Torre Sanda Susanne

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Torre Sanda Susanne
comune
Torre Sanda Susanne – Veduta
Torre Sanda Susanne – Veduta
'A chiesere de Crepacore
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Brinnese
Amministrazione
SinnacheMichele Saccomanno (liste civiche) da 'u 1-6-2015
Territorie
Coordinate40°28′N 17°44′E / 40.466667°N 17.733333°E40.466667; 17.733333 (Torre Sanda Susanne)
Altitudine72 m s.l.m.
Superficie55,77 km²
Crestiàne10 601[1] (30-6-2015)
Denzetà190,08 ab./km²
Comune 'nzeccateErchie, Mesagne, Orie, San Pangrazie Salendine, Latiane
Otre 'mbormaziune
Cod. postale72028
Prefisse0831
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT074019
Cod. catastaleL280
TargheBR
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Nome javetandetorrese
Patronesanda Susanne
Sciurne festive11 aguste
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Torre Sanda Susanne
Torre Sanda Susanne

Mappe de localizzazione: Pugghie
Torre Sanda Susanne
Torre Sanda Susanne
Torre Sanda Susanne – Mappa
Torre Sanda Susanne – Mappa
Posizione d'u comune de Torre Sanda Susanne jndr'à provinge de Brinnese
Site istituzionale

Torre Sanda Susanne (La Torri jndr'à 'u dilette brinnesine, Torre Santa Susanna jndr'à 'u tagliàne) jè 'nu comune tagliàne de 10 601 crestiane d'a Provinge de Brinnese jndr'à Pugghie.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije d'a Pugghie.

'U cendre jndr'à penisole salendine, a 'n'altitudine de 70 metre sus a 'u levèlle d'u mare se iacchie mmienza mmienza da 'a coste adriateche e da quedde ioneche.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Storie d'u Salende e Storie d'a Pugghie.

Le origgene de Torre e l'appellative "Sanda Susanne" so ingerte.

Seconde Girolame Marciano (1571 - 1628), Annibale pare c a avvese mise une de le accambaminde sue vecine a 'u Casale de Crepacore pe fà 'a uerre a le Oritane pe conguistà 'a cetate de Orie e vecine a chidde zone pare ca s'ave cumbattute 'na bttagghie forte forte, tand'è ca osce a die esiste angore 'na zone ca se nnomenesce "'A Sconfitte".

'U prefette de Rome, residende a Oria, pe fortificà 'a cetate jndr'à 'nu mode da no subbì attacche da le nemice, facìe 'nzippà doje castidde cu torre jndr'à le punde ca penzò ca erane le cchiù strateggece: une addò nasce osce a die Torre Sanda Susanne, l'otre a picche chilometre a sud-est de Mandurie e cioè a Avetrane, ca tène 'u nome accussì purcé se referisce a le Veterane Romane ca facevane 'u presidie a ste castidde.

'A leggende dice ca 'nu surdate romane fedele a 'u 'Mberatore e jndr'à 'u stesse tiembe crestiane, ca custodive 'nzieme a otre veterane 'u castelle e le torre 'nzippate jndr'à zone, avere appettate l'effigie de Sanda Susanne sus a 'na vanne de 'na torre. In seguito cominciarono a sorgere intorno al castello agglomerati di casupole a cui fu dato il nome di Turris Sanctae Susannae.

Le Casale, oramaje scuasciate, erane agglomerate piccinne de casette: Crepacore, San Giacome, Galesane, Tubiano e Sorboli, addò le javetande pe colpe d'a peste e de le terramote se ne scerene a Torre Sanda Susanne, essenne quiste devendate 'nu cendre javetate cchiù granne, cchiù pulite e stabbile purcé se acchiave sus a 'na zone sus 'a rocce.

Jndr'à 'u 918 le Sarracine, arrevane a securdune sus a Orie, mettèrene a firre e fuèche totte 'a cetate e, apprisse ca avèrene accise femmene e piccinne, purtarene cu lore chidde ca cambarene cumme schiave. Pare ca pure 'u monastere de le Basiliane, ca no se sape addò stave, avenìe scettate 'nderre, le picche monace ca se ne fuscerene, se 'ngundrarene jndr'à 'u Galesane e funnarene l'Abbadie de S. Marije de Galaso (nome pigghiate da 'a condrade). L'Abbadie nasceve vecine vecine a quedde ca allore ere Casale de Galaso e se stenneve 'mbrà le comune de Veglie, Torre e Erchie. Pure jndr'à stu Casale, jndr'à le tiembe andiche onne state acchiate 'nu sbuènne de reperte, 'u De Prezzo scrive ca averene state acchiate ciotole, monete d'ore, 'na scalinate, quacche culonne, lucerne e 'nu sbuènne de brucamiende cu jndre le lacrimarum (vasette de le lacrime).

Monuminde[cangecange 'a sorgende]

Castelle baronale[cangecange 'a sorgende]

Avenìe costruite jndr'à 'u XVI sechele a appartenìe a le conde de Filo. 'U castelle tène 'na chiande quadrate irregolare cu torre angolare rettangolare. 'U portale jè in bugnate- 'U 'nderne jè decorate da chiostre e cappelle gendilizie.

Chiesere madre de San Necole[cangecange 'a sorgende]

'Nzippate jndr'à 'u XIV sechele, avenìe 'nditolate a sanda Marije Assunde e pò a San Necole. 'A vanne de fore tène 'n'aspette rinascimendale cu 'u rosone fatte jndr'à 'u stile gotiche e portale cu eleminde classece. Jndr'à doje nicchie laterale stonne le statue de San Necole e Sanda Susanne. 'U 'nderneave ttre navate. Tène 'na coperture a capriate de legne sus a 'u soffitte.

Sanduarije de Sanda Marije de Galaso[cangecange 'a sorgende]

'A chiesere origgenale ere d'u XV sechele ma avenìe cangiate totta totte jndr'à 'u Settecinde. De particolare 'nderesse jè 'na tele d'a Madonne cu 'u Piccinne de origgene assaije andiche, legate a 'a leggende de 'nu puzze romane miracolose ca stave a 'a base d'a chiesere. 'U sanduarije osce a die tène 'n'aspette neogotiche.

Chiesere bizzandine de San Pitre de Crepacore[cangecange 'a sorgende]

Se iacchie sus 'a strade provingiale pe Mesagne. Avenìe fatte jndr'à l'VIII sechele cu aspette de edificie fortificate. Se penze ca 'a costruzione avera essere 'nu castelle de le andiche Messape. 'A chiesere quadrate tène ttre navate cu 'na cupole cendrale a tholos. Stonne pure de le affresche.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[3]

Etnie e furastire residende[cangecange 'a sorgende]

A 'u 31 decemmre 2014 jndr'à 'u territrie comunale se reggistrave 'a presenze de 103[4] furastire regolare (40 maschele e 63 femmene) ca sò cchiù o mene l'1,0% d'a popolazzione totale residende. 'A cchiù granne comunitate jè quedde de le rumene.

Se reportane le nazionalità cchiù rappresendate:

Releggione[cangecange 'a sorgende]

'A releggione cchiù diffuse a Torre Sanda Susanne jè 'u cattolecesime: 'u comune face parte d'a Diocesi de Orie e jè divise jndr'à doje parrocchie de Sanda Marije e San Necole (addò ste 'a chiesere madre) e de Cristo Re. 'Mbortande jè pure 'a chiesere e 'u convende de le Carmelitane, ca pure ca no gfe sò sede parrocchiale ave sembre ospitate 'na comunitate crestiane bella grosse.

Crestiane legate a Torre Sanda Susanne[cangecange 'a sorgende]

Economije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Economije d'a Pugghie.

L'economije de Torre Sanda Susanne jè pratecamende basate sus a l'agricolture, cu produzione de uegghie d'alìe, vine e furmagge.

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Mò avène presendate 'na tabbelle relative a le amministraziune ca se onne cangiate jndr'à stu comune.

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
20 luglie 1988 2 luglie 1990 Pitre Versienti Partito Comunista Italiano Sinnache [5]
2 luglie 1990 1º decemmre 1992 Dumineche Morleo Democrazia Cristiana Sinnache [5]
7 sciugne 1993 28 abbrile 1997 Carmine Gianfreda Democrazia Cristiana Sinnache [5]
28 abbrile 1997 22 settemmre 1999 Pombée Petarra L'Ulivo Sinnache [5]
22 settemmre 1999 17 abbrile 2000 Rose Marije Simone Comm. straordinarie [5]
17 abbrile 2000 5 abbrile 2005 Frangische Antonio Frioli centro-destra Sinnache [5]
5 abbrile 2005 30 marze 2010 Frangische Antonio Frioli centro-destra Sinnache [5]
30 marze 2010 3 sciugne 2015 Costandine Galasso liste civiche Sinnache [5]
3 sciugne 2015 in cariche Mechele Saccomanno liste civiche: michele saccomanno sindaco Sinnache [5]

Feste e ricorrenze[cangecange 'a sorgende]

'A festa patrunale de Sanda Susanne jè l'11 aguste. Le strade se acconzane a feste cu luminarie e bangarelle. Apparte a le rite releggiose se face pure 'na feste civile jndr'à doje sciurne cu 'nu congerte badisteche ca se tène apprisse 'a conglusione d'a prugessione d'u simulacre d'a Sande jndr'à serate d'u 10 e l'esibbizzione de 'nu candande o 'nu gruppe musecale jndr'à quedde de l'11. 'A feste avène achiuse a l'une de notte d'u 12 cu 'nu spettacole de fuéche d'artifice.

'A feste de Marije Ss. de Galase 'u 25 settemmre. Sulamende rite releggiose cu 'a prugessione d'a statue d'a Madonne.

'U purecine d'ore: gare addò se cande jndr'à 'u mese de luglie.

'A feste de l'emigrande jndr'à 'u mese de aguste.

Fiere e mercate[cangecange 'a sorgende]

'U mercate sumanale se face de sciuvedìe

'A Fiere de Sanda Susanne: Se face jndr'à 'u periode d'u 2 masce, sciurne addò se arrecorde 'u mirachele d'a Sande, organizzate da 'u comitate Fiere de Sanda Susanne.

'A Fiere Torrese: 'u prime fine sumane de ottommre. Avène organizzate da l'associazione turisteche Pro Loco.

Sport[cangecange 'a sorgende]

A Torre Sanda Susanne stonne 'nu belle picche de suggettate sportive ca sciocane jndr'à le cambionate provingiale o nazionale.

Hockey sus a 'u prate[cangecange 'a sorgende]

  • HC Olimpia Torre Sanda Susanne scioche 'u cambionate de A2 maschile.

Pallavvole[cangecange 'a sorgende]

  • A.S.D. New Volley Torre scioche le cambionate provingiale e reggionale.

Ballone[cangecange 'a sorgende]

  • A.S.D. Amatori Gioventù Sport Torre Sanda Susanne ca scioche jndr'à 'u cambionate provingiale jndr'à le categorije Esordiende, Purecine e Prime Cauce.
  • A.S.D. Fernando Greco ca scioche jndr'à 'u cambionate provingiale sus a tutte le categorije de uagnune.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Dato Istat - Popolazzione residende a 'u 30 sciugne 2015.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Statisteche I.Stat - ISTAT;  URL onsultate in date 28-12-2012.
  4. demo.istat.it, http://demo.istat.it/str2014/index.html.
  5. 5,0 5,1 5,2 5,3 5,4 5,5 5,6 5,7 5,8 http://amministratori.interno.it/

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]


Condrolle de autoritàVIAF (EN139711652 · WorldCat Identities (ENlccn-n94093504
  • Pugghie Portale Pugghie: accede a le vôsce de Uicchipedia ca trattane de Pugghie