò avènene scottate jndr'à l'acque bollende e stipate jndr'à sacche de tele cu fogghie de allore.

'Mbrà le otre piatte tipeche stonne:

Vine[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u territorie frangavillese, oltre ca a 'u renomenate uegghie de alìe, se producene pure vine cumme l'Aleateche de Pugghie DOC e 'u Pugghie Igt, ca avènene successivamende vennute jndr'à le candine ca stonne jndr'à cetate e jndr'à tutte 'u territorie atturne.

Avveneminde[cangecange 'a sorgende]

  • Cortèe storeche: jè 'na manifestazione ca rievoche le tappe prengepàle d'a storie d'a cetate, da 'u scuperte de l'icone bizzandine d'a Madonne cu 'u Piccinne 'nzigne a l'accattamende d'u feude da vanne de le Imperiali. 'A manifestazione se face, normalmende, 'a terze dumeneche de settemmre e stonne cchiù o mene 600 figurande vestute, a seconde de le epoche, cu abbite medievale, rinascimendale e barocche; quase a chiusere d'u cortèe sfilane a cavaddere 'u pringipe Mechele Imperiali e 'a mugghiera soje. 'A rievocazione spicce jndr'à 'u quartiere fieristeche, addò avène 'a consegne de le chiave d'a cetate a 'nu congittadine ca, pure ce ste lundane, l'ave onorate cu l'operate sue;[130]
  • Nuttate de le Imperiali: Notte vianghe organizzate jndr'à diverse zone d'u cendre d'a cetate, ca pe l'occasione avènene achiuse a 'u traffeche. Durande tutte 'a nuttate, lunghe le strade e jndr'à certe palazze se fanne 'nu sbuènne de spettacole tiatrale, musecale, artistece e culturale. 'A prime edizione, organizzate jndr'à 'u 2008, ave fatte reggistrà cchiù de 40.000 presenze;[131]
  • Fiere Nazionale de l'Ascensione: organizzate sus a 'u volere d'a famigghie Imperiali a le inizie d'u Setteciende, pò avenìe trascurate, 'nzigne a quanne, jndr'à 'u 1929, 'u podestà Pompeo Pisciotta decedìe de organizzarle arrete. Devende terze pole fieristeche reggionale (apprisse Bare e Fogge), 'a fiere de l'Ascensione jè l'esposizione cambionarie cchiù 'mbortande de l'arèe joneche-salendine, capace de rechiamà azeinde da utte 'u Mezzogiorne de l'Itaglie.

Sciugrafije andropeche[cangecange 'a sorgende]

Urbanisteche[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sveluppe urbanisteche de Frangaville Fundane.
Scorce d'u cendre storeche

'U nuclèe origgenarie d'a cetate s'ave sveluppate atturne 'a Chiesere Matrice, 'u luèche d'u iacchiamende de l'icone d'a Madonne,[132] e grazie a le larije franchigge date da Filippe I d'Angiò 'u villagge crescìe assaije probbie jndr'à picche tiembe. Cu 'u passare de le sechele le case de le frangavillese avenevane costruite sembre cchiù jndr'à 'nu mode ordinate, lunghe asse ben definite. Durande 'u periode de le Imperiali avenèrene sveluppate borghe nuève (viste ca 'a popolazzione condinuave a crescere) mediande 'a costruzione de strade a sveluppe regolare.[80] Cu Mechele Imperiali avenìe 'u prolungamende 'nzigne a le Carmelitane d'a vie cu 'u stesse nome e avenìe costruite 'u Borghe Casalicchie nuève; apprisse de jidde le discendende sue condinuarene 'a fatìa soje seguenne 'a stesse linèe e ccrejanne 'na cetate da le strade dritte e regolare, tande da essere definite da Cosime De Giorgi 'a Torine d'a Japigia.[133]

Durande 'u Uetteciende non ge onne state fatte cangiaminde jndr'à l'assette urbanisteche e jndr'à 'u 1838 'u javetate zumbò le mure settecendesche.

Apprisse 'a ccrejazione d'u tronghe ferroviarie ca collegave Tarde a Brinnese (1907) 'a cetate se sveluppò verse sud in mode da no lassà 'a stazione ferroviarie isolate.

Jndr'à prime metà d'u Noveciende quacche porte cetadine, e stuèzze de le mure settecendesche avenèrene scettate 'nderre pe lassà spazie a le javetaziune e aggevolà 'u traffeche.[134]

Jndr'à le urteme cinguand'anne 'a cetate s'ave stennute jndr'à tutte le direttrice, ccrejanne quartire nuève e condinuanne a spannerse soprattutte jndr'à direzione nord-est.[135]

Suddivisiune storeche[cangecange 'a sorgende]

Stanne a 'u statute comunale, 'u comune jè suddivise jndr'à 18 riune: Ascoli, Borghe Croce, Cappuccine, Casalvetere, Cavallerizze, Cretarusse, Graziose, Lavature, Palude, Perare, Peschiere, Pozzere d'u Carmine, Roccelle, San Biagge, Sand'Eligge, San Lorenze, San Salvatore, San Sebbastiane.[136] Assaije de lore repigghiane le nome andiche de le casale ca, aunennese jndr'à 'u Medioeve, onne date vite a 'a cetate de osce a die.

Frazione[cangecange 'a sorgende]

'Na masserije

Apparte a le varie contrade atturne a 'u territorie (ca idendificane 'a presenze de granne massarie private), Frangaville ave cumme uneca frazione 'u cendre rurale de Bax Capece. Jè 'nu cendre assaije piccele (le case 'nfatte rotane soprattutte atturne a 'na piazzette) e conde 124 crestiane.[14] Da 'u comune capeluèche ste lundane cchiù de 6 chilometre. A picche metre da 'a frazione ste 'na stazione ferroviarie gestite da le Ferrovie d'u Sud Est.[14]

Economije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Economije d'a Pugghie.

Agricolture[cangecange 'a sorgende]

'Nu ulive secolare:ne stonne a cendinaie jndr'à cambagne frangavillese

'U settore agricole jè quidde ca occupe cchiù fatiature e sfrutte 'na superficie de 12.170,60 ettare.[137] Se base prengepàlmende sus 'a colture de l'ulive, d'a vite, d'u tabacche, de coltivaziune larie assaije ortive, d'a cerase e de l'amennele, ca serve pa produzione de le famose amennele rizze. Le agricolture, pò, non ge risendene assaije de le effette causate da le periode de siccità purcé ponne pigghià l'acque da le tande sorgende.[138] Jndr'à 'u territorie jè attive assaije pure l'allevamende de ovine, suine e caprine.

'Ndustrie[cangecange 'a sorgende]

'A cetate, grazie a 'a posizione sciugrafeca soje (ca ave pure permesse de candidarse a sede de 'nu cendre de careche intermodale), ave avute jndr'à le urteme decennie 'nu certe sveluppe jndr'à 'u rame 'ndustriale e d'u commerce.

Stonne, sus a 'u territorie comunale, 409 attivitate 'ndustriale, attive jndr'à le setture alimendare, abbigliamende, meccaneche leggere e costruziune, ca dichiarane comblessivamende 1.301 fatiature, ca sò 'u 20,96% d'a forze lavore occupate.[139]

'U commerce rappresende, apprisse l'agricolture, 'u rame de attivitate cchiù forte e pò cundà sus a l'organizzazzione de diverse mostre e fiere durande l'anne, 'a cchiù 'mbortande de le quale jè 'a Fiere Nazionale de l'Ascensione[140].

Servizie[cangecange 'a sorgende]

Le servizie sò garandite da 1.186 attività ca dichiarane 1.908 fatiature, ca sò 'u 30,74% d'a forze lavore occupate, otre 524 attivitate de servizie cu 1.332 fatiature ca sò 'u 21,46% d'a forze lavore occupate e 114 attivitate amministrative cu 1.666 fatiature ca sò 'u 26,84% d'a forze lavore occupate.[139]

Turisme[cangecange 'a sorgende]

'A cetate non ge ave 'nu belle flusse turisteche nazionale e furastiere, non avenne particolare caratteristeche sus a 'u territorie. Apparte diverse manifestaziune ca se fanne durande tutte l'anne,[141][142] une de le picche vôsce turisteche pa cetate jè rappresendate da le rite d'a Sumana Sande. Pe 'na sponsorizzazzione cchiù granne d'u territorie onne state istituite jndr'à cetate l'Aziende de Promozione Turisteche (APT)[143] e l'ufficie 'Mbormaizune e Accoglienze Turisteche (IAT).[144]

'Nfrastrutture e carresciaminde[cangecange 'a sorgende]

Ggià da 'u periode romane 'a cetate se acchiave vecine a Vie Appie, 'a strade ca allore collegave Rome cu Brinnese.

SS7 vecine a Frangaville

Strade[cangecange 'a sorgende]

Frangaville jè collegate cu diverse strade provingiale a le cendre 'nzeccate. 'Mbrà le cchiù 'mbortande: 'a SP54, ca 'a colleghe cu Mandurie; 'a SP53, ca 'a colleghe cu Sava; 'a ex SS603, ca 'a colleghe cu Carusine e 'a SP26, ca 'a colleghe cu Ceglie Messapeche; 'a SP28 ca 'a colleghe cu Ostune.

'A cetate, jè tuccate a nord da 'a SS7, a doppie corsie pe senze de marce, ca colleghe Tarde a Brinnese.

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Stazione de Frangaville Fundane.

'A cetate tène sulamende 'na stazione e jè tuccate da le linèe Trenitalia e da le Ferrovie d'u Sud Est (linèe Bare SE-Martina Franghe-Lecce).

Mobbilità urbane[cangecange 'a sorgende]

'U carresciamende pubbleche urbane jè gestite da 'a STP Brindisi, tène doje linèe circolare e corse dedicate jndr'à 'u periode scolasteche; le corse annue garandite sò, cchiù o mene, 28.000.[145] Le zone raggiunte sono tutte quelle principali della città, tra cui: Contrada Bax, USL, Stazione, Zona 167, Cimitero.[146]

Sembre 'a STP Brindisi garandisce le collegaminde cu tutte le cendre 'nzeccate, 'mbrà le quale: Brinnese, Latiane, Mesagne, Orie, San Michele Salendine, San Vite de le Normanne, Tarde (zone industriale) e Ville Castidde.[147]

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
16 scennare 1987 2 luglie 1990 Gesèppe Attanasi Democrazia Cristiana Sinnache [148]
2 luglie 1990 22 masce 1992 Gesèppe Attanasi Democrazia Cristiana Sinnache [148]
16 luglie 1992 24 abbrile 1995 Vecinze Della Corte Democrazia Cristiana, Partito Popolare Italiano Sinnache [148]
13 decemmre 1995 24 sciugne 1996 Luigge Varratta Comm. straordinarie [148]
17 novemmre 1996 13 masce 2001 Vecinze Della Corte Forza Italia Sinnache
13 masce 2001 28 masce 2006 Vecinze Della Corte Forza Italia Sinnache
28 masce 2006 8 masce 2008 Gesèppe Marinotti Forza Italia Sinnache
8 masce 2008 22 sciugne 2009 Marije Andoniette Olivieri - Comm. pref.
22 sciugne 2009 17 abbrile 2013 Vecinze Della Corte Il Popolo della Libertà Sinnache
17 abbrile 2013 10 sciugne 2014 Marije Rite Iaculli - Comm. pref.
10 sciugne 2014 29 novemmre 2017 Maurizie Bruno Partito Democratico Sinnache
29 novemmre 2017 27 sciugne 2018 Guide Aprea - Comm. pref.
27 sciugne 2018 - Andonelle Denuzzo Liste Civiche Sinnache

Sport[cangecange 'a sorgende]

Ballone[cangecange 'a sorgende]

'A squadre prengepàle d'a cetate jè 'a Virtus Francavilla Calcio. Funnate jndr'à 'u 2007 cu 'u nome de Salento Francavilla, pò cangiate jndr'à Imperial Francavilla e jndr'à 'u 2011 jndr'à Virtus Francavilla, ave pigghiate stu nome apprisse 'a fusione fatte quanne 'a staggione agonisteche 2013-2014 avere spicciate[149] cu 'u storeche club d'u Francavilla Calcio, funnate jndr'à 'u 1946, ca sciucò soprattutte cambionate reggionale, sciucanne jndr'à Serie D jndr'à le staggiune 2008-2009, 2009-2010 e 2010-2011.

Apprime d'a fusione, le doje squadre averene sciucate tutte e doje jndr'à 'u cvambionate de Promozione pugghiese 2012-2013 e jndr'à 'u cambionate de Eccellenze Pugghie 2013-2014, spicciate cu 'a retrocessione d'u Francavilla Calcio e 'a fusione 'mbrà le doje suggetate.

'A Virtus Francavilla Calcio scioche, da 'a staggione 2016-2017, jndr'à 'u cambioante de Serie C, apprisse ca ave vingiute 'u cambionate de Serie D Girone H jndr'à 'u 2015-2016.

Jndr'à 'u 2014-2015 avere vingiute 'u cambionate de Eccellenze, 'a Coppe Itaglie reggionale[150] e quedda nazionale[151].

Pe quande arreguarde 'u ballone femminile, ste 'a suggettate Vis Francavilla Fontana, funnate jndr'à 'u 2001[152] ca ave arrevate jndr'à Serie A2.

L'ASD Futsal Francavilla,[153] funnate jndr'à 'u 2010, jè iscritte a 'u cambionaate de Serie C2 de ballone a 5: in assenze de strutture sportive, 'a squadre scioche le partite inderne a Mondemesole, jndr'à 'u palazzette d'u sport Curtivecchi.

Pallacanestre[cangecange 'a sorgende]

'Nderne d'u palazzette d'u sport, cu 1.040 poste

'A Basket Francavilla, ggià Libertas Basket Francavilla,[154] jè 'a seconda suggettate cchiù andiche d'a Pugghie. Funnate jndr'à 'u 1963, ave arrevate a sciucà jndr'à 'u cambionate de Serie B Dilettande.[155] Osce a die scioche jndr'à 'u cambionate de Serie C Gold.

Otra squadre de pallacanestre d'a cetate jè l'ASD All Star Basket Francavilla, funnate jndr'à 'u 2010 e scioche jndr'à 'u cambionate reggionale de Serie D.

Atletiche leggere[cangecange 'a sorgende]

L'AS Team Francavilla e l'ASD Imperiali Atletica Francavilla sò le suggettate de referimende pe l'atletiche leggere.[156][157]

'Mbiande sportive[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Stadie Giuanne Paole II (Frangaville Fundane).

'U stadie comunale, 'nditolate a Giuanne Paole II, se iacchie lunghe 'a strade pe Ceglie Messapecge. Avene ausate soprattutte pu ballone. 'U terrene de sciueche jè de erbe sindetiche e 'u 'mbiande tène ttre tribbune, doje de le quale cuperte, pe 'na capienze comblessive de 2.000 poste.[158]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Date Istat - Popolazzione residende a 'u 31 decemmre 2019.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Cite errore: Tag <ref> invalide; nisciune teste ha state date pe le referimende nnomenate template divisione amministrativa-abitanti
  4. Francavilla Fontana: concorso “Città di Francavilla Fontana- Premio Terra degli Imperiali”, in Il Brindisino.it. URL conzultate il 7 luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 19 scennare 2012).
  5. Guide Uicchi de Frangaville Fundane, su rete.comuni-italiani.it. URL conzultate il 3 agosto 2009.
  6. Site d'a Fiera Nazionale de l'Ascensione, su nuke.fierascensione.com. URL conzultate il 3 aguste 2009 (archivijate da l'url origgenale il 5 decemmre 2008).
  7. Ordinanze sindacale (PDF), su osservatoriocommercio.regione.puglia.it. URL conzultate il 26 luglie 2010 (archivijate da l'url origgenale il 2 febbrare 2012).
  8. Jndr'à 'u versande nord, 'a petre se preste cchiù facilmende a 'a costruzione de le trulle.
  9. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.32.
  10. Sottosisteme de paesagge d'u Salende Oriendale, su biopuglia.iamb.it. URL conzultate il 28 sciugne 2009 (archivijate da l'url origgenale il 1º abbrile 2011).
  11. 11,0 11,1 Maria Antonietta Conte, Caratterizzazione geologgeche-ambiendale d'u bacine idrografieche d'u Canale Reale (PDF) [collegamende squasciate], su geologia.com. URL conzultate il 25 sciugne 2009.
  12. Classificazione sismeche de le comune tagliàne (a cure d'a Protezione Civile) (PDF), su protezionecivile.it. URL conzultate il 25 sciugne 2009 (archivijate da l'url origgenale il 1º sciugne 2010).
  13. 13,0 13,1 13,2 Clime e date sciugrafece d'u comune sus a Comuni Italiani.it, su comuni-italiani.it. URL conzultate il 12 aguste 2009.
  14. 14,0 14,1 14,2 Frazione Bax Capece - puglia.indettaglio.it, su italia.indettaglio.it. URL conzultate il 25 sciugne 2009.
  15. Nevicate sus 'a Pugghie [collegamende squasciate], in La Gazzetta del Mezzogiorno.it, 6 febbraio 2006. URL conzultate il 1º luglie 2009.
  16. Vinde prevalende a Vurtagghie jndr'à 'u periode 1961-1990, su eurometeo.com. URL conzultate il 28 novemmre 2008.
  17. Classificazione climatica dei comuni italiani (D.P.R. 26 agosto 1993, n°412) (PDF), su efficienzaenergetica.acs.enea.it. URL conzultate il 1º settemmre 2010 (archivijate da l'url origgenale il 19 settembre 2010).
  18. 18,0 18,1 Clavica, Jurlaro, op. cit., p.7.
  19. 'Na nova stazione preistoreche de civiltà pugghiese-materane (PDF), su emeroteca.provincia.brindisi.it. URL conzultate il 21 luglie 2009.
  20. Clavica, Jurlaro, op. cit., pp.12-13.
  21. Clavica, Jurlaro, op. cit., pp.7-16.
  22. T. Wunstenfeld, Delle falsificazioni di alcuni documenti concernenti la storia d'Italia nel Medioevo in «Archivio Storico Italiano» X, Firenze 1859; C. Cantù, Di alcune falsificazioni storiche e del Signor Wustenfeld, in «Archivio Storico Italiano». XII, Firenze 1860; C. Teofilato, Sui falsi diplomatici di Monsignor Calefati vescovo di Oria, in «Archivio storico pugliese: organo della Società di storia patria per la Puglia», A. 5(1952), fasc. 1-4; pp. 337-344
  23. 23,0 23,1 Clavica, Poso, op. cit., p.19.
  24. capitoli matrimoniali: 9-XI-1428, notaie Filippe Indino de Lecce
  25. 25,0 25,1 Clavica, Poso, op. cit., p.74.
  26. Palumbo, op. cit., p.122.
  27. Palumbo, op. cit., p.102.
  28. Palumbo, op. cit., p.104.
  29. Palumbo, op. cit., p.106.
  30. Palumbo, op. cit., p.124.
  31. Palumbo, op. cit., p.107.
  32. Palumbo, op. cit., p.108.
  33. Argentina, op. cit., p.15.
  34. Palumbo, op. cit., p.132.
  35. Palumbo, op. cit., p.214.
  36. Palumbo, op. cit., p.212.
  37. Palumbo, op. cit., p.238.
  38. Argentina, op. cit., p.16.
  39. Schiavilla, op. cit., p. 326 e segg.
  40. Schiavilla, op. cit., p. 302 e segg.
  41. Massoni e carbonari francavillesi (PDF), su culturaservizi.it. URL conzultate il 20 luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 23 scennare 2014).
  42. Palumbo, op. cit., p.189.
  43. Palumbo, op. cit., p.164.
  44. regie decrete de l'11 febbrare 1926, n.308, pubblecate sus 'a Gazzette Ufficiale d'u 3 marze d'u stesse anne, firmate da Vittorie Emanuele III
  45. Clavica, Poso, op. cit., p. 103-104.
  46. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.89.
  47. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.90.
  48. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.88.
  49. Clavica, Jurlaro, op. cit., pp.88-89.
  50. Clavica, Poso, op. cit., p.96.
  51. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.117.
  52. Clavica, Jurlaro, op. cit., pp. 118-120.
  53. Clavica, Poso, op. cit., p. 99.
  54. Argentina, op. cit., p. 206.
  55. Clavica, Jurlaro, op. cit., p. 145.
  56. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.25.
  57. Clavica, Jurlaro, op. cit., p. 146.
  58. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.122.
  59. 59,0 59,1 Clavica, Jurlaro, op. cit., p. 98.
  60. 60,0 60,1 60,2 Clavica, Jurlaro, op. cit., p. 133.
  61. 'A chiesere de San Biagge - Frangaville Fundane, su itriabarocco.net.
  62. 'A Torre d'u 'Rrelogge, 'u Calvarie, 'u Tiatre Schiavoni - Frangaville Fundane, su itriabarocco.net.
  63. Itinerario turistico dell'associazione Pro Loco, su proloco-francavilla.it. URL conzultate il 1º luglio 2009.
  64. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.80.
  65. Clavica, Poso, op. cit., p. 65.
  66. Clavica, Jurlaro, op. cit., pp.126-127.
  67. Clavica, Poso, op. cit., p.60.
  68. 68,0 68,1 Clavica, Jurlaro, op. cit., p. 111.
  69. Clavica, Poso, op. cit., pp.74-75.
  70. Clavica, Poso, op. cit., p. 79.
  71. Clavica, Poso, op. cit., p. 82.
  72. Castelle de Frangaville Fundane - Mondimedievali.it, su mondimedievali.net. URL conzultate il 25 giugno 2009.
  73. Clavica, Poso, op. cit., p.20.
  74. Clavica, Poso, op. cit., p.21
  75. Clavica, Poso, op. cit., p.34.
  76. Clavica, Poso, op. cit., p. 120.
  77. Clavica, Poso, op. cit., p. 121.
  78. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.28.
  79. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.124.
  80. 80,0 80,1 Clavica, Poso, op. cit., p. 28.
  81. Clavica, Poso, op. cit., p. 59.
  82. Specchia Miano, Francavilla Fontana, su culturaitalia.it. URL conzultate il 15 febbrare 2010.
  83. 83,0 83,1 83,2 Puglia, Touring Club Italiano - Google Libri, su books.google.it. URL conzultate il 18 febbrare 2010.
  84. Clavica, Jurlaro, op. cit., p. 16.
  85. 85,0 85,1 Clavica, Jurlaro, op. cit., p. 19.
  86. Rilevaziune da Google Earth.
  87. Argentina, op. cit., p. 27.
  88. Programma di sviluppo del sistema turistico 2010-2012 (PDF), su areavastabrindisina.it. URL conzultate il 18 luglie 2011 (archivijate da l'url origgenale il 31 masce 2012).
  89. Per masserie tra Francavilla e Ceglie, su terredelmediterraneo.org. URL conzultate il 2 luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 2 decemmre 2008).
  90. Catasto delle cavità naturali della Puglia- a cura della Federazione Speleologica Pugliese, su fspuglia.it. URL conzultate l'8 luglie 2009.
  91. Argentina, op. cit., p. 267.
  92. Argentina, op. cit., p.268.
  93. Centro Speleologico Alto Salento, su speleologiaas.it. URL conzultate l'8 luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 13 settemmre 2009).
  94. Statisteche I.Stat - ISTAT;  URL consultate in date 28-12-2012.
  95. demo.istat.it, http://demo.istat.it/str2014/index.html.
  96. Dialetto salentino settentrionale di Francavilla Fontana (PDF), su mml.cam.ac.uk. URL conzultate il 15 sciugne 2009.
  97. Puglia - Google Libri, su books.google.it. URL conzultate il 2 settemmre 2010.
  98. CCI - Dati Istituto Sostentamento per il clero 2006, su chiesacattolica.it. URL conzultate l'11 luglie 2009.
  99. Chiese cristiane evangeliche in Puglia, su fontedivita.it. URL conzultate il 29 ottommre 2009.
  100. La Settimana Santa in Puglia, su settimanasantainpuglia.it. URL conzultate il 17 masce 2011.
  101. Sito dedicato alla Settimana Santa di Francavilla Fontana, su lasettimanasanta.it. URL conzultate il 17 masce 2011 (archivijate da l'url origgenale il 23 marze 2010).
  102. Descrizione dei Pappamusci, su lasettimanasanta.it. URL conzultate il 17 masce 2011 (archivijate da l'url origgenale il 26 luglie 2013).
  103. Cronaca della Settimana Santa su Report on line [collegamende squasciate], su reportonline.it. URL conzultate il 7 luglie 2009.
  104. Elenco distretti militari italiani (PDF), su forzearmate.org. URL conzultate il 18 luglie 2011 (archivijate da l'url origgenale il 24 aguste 2009).
  105. Distretto numero 3 - ASL Brindisi, su asl.brindisi.it. URL conzultate l'11 febbrare 2011 (archivijate da l'url origgenale il 28 aguste 2011).
  106. Informazioni sull'ospedale "Dario Camberlingo" - ASL Brindisi, su asl.brindisi.it. URL conzultate l'11 febbrare 2011 (archivijate da l'url origgenale il 6 agosto 2011).
  107. Unità operative di degenza dell'ospedale "Dario Camberlingo" - ASL Brindisi [collegamende squasciate], su asl.brindisi.it. URL conzultate l'11 febbrare 2011.
  108. Biblioteca comunale Giovanni Calò - Scheda, su provincia.brindisi.it, www.provincia.brindisi.it. URL conzultate il 4 luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 6 settembre 2006).
  109. Le scole medie Virgilie e Bilotta s'oone aunite pe fà 'n'uneche comblesse scolasteche de doje istitute.
  110. Il sito del Liceo Scientifico F. Ribezzo, su liceoribezzo.it. URL conzultate il 4 luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 7 febbrare 2009).
  111. Il sito dell'I.T.I.S. E. Fermi, su itisff.it. URL conzultate il 4 luglie 2009.
  112. Il sito dell'I.T.C. G. Calò, su itccalo.it. URL conzultate il 4 luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 31 masce 2009).
  113. Site d'a scole musecale comunale, su scuolamusicalecomunale.it. URL conzultate il 26 agoste 2009.
  114. Università della terza età Francavilla Fontana - Scheda, su federuni.it, www.federuni.it. URL conzultate il 2 luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 17 settemmre 2009).
  115. Provincia di Brindisi - Francavila Fontana (accenno al museo nel corpo del testo), su brindisiweb.com, www.brindisiweb.com. URL conzultate il 1º luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 24 masce 2009).
  116. Il sito de Il Brindisino, su ilbrindisino.it. URL conzultate il 4 luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 2 aguste 2009).
  117. 'U site de Senza Colonne, su senzacolonne.it. URL conzultate il 4 luglie 2009.
  118. Riflessione di Teleradio Città Bianca sul 2009, su trcb.it. URL conzultate il 5 scennare 2010.
  119. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.41.
  120. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.42.
  121. Concerto Musicale Municipale Città di Francavilla Fontana, su bandamusicale.it. URL conzultate il 26 aguste 2009.
  122. Carlantino aderisce al progetto Paese Ospitale 2009, in Puglialive.net. URL conzultate il 26 aguste 2009.
  123. Fuochi, falo' e dancing: la pioggia non ferma la festa, in Primonumero.it. URL conzultate il 26 aguste 2009 (archivijate da l'url origgenale il 4 marze 2016).
  124. Premiata Grande Orchestra Sinfonica Padre Serafino Marinosci, su bandamusicale.it. URL conzultate il 26 aguste 2009.
  125. Sito della Banda di Francavilla Fontana, su bandadifrancavillafontana.it. URL conzultate il 26 aguste 2009 (archivijate da l'url origgenale il 28 agosto 2009).
  126. Il sito che elenca i prodotti tipici dei comuni della Puglia, su tipicipuglia.it. URL conzultate il 25 febbrare 2009 (archivijate da l'url origgenale il 24 febbrare 2009).
  127. Banca Dati dei Prodotti Agroalimentari Tradizionali - Regione Puglia [collegamende squasciate], su politicheagricole.it, Ministero delle politiche agricole alimentari e forestali. URL conzultate il 4 luglie 2009.
  128. Informazioni storiche e gastronomiche sulle Mandorle ricce di Francavilla Fontana, su prodottitipici.com. URL conzultate il 12 aguste 2009.
  129. Descrizione e preparazione delle Cartellate [collegamende squasciate], su tipicipuglia.it. URL conzultate il 12 aguste 2009.
  130. Pagina dedicata al corteo storico, su proloco-francavilla.it, Pro Loco Francavilla Fontana. URL conzultate il 4 luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 26 abbrile 2012).
  131. Sito dedicato alla Notte degli Imperiali, su nottedeglimperiali.it. URL conzultate il 24 aguste 2009 (archivijate da l'url origgenale il 9 aguste 2009).
  132. Clavica, Poso, op. cit., p.18.
  133. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.67.
  134. Clavica, Poso, op. cit., p.42.
  135. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.73.
  136. Modifiche allo Statuto Comunale pubblicato nel B.U. n. 89 del 9-5-1992 - Regione Puglia [collegamende squasciate], su regione.puglia.it. URL conzultate il 24 ottommre 2010.
  137. Annuario statistico regionale Puglia 2004, su istat.it. URL conzultate il 1º luglie 2009.
  138. Francavilla Fontana- La Gazzetta del Mezzogiorno [collegamende squasciate], su lagazzettadelmezzogiorno.it. URL conzultate il 25 sciugne 2009.
  139. 139,0 139,1 puglia.indettaglio.it - Francavilla Fontana (cenni occupazionali), su puglia.indettaglio.it. URL conzultate il 1º luglie 2009.
  140. https://www.unioneproloco.it/unpli/fiera-nazionale-dellascensione-francavilla-fontana-br/
  141. Iniziativa "Cortili Aperti 2006" (PDF), su adsi.it. URL conzultate l'11 luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 13 febbrare 2012).
  142. Iniziativa "Città aperte e spiagge aperte 2009", su itriabarocco.net. URL conzultate l'11 luglie 2009.
  143. Elenco APT della provincia di Brindisi, su pugliaturismo.com. URL conzultate l'11 luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 23 ottommre 2009).
  144. Elenco IAT della provincia di Brindisi, su giulianovaweb.it. URL conzultate l'11 luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 5 abbrile 2013).
  145. STP Brindisi - TPL comuni, su stpbrindisi.it. URL conzultate il 1º luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 2 abbrile 2009).
  146. Autoservizio urbano di Francavilla - Scheda orari (PDF), su stpbrindisi.it. URL conzultate il 1º luglio 2009 (archivijate da l'url origgenale il 19 gennaio 2012).
  147. Autoservizi extraurbani da Francavilla - Scheda orari (PDF), su stpbrindisi.it. URL conzultate il 13 sciugne 2009 (archivijate da l'url origgenale il 16 aguste 2009).
  148. 148,0 148,1 148,2 148,3 http://amministratori.interno.it/
  149. Virtus Francavilla Calcio - Sito Ufficiale - Presentazione progetto
  150. Coppa Italia alla Virtus Francavilla, su figcpuglia.it. URL conzultate il 25 ottommre 2015.
  151. Puglia sul tetto d'Italia con il Francavilla, su figcpuglia.it. URL conzultate il 25 ottommre 2015.
  152. Sito del VIS Francavilla, su visfrancavillacalcio.com. URL conzultate il 7 luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 4 febbrare 2009).
  153. Sito del Futsal Francavilla Calcio a 5, su futsalfrancavilla.it. URL conzultate il 19 marze 2013 (archivijate da l'url origgenale l'11 marze 2014).
  154. Sito ufficiale del Basket Francavilla, su francavillabasket.com. URL conzultate il 1º luglie 2009.
  155. Il Francavilla è in serie B, in città esplode la gioia, in Senzacolonne.it. URL conzultate il 1º sciugne 2010.
  156. Sito del Team Francavilla, su teamfrancavilla.it. URL conzultate il 1º luglio 2009.
  157. imperialiatletica.it, https://www.imperialiatletica.it/.
  158. CITTA` DI FRANCAVILLA FONTANA - PROVINCIA DI BRINDISI - COPIA DI DELIBERAZIONE DELLA GIUNTA COMUNALE - Numero 171 del 13/06/2016 (PDF), su trasparenza.parsec326.it, 13 giugno 2016. URL conzultate il 17 aguste 2016 (archivijate il 17 aguste 2016).

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Alessandre Argentina, Francavilla Fontana. Ricordi, Levante, 1994. ISBN 88-7949-070-2
  • Feliciane Argentina, La città natia, Fasane, Schena, 1970. (ISBN no disponibbele)
  • Vita Basile, Gli Imperiali in terra d'Otranto. Architettura e trasformazione urbane a Manduria, Francavilla Fontana e Oria tra XVI e XVIII secolo, Galatine, Congedo, 2008. ISBN 88-8086-751-2
  • Fulgenzie Clavica e Rosarie Jurlaro (a cure de), Francavilla Fontana, Melane, Mondadori Electa, 2007. ISBN 978-88-370-4736-8.
  • Fulgenzie Clavica e Reggine Poso (a cure de), Francavilla Fontana. Architettura e immagine, Galatine, Congedo, 1990. ISBN 88-7786-339-0.
  • Primalde Coco, Francavilla Fontana nella luce della storia, Galatine, Congedo, 1988. ISBN 88-7786-088-X
  • Marije Corvino Forleo, Da quelle antiche voci: Francavilla Fontana. I suoi uomini, la sua cultura, Schena, 1988. (ISBN no disponibbele)
  • Angele Marinazzo, Viaggio in terra di Brindisi. Turismo, storia, arte, folklore, Mario Adda Editore, 2000. ISBN 88-8082-408-2.
  • Giorge Martucci, Il Santuario di Santa Maria della Croce, Mandurie, Convende S. Andonije, 1990. (ISBN no disponibbele)
  • Dunate Palazzo, Le società operaie di mutuo soccorso. Studio di un campione: Francavilla Fontana, Mandurie, Lacaita, 1974. (ISBN no disponibbele)
  • Pitre Palumbo, Storia di Francavilla Fontana, Arnaldo Forni, 1901. (ISBN no disponibbele)
  • Giuanne Pozzessere, Arte nostra. Operatori d'arte in Francavilla (1), F&D, 2006. ISBN 88-902227-3-5
  • Vittoria Ribezzi Petrosillo, Fulgenzie Clavica, Marie Cazzato (a cure de), Guida di Francavilla Fontana. La città degli Imperiali, Galatine, Congedo, 1995. ISBN 88-8086-102-6
  • Alessandre Rodia, Francavilla Fontana, la città dei "Pappamusci", Locorotonde, 1997. ISBN 978-88-86657-03-7
  • Cleto Schiavilla, Lo sconosciuto Napoleone. Un insorgente dimenticato. Dalle Langhe alla Terra d'Otranto, prefazione de Maure Della Ferrera, Boves, Araba Fenice, 2014, ISBN 978-88-66172-36-9.
  • Touring club italiano, Da Taranto a Brindisi, in Puglia, 4ª ed., Touring Editore, 1978. ISBN 88-365-0020-X.
  • Giorge Martucci, La B.V. della Consolazione e i Cinturati, Ediz. Biblioteca diocesana "Kalefati", Oria, 1988.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]


Condrolle de autoritàVIAF (EN157151074 · WorldCat Identities (ENlccn-n84012933
  • Pugghie Portale Pugghie: accede a le vôsce de Uicchipedia ca trattane de Pugghie