Carovigne

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.

«È qui che in vero altopiano s'aderge un'aprica e facile montagnetta a tre miglia dal mare, a tre e mezzo da Ostuni, a tre da San Vito, a sei da Serranova, e a dodici da Brindisi, sul cui vertice cono tronco sorge la piccola città di Carovigno che, cinta d'intorno dal verde lussureggiante degli alberi piantati sulle falde, pare come gemma nel castone di un anello.»

(Vecinze Andriani, "Carbina e Brindisi")
Carovigne
comune
Carovigne – Veduta
Carovigne – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Brinnese
Amministrazione
SinnacheCarmine Brandi (cendre-destre) da 'u 15/06/2015
Territorie
Coordinate40°42′26″N 17°39′34″E / 40.707222°N 17.659444°E40.707222; 17.659444 (Carovigne)
Altitudine161 m s.l.m.
Superficie106,62 km²
Crestiàne17 012[1] (30-04-2017)
Denzetà159,56 ab./km²
FraziuneMarine:Lamaforca, Morgicchio, Pantanagianni, Specchiolle, Torre Guaceto, Torre Sanda Sabbine

Borgate:Serranova

Comune 'nzeccateBrinnese, Ostune, San Vito de le Normanne, San Michele Salendine.
Otre 'mbormaziune
Cod. postale72012
Prefisse0831
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT074002
Cod. catastaleB809
TargheBR
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Cl. climatiche1320
Nome javetandecarovegnise (carvignuli jndr'à 'u dialette locale)
PatroneMarije S.Sma de Belvedere, S.S. Giacome e Filippe.
Sciurne festive1ª fase-Nzegna: Lunedìe, Martedìe e Sabate apprisse Pasche

2ª fase-Madonna d'u 'Rragane: 17-18 aguste 3ª fase-Feste di fine estate: Seconda Dumeneche de Settemmre

SoprannomeCetate d'a Nzegna File:Bandiere della Nzegna.gif
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Carovigne
Carovigne

Mappe de localizzazione: Pugghie
Carovigne
Carovigne
Carovigne – Mappa
Carovigne – Mappa
Posizione d'u comune de Carovigne jndr'à provinge de Brinnese
Site istituzionale

Carovigne (jndr'à 'u tagliàne Carovigno, jndr'à 'u dialette brinnesine Carvìgni)[3], Καρπινη jndr'à 'u greche, Carbina jndr' 'u latine (Codece IPA: [karoˈviɲɲo])[4] jè 'nu comune tagliàne de 17 120 crestiáne d'a provinge de Brinnese jndr'à Pugghie.

'A cetadine face parte d'u Salende settendrionale e jè 'nu cendre de produzione de uegghie de alìe de qualità ierte.

'U litorale carovignese ave avute jndr'à 'u 2007, e da 'u 2016 a 'u 2019 (pe ste tre spiagge: Mezzalune a Torre Sanda Sabbine, Pandanaggianne e Torre Guacete) 'a Bandiera Blù[5], da 'u 2017 a 'u 2019 le 5 vele de Legambiente[6], purcé face parte d'u combrensorie turisteche "Coste d'u Parche Agrarie de le Ulive secolare", addò stonne pure le comune de Polignane a Mare, Fasane, Monopoli e Ostune.

Pò ha state premiate jndr'à 'u 2017, 2018 e 2019 cu 'u recanuscimende pe le comune rurale de le Spighe Verde[7].

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Territorije[cangecange 'a sorgende]

'A cetate se iacchie a 5 km da 'a coste Adriateche e 28 km da 'u capeluèche de provinge sue, Brinnese. Tène 'na superficie de 105 km2 e se iacchie sus a 'n'altitudene masseme de 172 m s.l.m.

Confine a nord est e a nord cu 'u Mare Adriateche, a Ovest cu Ostune, a sud cu San Vite de le Normanne e a sud est cu Brinnese.

'U nuclèe javetative se stenne pe 144 ettare.

'U territorije d'u comune jè pu 20% pianeggiande (aqquà avènene pratecate le colture de ortagge) e pe l'80% collinare (pianure ierte). Sta zone jè ricche de ulivete cendenarije, amennelete e vignete (ausate pa produzione de vine). Invece, assaije modeste sò le estenziune de macchie mediterranèe, oramaije in vie de estinzione.

Non ge stonne corse d'acque, pe colpe d'a costituzione d'u terrene e pe le piogge ca so picche (soprattutte jndr'à staggione). Ma quanne chiove a mundone, se recostituscene de le canale ca corresponnene a le lame naturale. 'Mbrà chiste stonne 'u Cnaale Reale a Torre Guacete e 'u Canale de Sanda Sabbine, jndr'à frazione de Torre Sanda Sabbine.

cendre

Clime[cangecange 'a sorgende]

'A stazione meteorologgeche de referimende jè quedde de Casamassime. 'U clime carovignese[8], jè caratterizzate da 'u clime mediterranèe, cu 'nvirne curte e mite, e staggiune lunghe ecavede. Le mise cchiù fridde sò scennare e febbrare, cu temberature ca certe vote so sotte 'a medie e ponne purtà pure a nevicate piccenne d'a durate assaije assaije de doje sciurne (rare le case addò se raggiunge 'a sumàne o pure de cchiù); le mise cchiù cavede so luglie e aguste, cu piogge rare e temberature massime ca raggiungene le 35-40 °C.


Carovigne Mise Staggiune Anne
Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Inv Pri Est Aut
Temb. max. medie (°C) 13.0 13.0 15.0 19.0 24.0 28.0 31.0 31.0 28.0 22.0 17.0 14.0 13.3 19.3 30 22.3 21.3
Temb. min. medie (°C) 4.0 5.0 6.0 9.0 12.0 16.0 18.0 19.0 16.0 12.0 8.0 6.0 5 9 17.7 12 10.9
Piogge (mm) 46.0 53.0 63.0 36.0 34.0 27.0 27.0 25.0 36.0 60.0 71.0 73.0 172 133 79 167 551
Umidità relative (%) 78 75 73 71 68 63 31 36 66 73 77 80 77.7 70.7 43.3 72 65.9
Eliofanie assolute (ore) 3.9 4.4 5.3 6.7 8.6 9.9 10.8 9.8 8.0 6.2 4.4 3.6 4 6.9 10.2 6.2 6.8
Nevicate in Chiazze, 30 decemmre 2014

Origgene d'u nome[cangecange 'a sorgende]

Sus a l'origgene d'u nome d'a cetate esistene ipotese diverse, 'mbrà le quale da 'u messapeche Karp ca avessa indicà 'a colline sus 'a quale avène 'nzippate 'a cetate fortificate o da Καρα (Caput) e da οινος (vinum), cioè Capovino. Tuttavie l'ipotesi cchiù accreditate rumane quedde de Necole Corcia[9], seconde 'u quale 'u nome avène da Καρπινη, pò latinizzate jndr'à Καρβινα cioè Carbina, cu 'u segnificate de "frugifera" e ca iacchie rescondre jndr'à fertilità d'a terra soje e jndr'à l'andiche culte ca 'a popolazzione tributave a Cerere. Cu 'u tiembe ca passave, soprattutte jndr'à 'u Medioeve, 'u nome cangiò passanne da Carbinea e Carbinium, pe pò devendà Carvinea, Carvineum e Carvinium atturne a 'u X sechele, quanne 'u B greche avenève tradotte cu 'u V latine. Ste latinisme partenne da 'u XII sechele, subbirene 'na taglianizzazzione devendanne Carvigna, Caravigna, Caravigni, Carovighe, Carvigni, Carovigni e 'nzigne a arrevà a quidde de osce a die Carovigno.[10]

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Storie d'u Salende e Storie d'a Pugghie.
(IT)

«Carbinia, era difesa da una duplice cinta di mura; la più interna era formata da pietroni informi, la esterna, invece, da grandi blocchi di tufo duro. La distanza fra le due cinte è varia, ma non oltrepassa i 5 metri. Oltre queste cinta di difesa ve n'era un'altra ancora più esterna (circa 60 metri distante) e questa zona era adibita alle sepolture»

(ROA–TARA)

«Carbinia, ere difese da 'na cinde de mure a doppie; 'a cchiù 'nderne ere furmate da petre grosse e senza forme, quedde de fore, invece, da granne blocche de tufe tuèste. 'A distanze 'mbrà le doje cinde jè diverse, ma non ge supranesce le 5 metre. Otre a ste cinde de difese ne ste 'n'otre angore cchiù fore (cchiù o mene a 60 metre lundane) e sta zone ere addibite a le brucaminde»

(Alessandre Massime Cavallo, 1910)

Quanda rumane de le mure andiche e de l'acropole e 'u materiale archeologgeche, abbondandisseme, acchiave jndr'à 'u territorije sue confermane l'origgene messapeche d'a cetate.

Avenìe scettate 'nderre e sottemesse definitivamende da le Tarandine jndr'à 'u 473 n.C. ca ccrejarene sus a 'u litorale sue 'nu puèrte piccele. Pure Brinnese, ca condivise le furtune e sfurtune, avenìe, temboraneamende,

Origini e primi insediamenti

Non ge se onne notizie certe sus 'a fondaziona soje. De le attestaziune storeche 'a facene resalì a 'u XII sechele n.C. econde testimonianze attendibbele repertate Carbinia avìe rapporte commerciale cu le Eggizziane e le Fenice.

Seconde le studie d'u dott. Vecinze Andriani (1830), avessere state le Carbinate le prime e vere javetande d'a zone, pò, aumendanne de nemere pe l'arrive de le Cretese, se furmarene le gruppe etnice de le Iapige e de le Messape.

sottomesse e 'a sfere de 'nfluenza soje redotte a 'a sole cinde murarie. L'eggemonìe de Tarde durò da 'u 473 a 'u 400 n.C., pigghianne totte l'arèe joneche adreateche e 'a Calavrie addò le polis averena dà le reparte de fanderìe a l'esercite tarandine. 'A stessa monete urbeche federale coniate a Carovigne a 'u tiembe d'a uerre italeche ca carresce 'a legende CARB-BRUN (Carovigne-Brinnese), atteste ca 'a cetate tenène 'nu ruole subbalterne respette a Brinnese e l'effige de Taras, figghie de Nettune conferme 'a sottomissione a Tarde. Durande 'a uerre 'mbrà Tarde e Rome, Brinnese e 'u puèrte de Carvinia, fungene da rive d'approde de le truppe de Pirre, arrevate pe dà 'na màne a 'a putende cetate joneche. Aprrisse quacche vittorie, le tarandine s'averene duvute arrennere a l'organizzazzione militare superiore de le romane e spicciarene jndr'à sfere d'nfluenze de l'Urbe.

Durande 'a Seconda uerra puneche, Tarde passò da 'a vanne de Annibale, fomendanne 'a revolte jndr'à totta quedde ca avere state 'a Magna Grecie, ma quiste non ge servìe a cangià le sorte d'u conflitte.

(IT)

«[...] Cresciuti in potenza e ricchezza i Tarantini, divenuti insolenti nella loro prospera fortuna, dandosi ad opprimere la libertà dei loro vicini, assaltarono i Carbinati per impadronirsi io credo, delle terre e la città distrussero. Non contenti di ciò, i fanciulli, le vergini, le matrone congregarono nei templi dei vinti dove li lasciarono ignudi così chi voleva vederli come a chi piaceva abusarne. Tutti fulminati dal Nume caddero gli autori di tanta nefandizia nel 473 a.C.»

(ROA–TARA)

«[...] Cresciute in putenze e ricchezze le Tarandine, devendate 'nzolende jndr'à furtuna lore prospere, dannese a opprimere 'a libbertà de le vecine lore, assaltarene le Carbinate pe 'mbadronirse ije crede, de le terre e 'a cetate scuasciarene. None cundende de stu fatte, le uagnungidde, le vergine, le matrone congregarene jndr'à le tembie de le vinde addò le lassarene 'a nude accussì cengate le vuleve 'ndrucà accume a ce le piaceve abbusà. Tutte fulminate da 'u Nume caderene le autore de tanda nefandizie jndr'à 'u 473 n.C.»

(Necole Corcia, Storia delle due Sicilie)

Cu 'a cadute d'u 'Mbere Romane d'Occidende, 'a villette de condadine osce a die canusciute cumme Carovigne avène 'ngorporate jndr'à le territorie de Ostune: Bizzandine e Gote se l'onne condese 'u possesse pe 'nu belle picche de tiembe, cumme, jndr'à l'epoche cchiù vecine a quedda nostre, le Normanne, le Sveve, le Angioine, le Aragonese e pò le Veneziane, le Spagnule, le Austriace e le Borbone.

Le signe d'u feudalesime avènene rappresendate sie da 'u Castelle 'nzippate jndr'à 'u XV sechele da le Orsini-Del Balzo a difese da le 'ngursiune de le Turche e da le scorrerìe de le pirate, sie da le reste de le mure sckaffate sus 'a cchiù andiche muraglie messapece. 'Nu sbuènne sò le feudatarie ca onne pigghiate possesse d'u territorije de Carovigne, assaije de lore pure senze ca javetavene: Adamo Trambay, despoteche e crudele, Carle de Carvigna, le Orsini, le Loffredo, le Caputo, le Serra, le Costaguti, le Granafei, le Imperiali e le Dentice de Frasso.

Jndr'à 'u 1817 ere vive e presende jndr'à cetate 'na "vendite" carvonare, ca tenève le adunanze segrete jndr'à le locale offerte da Frangische Trisolini. 'Na menzione a parte merite Salvatore Morelli, perseguitate da 'u 1849 'nzigne a 'u combimende de l'aunità d'Itaglie, purcé nemiche forte forte d'u reggime borboneche a 'u quale avère date battagghie cu l'azione e cu le scritte ca assevane sus a Il Dittatore, 'u periodeche derette da jidde.

Simbole[cangecange 'a sorgende]

Statue dedicate a 'u "Battitore d'a 'Nzegna".

Le doje simbole prengepàle de Carovigne, sò le sbandierature (tradizione quase millenarie, d'a quale Carovigne vande le natale) e 'u delfine, presende jndr'à 'u stemme cetadine. A ste doje simbole onne state dedicate doje statue, tutte e doje ca se iacchiane sus a 'na rotonde jndr'à doje punde de ingresse d'u paese: 'U "delfine cavalcate da 'n'amorine ca sone 'a cetre" se iacchie a 'u 'ngresse de Carovgine ovest (da Ostune), l'otra statue invece, a 'u 'ngresse est, venènne de San Vite de le Normanne.

'A seconda statue rappresende 'nu sbandieratore ca ste lange 'a bandiere d'a "Nzegna". Sus a 'u pitte ste scolpite l'immaggine d'a Madonne d'u Balvedere, patrone d'a cetate. Cchiù nnade verse 'u vasce, ste 'u vitelle 'ngenucchiate (cumme dice 'a leggende) e 'u popole ca "fusce" a venerarle.

Stemme[cangecange 'a sorgende]

File:Carovigno-Stemma.png

Descrizione araldeche d'u stemme:

«'Nu delfine cavalcate da 'nu amorine ca sone 'a cetre»

([2] Comuni Italiani)

Descrizione araldeche d'u gonfalone:

«Drappe de colore porpore, ornate assaije probbie cu recame d'ore e carecate da 'u stemme, cu l'iscrizione cendrate in ore, ca carresce 'u nome d'u Comune»

([3] Comuni Italiani)
Statue ca rappresende 'u simbole d'u stemme de Carovigne.

'U stemme d'u comune, ha state recanusciute 'u 9 febbrare 1935. 'A forme jè quedda tipeche de l'araldeche mendre 'u teme d'u stemme, ca jè diverse a 'u cendre, jè fatte da 'nu delfine cavalcate da 'n'amorine ca sone 'a cetre.

Ste simbole vonne e spicciane a 'na spiegazione mitologgeche. Le fonde dicene de 'nu uagnone de nome Arione, figghie de Poseidone, Die d'u mare e d'a ninfe Anea. Se conde ca, durande 'nu viagge da l'oriende verse 'a Magna Grecie, a Arione arrevò 'a vôsce ca avera essere scettate jndr'à 'u mare, purcé l'equipagge vuleve 'mbossessarse de le ricchezze sue. Essenne ca jidde ere 'nu sonatore de cetre brave probbie, cercò, apprime de murì, de sunà pe l'urtema vote 'u strumende sue. CAccussì ha state, ma mendre ca Arione sunave 'u strumende, 'u cande sue facìe arrevà vecine 'a nave 'nu branghe de delfine. Une de chiste pigghiò Arione 'nguedde e 'u carresciò lundane, salvannele, verse 'a coste. Pe stu fatte, diverse cetate d'a coste, 'mbrà le quale Carovigne, ne revendicane l'appartenenze e a stu avvenimende mitologgeche fanne resalìe 'a funnazzione d'a cetate.

Soprannome[cangecange 'a sorgende]

  • Une de le simbole d'a cetate, sò le sbandierature, nate grazie a 'a tradizione d'a "Nzegna". 'A cetata stesse avène chiamate cumme 'a Cetate d'a 'Nzegne, appunde pe arrecurdà e onorà sta tradizione ca dure da cchiù de mille anne ca jè pure 'a cchiù andiche tradizione releggiose legate a 'u sciueche d'a bandiere jndr'à l'Itaglie;
  • 'A cetate, pa presenze de torre de difese sus a le spiagge sue, avène chiamate pure 'a Cetate salendine 'mbrà torre e mare.

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Edificie releggiose[cangecange 'a sorgende]

Rosone d'a Chiesere Madre
  • Chiesere Madre, dedicate a l'Assunde, 'nzippate ggià da 'u XIV sechele e cchiù vote cangiate[11]. Stipe d'a costruzione cinghecendesche 'na rose sus a 'u fianghe destre e l'abside d'a navate sinistre. Particolare l'abside de jndre scavate da dece nicchie sus a doje ordine, dedicate a Sant'Andonije da Padove. Sus a l'altare maggiore Urtema Cene, tele solimenesche (XVIII sechele). Stonne pure le statue de le sande patrune, Felippe e Giacome e, d'a prutettrice d'u paese, 'a Madonne d'u Belvedere, a 'a quale ha state dedicate 'n'altare sus a 'u late sinistre d'a chiesere, sotte a 'u rosone e nnande a l'abside;
  • Chiesere de Sand'Angele (sec. XV);
  • Chiesere d'u Carmine (1625), 'nzeccate a 'u palazze de cetate, ex monastere d'u Carmine "maggiore". A 'u 'nderne sue stonne stipate affresche ca sò d'u XVIII sechele rappresendande l'Urtema Cene e Sand'Elia jndr'à 'u deserte, eppure 'nu San Lorenze 'mbrà le martire Leonarde e Stefane, uegghie sus 'a tele d'u sec. XVIII;
  • Chiesere de Sand'Anne (XVII-XVIII sec.), 'nzippate da 'a famigghie Imperiali (sec. XVII-XVIII) vecine a 'u castelle, cu 'a funzione de cappelle private de le feudatarie (profonnamende rennovate jndr'à 'u stile neoromaneche);
  • Chiesere de San Nècole extra moenia (XV-XVI sec.), chiesette tarde medievale, sconsacrate verse 'a fine d'u '900, se iacchie 'nu picche fore le mure medievale (da aqquà 'u titole "extra moenia") jndr'à chiazze IV Novembre, dette pure "d'u Sannale" addò 'nu tiembe state 'a Culonne de l'Osanne;[12]
  • Chiesere d'a 'Ddulurate o d'u Spedale (sec. XVI), dedicate a' Madonne 'Ddulurate, rappresendate pure jndr'à 'na statue e 'nu dipinde tarde-settecendesche. Jndr'à sta chiesere piccenne stonne stipate de le statue carresciate jndr'à prugessione de le Mistere d'u venerdìe sande;
  • Chiesera Nove o de Marije Sandissime de Belvedere (XIX-XX sec.), ha state 'nzippate sus a 'u pendìe d'a colline, vulute pe colpe de l'aumende d'a popolazzione 'mbrà 'u '700 e 'u '800;
  • Chiesere d'a "Cunedda" (rione Conelle) dedicate a San Pitre Apostole, avenìe 'nzippate jndr'à 'u 1967 apprisse a 'u spannemende d'a cetate verse nord. Jè 'nzeccate a 'n'edicole 'nditolate a' Mmaculate Congezione, 'nzippate da 'nu fedele jndr'à 'u 1786;
  • Chiesere d'u Soccorse dedicate a 'a Madonne d'u Soccorse. Ne stonne doje: une cchiù granne e cchiù nove inaugurate 'u 27 scennare 2005[13], l'otra cchiù piccenne e 'nzeccate a l'ex monastere d'u Carmine "minore" funnate jndr'à 'u 1588[14], tutte e doje stonne jndr'à zone sud d'u paese, jndr'à 'u rione Pacifeche;
  • Chiesere de Sanda Marije Goretti, se iacchie jndr'à frazione de Serranove. Uguale uguale a 'na chiesette jndr'à marine de Specchiolle, ausate jndr'à le mise d'a staggione;
  • Chiesere de Sanda Sabbine, se iacchie jndr'à marine de Torre Sanda Sabbine;
Sanduarie d'u Belvedere.
  • Sanduarie de Marije Sandissime de Belvedere, se iacchie a 4 km a nord-est da 'u paese, recostruite jndr'à 'u 1875 sus a 'u poste de 'nu monastere basiliane, addò rumane 'na cripte addò se tràse scennenne 47 scaline. 'U cibborie stipe 'a date d'u 1501, 'a firme de 'nu Giuanne Lombardo de Ostune e 'u nome d'u committende: Pirro de Loffredo. Sus a 'n'altare de late ste l'affresche (andiche assaije, ma cchiù vote appettate) cu 'a faccia doce d'a Madonne de Belvedere assaije venerate da 'u popole jndr'à sumàne apprisse 'a Pasche, e otre affresche tarde-bizzandine.

Edificie civile[cangecange 'a sorgende]

Castiedde e torre[cangecange 'a sorgende]

Castelle Dentice de Frasso, particolare d'u torrione a amennele

Jndr'à 'u territorie d'u comune, stonne a bellezze de 14 torre e doje castiedde. 'Mbrà le edificie cchiù 'mbortande sonde:

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Castelle Dentice de Frasso de Carovigne.
  • 'U Castelle Dentice de Frasso, nasce jndr'à 'u punde cchiù ierte d'u paese e jè fatte da ttre torrione (quadrate, circolare e a amennele) 'nzippate 'mbrà 'u XII e 'u XV sechele. 'U castelle tènr pure 'na cappelle, 'a Chiesere de Sand'Anne, prime collegate cu 'nu varche sus a Porte Ostune. Stave pure 'nu passagge sotte terre (osce a die achiuse) ca permetteve l'accesse direttamende a le giardine d'a condesse;
  • 'U Castelle de Serranove se iacchie vecine a 'a borgate de Serranove. 'Nzippate jndr'à 'u 1629 da 'u nobbile genovese Ottavie Serra. 'Nzeccate a 'u castelle nasce 'a cappelle ca se chiame uguale, d'u XVII sechele. Jndr'à cappelle ste custodite 'u Crugefisse de Serranove ca 'u 3 masce de ogne anne avène carresciate in prugessione pe scongiurà le fatte calamitose o condre 'a siccità;
  • 'A Torre Sanda Sabbine, d'u XVI sechele (une ca stave apprime ere d'u XIII sechele)[senza fonde], ave 'a forme de 'na stelle a quattre spigole oriendate verse le punde cardenale, cu coronamende merlate: costruzione de defese 'nzippate sus 'a rive d'u mare a le inizie d'u XVI sechele sus a 'u luèche de 'nu villagge e puèrte de andiche tradizione storeche. Mise lunghe 'u corse de l'andiche vie romane «Traiana», sede d'a stazione postale ca pigghiò 'u nome de ad Speluncas, probbie pe le numerose grotte ca se acchiavane jndr'à stu luèche;
  • Torre Guaceto, torre de avvistamende andisaracene d'u XVI sechel.
Mappe d'u Cendre Storeche("'A Terre") de Carovigne

Cendre storeche[cangecange 'a sorgende]

Le sisteme de difese medievale[cangecange 'a sorgende]

'U 'mbiande medievale andiche d'u Rione Terre, tenève a 'u cendre d'u recinde murarie, 'a Chiesere cchiù 'mbortande da 'a quale partivane le strade prengepàle d'a cetate. Se tratte de 'nu oppidum, cioè 'na cetate fortificate cu le torre.

Le torre erane quattre:

  • Torrette d'u civile, stipe 'nu rrellogge solare, 'a meridiane. Jè coronate da beccatelle de tufe e de petre e presende, angore osce a die, 'na caditoie. Jè affiangate a Porte Brinnese;
  • Torre Giranda presende 'na stirature e jndr'à le urteme tiembe ave ospitate 'na falegnamerije;
  • Torre "delli Brandi" osce a die non ge stè cchiù purcé ha state pigghiate jndre a le costruziune ca stonne 'nguedde a 'a muraglie. Sta torre puteve 'ndrucarse da Vie Matteotti;
  • Torre circolare (d'u Prevete), se iacchie jndr'à via d'u prevete (via del prete)Pure iedde tène 'na stivature grossa grosse jndr'à quale ha state fatte 'nu furne.
Porte Brinnese

L'oppidum presende pure 2 porte (Brinnese e Ostune) e 2 accesse secondarie (Arche dette “d'u Prevete” e 'a “Purticedda” jndr'à vie Monte Nero).

Le porte[cangecange 'a sorgende]

Porte Brinnese[cangecange 'a sorgende]
Ingresse Porte d'u Prevete

Affiangate a 'a Torre d'u Civile, resulte fatte da doje porte une apprisse a l'otre; quedde d'u periode Angioine cchiù 'nderne, cu arche a seste acute e coronate cu beccatelle, cu aggibbilità a miezze corredoie fatte sus 'a stesse pe l'ause d'a caditoie; e quedde d'u periode renascimendale - cchiù precisamende 'nzippate jndr'à 'u periode feudale de le Loffredo - ca jè a tutte seste e ca ste apprime d'a porte cchiù andiche.

Ave stipate le inneste origgenarie d'u purtone. Sus a 'u frondale, se 'ndrucane doje stemme scalpellinate ca avessera essere quidde de le Loffreda (a sinistre) e de l'Università de Carovigne (a destre).

Porta Nove[cangecange 'a sorgende]

Se iacchie a occidende e avène chiamate pure Porte Ostune, date ca jè probbie sus 'a direzzione de Ostune. Osce a die sus a 'u coronamende sue avène sfruttate 'nu camminamende ca mette in comunicazione 'u castelle cu 'a Chiesere de Sand'Anne. Sta porte ha state assaije vote cangiate, soprattutte durande le restaure d'u Castelle a l'inizie d'u 1900.

Porte d'u Prevete[cangecange 'a sorgende]

Jè 'n'accesse secondarije, probbabbilmende fatte jndr'à tiembe vecine a l'eversione d'a faudalità. 'A strafine jè caratterizzate da diverse Arche, ditte d'u Prevete.

Arèe naturale[cangecange 'a sorgende]

Castelle Dentice de Frasso e ville comunale.

Jndr'à 'u paese stonne doje parche, ca 'nzigne a 'a prima metà d'u 1900 erane aunìte e de residenze private d'a famigghie Dentice de Frasso residende jndr'à 'u comune ca se chiamave cumme 'u Castelle 'ngape 'a colline.

  • Ville Comunale "Salvatore Morelli", se stenne pe cchiù o mene 'n'ettare in pendenze de fronde a 'u Castelle Dentice de Frasso, da 'u quale, 'nu timebe, se traseve cu 'nu passagge sotte a terre osce a die achiuse;
  • Parche de le "Culonne" se stenne pe cchiù o mene sei ettare in pianure, jndr'à zone nord-ovest d'u paese. A 'u 'nderne stonne 'nu parche sciuèche, 'nu cambe da pallacanestre, une pe sciucà a le bocce, 'nu anfitiatre, 'nu asile comunale e 'a sede de l'ASD Atletica Carovigno.

Jndr'à le marine stonne doje pinete addò se pò fà 'nu pic-nic pe Sanda Sabbine, e arèe mercatale sumanale jndr'à 'u periode d'a staggione a Specchiolle.

Torre Guaceto

Assaije 'mbortande pu territorie jè 'a Reserve naturale statale e 'a Reserve naturale marine de Torre Guaceto, de rilevanze 'ndernazionale.[15]

Chiazze[cangecange 'a sorgende]

  • Chiazze 'Nzegna, chiazze prengepàle d'u paese lunghe Corse Vittorio Emanuele II;
  • Chiazzette Coriolano, mmienza mmienze a 'u cendre storeche de Carovigne "'A Terre";
  • Larie Castello, 'mbrà 'u Castelle e 'a Chiesera Nove;
  • Chiazze IV Novembre dette "Lu Sannali" ca ste vecine a Porte Brinnese. Segne 'a fine d'a Vie Vittorio Veneto, 'na salita longhe canusciute cumme "La nchianata di lu Succursu" pu fatte ca ste 'na chiesere piccenne d'u Soccorse quanne accumenze 'a strade;
  • Larie Machiavelli, ca se iacchie a sud d'u paese jndr'à 'u rione Pacifeche, sus a 'u quale se affacce l'ex convende d'u Carmine "minore". Ogne anne, jndr'à sciurnate de Carsuniedde, se face 'a tradizionale "Battitura della 'Nzegna".

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[16]

Cu 'nu indece de nascite de 10,9, 'a cetate jè 'u prime comune d'a provinge de Brinnese pe nascite e 'u 9º jndr'à tutte 'a reggione. 'U tasse de le muèrte jè de 8,3, 17º poste jndr'à provinge (sus a 20). Jè a 'u seconde poste jndr'à provinge refèrite a 'u tasse de crescite demografeche (19,4‰). Cu 'na ingidenze d'u 0,8% de divorziate, 'nzieme a otre e ttre comune, se iacchie a 'u 17º poste.

Etnie e minoranze furastiere[cangecange 'a sorgende]

Seconde le dati Istat a 'u 31 decemmre 2017 le cetadine non itagliane ca stonne residende a Carovigne erane 1 015 ca sò 'u 5,9% d'a popolazzione[17].

Le comunitate cchiù numerose sonde:

Tradiziune e folclore[cangecange 'a sorgende]

Carovigne
TipeReleggiose locale
DateLunedìe, Martedìe e Sabate apprisse 'a Pasche
Celebrate jndr'àPaese e jndr'à 'u Sanduarije de Marije Sandissime de Belvedere
Celebrate aCarovigno (BR)
Releggionecattolecesime
Oggette d'a ricorrenzefeste Patronale de Marije Sandissime de Belvedere
TradiziuneNzegna
Tradiziune releggiosePellegrinagge quadre 'u Lunedì verse 'u paese e 'u Sabate verse 'u Santuarije, messe, prugessione, battiture d'a Nzegna a le ore 12 de le ttre sciurnate festive
Tradiziune culinariePiddica, Gnummarieddi
Otre nomeFeste d'a Madonne d'u Belvedere o Feste di la Madonna di Belvideri, jndr'à 'u dialette carovignese.

'Nu sbuènne de manifestaziune, ca vonne da sciugne a settemmre, reguardane 'a cetate e oltre marine e borgate, 'mbrà le quale Torre Sanda Sabbine, Serranove, Specchiolle e 'a Torre Guaceto.

Le avveneminde cchiù 'mbortande, sò legate a 'a tradizione locale de folclore, ma pure enogastronomeche. Avveneminde releggione cumme chidde legate a 'u culte de Marije Sandissime de Balvedere, ma pure a quidde de le sbandierature, de le quale, Carovigne, ne vande le natale, e le prodotte tipece locale, segnane le avveneminde massime e prengepàle da le diverse manifestaziune duranne l'anne.

'A 'Nzegna[cangecange 'a sorgende]

[...];allore se fermane jndr'à 'nu luèche pubbleche, e aqquà 'u devote e 'u congiunde sue facenne assè da doje bastune gruèsse cu corbie de chiumme doje 'nzegne larie de sete e culure diverse 'a svendolescene bona pezze jndr'à l'arie a 'u suène d'u piffere e de 'nu tammore, le chianadane pò cumme sò nnande a le pide d'a Femmena nostre scuagghiannese a stu mode de l'obbleghe votive., op. cit., Salvatore Morelli

'A feste de Marije Sandissime de Belvedere jè 'a feste releggiose cchiù 'mbortande de Carovigne[18]. 'A feste prengepàle avène fatte de lunedìe, martedìe e sabbate apprisse 'a Pasche, addò l'avvenimende cchiù ìmbortande jè 'a Battiture d'a 'Nzegna, 'na tradizione secolare legate a l'arte d'u sbannieramende. 'A 'Nzegna, jè fatte de 'na serie de sbannieraminde fatte ttre vote a l'anne jndr'à tre punde de Carovigne, seguenne 'u ritme d'u flaute, d'u tammorre, d'u cembale e d'a grancasse, in onore d'a Madonne d'u Belvedere. 'U termine "battiture d'a 'Nzegne", presende diverse significate 'mbrà le quale "battere, cu moveminde particolate d'a 'Nzegne 'u suole', ma pure de "bussà a 'u core d'a Madonne cu 'na preghiere: 'a 'Nzegne".

In prateche se sciocane doje bandiere multeculure, ca avènene fatte svendolà, se fanne gerà attorne a 'u cuèdde, iamme e vendre e langiate all'ere. Tutte sta cose avène fatte in onore de Marije Sandissime d'u Belvedere.

Storie e leggende[cangecange 'a sorgende]

'A scuperte de l'immaggine d'a Madonne resale cchiù o mene atturne a 'u 1100, quanne Goffrede III de Mondescagliose ere signore de Ostune, Carovigne e Lecce.

'A chiazze apprisse ca 'a 'Nzegna ave spicciate
'A vaccarelle perdute[cangecange 'a sorgende]
Battiture d'a 'Nzegne a Belvedere
Lange de le bandiere

'A leggende dice ca a 'nu signore de Conversane malate, 'na notte le assìe 'a Madonne, ca le decìe ca avesse guarite ce avesse sciute a venerarle a 'u Sanduarije de Belvedere, jndr'à cambagne de Carovigne. 'A matine apprisse, 'nzieme a le serve sue, scìe verse 'u paese, ma arrevate addà, nisciune sapìe dicere addò s'acchiave 'u sanduarije. Le avenìe 'ndicate sulamende 'na condrade de nome Belvedere. Addà sendèrene le luccule de 'nu pastore disperate pe avè perse une de le vove sue ('na “vaccaredda” jndr'à 'u carovignese). 'U segnore de Conversane cu tutte le serve sue accumenzò a cercà 'u vove perdute, quanne, une de le serve, 'mbrà le erbacce, acchiò 'na grotte addò s'avere mise 'u vove; l'acchiò 'nginucchiate nnande a 'n'icone.

'U signore vuleve condrollà jidde probbie ce l'icone ere quedde ca l'avere assute mendre ca ste sunnave e se facìe calà jndr'à grotte, addò recanuscìe l'immaggine d'a Madonne e subbete subbete guarì da l'infermità ca teneve jidde. 'U pastore, felice pe quidde ca avere successe, pigghiò 'nu fazzolette colorate ca accumenzò a aggità e langià all'ere a ritme de piffere. Atterò accussì 'u popole, ca accumenzò a venerà l'immaggine d'a Madonne jndr'à quedda grotte.

Depinde d'a Madonne

'U signore accattò allore 'a vaccarelle ca dunò a 'u popole. L'animale avenìe decorate cu nastrine e lassate libbere pe le cambagne. Cu 'u passare de le anne, 'u vove piccinne devend sembre cchiù gruèsse e se decedìe de acciderle. Quidde sciurne avenìe 'u martedìe apprisse Pasche (sciurne addò le festività se facene jndr'à chiazze). Addà avenìe organizzate 'nu banghette, a 'u quale partecipò tutte 'a popolazzione, soprattutte quedda povere. Sta tradizione d'u banghette jndr'à chiazze ha rumaste 'nzigne a le inizie d'u 1900, quanne avenìe abbolite pe mutive igienice, ma angore osce a die se jè solite fà scambagnate 'u sabate de Belvedere.

'N'otra leggende invece dice ca 'a Nzegne pò essere 'u balle ca faceve 'u giullare d'u signore, durande 'u viagge.

Le tre sciurne apprisse 'a Pasche[cangecange 'a sorgende]

Le prengepàle sciurne in onore d'a Madonne, avènene 'u lunedìe de Carsuniedde, 'u martedìe e 'u sabate (Le Carsuniedde pe le carovignese) apprisse 'a Pasche.

'A dumeneche de Pasche, se iaprene le festeggiaminde cu 'a benedizione de le bandiere e de le doje batteture. 'A sere se fanne in chiazze esibbizziune de sbandierature e musece.

'A matine d'u lunedìe in albis, avène fatte 'u pellegrinagge d'u quadre d'a Madonne d'u Belvedere, da 'u sanduarije cu 'u stesse nome 'nzigne a 'u paese, 'mbonde a Chiesere madre, addò rumane addà 'nzigne a 'u sabate de Belvedere, urteme sciurne de feste. Sembre 'u lunedìe, avènene carresciate in prugessione le statue d'a Madonne d'u Belvedere e de San Gesèppe, accumbagnate da ttre gruppe de sbandierature d'a cetate, da le confraternite e 'a Bande Cetate de Carovigne, 'nzigne a 'u Larije Macchiavelliu, addò se face 'a battiture d'a 'Nzegne.

'U martedìe apprisse 'a Pasche, 'a 'Nzegne se face jndr'à chiazze, ca avène sembre raggiunde da 'a prugessione. Apprime d'a seconda battiture d'a 'Nzegne, 'u sinnache dèje a 'a Madonne, le chiave d'a cetate, accussì jedde 'a pò pruteggere. Apprisse 'a 'Nzegne, 'a prugessione torne verse 'a Chiesera Nove e pò pe le vie d'u paese, sembre cu le sbandierature e musece. Quanne spicciane, 'a prugessione torne jndr'à Chiesere Madre.

'A feste releggiose spicce 'u sabate in albis, apprisse 'a Pasche. 'A matine, apprisse 'a celebbrazzione d'a mesee, 'u quadre d'a Madonne avène carresciate arrete in prugessione jndr'à 'u sanduaije addò, a le ore 12 avène "batture" pe l'urtema vote 'a 'Nzegne. Apprisse 'a benedizione, se achidone ufficialmende le feste patrunale d'a Cetate.


'a Madonne d'u 'Rragane[cangecange 'a sorgende]

Carovigne
TipeReleggiose locale
Date17 aguste
Celebrate aCarovigne (BR)
Releggionecattolecesime
Oggette d'a ricorrenzeFeste Patronale de Marije Sandissime de Belvedere (dette d'u 'Rragane) e de le Sande Patrune Felippe e Giacome (e otre sande)
Tradiziune releggiosePrugessione pe le vie d'u paese
Date d'istituzione17 aguste 1841
Otre nomeFeste d'aMadonne d'u 'Rragane o Feste di la Madonna di l'Uraganu, in dialette carovignese.
Reliquie de le Sande Patrune Felippe e Giacome

Jè une de le feste prengepàle legate a Marije Sandissime Reggine de Belvedere (nnomenate jndr'à stu sciurne "d'u 'Ragane"), de le Sande Patrune Felippe e Giacome e de San Gesèppe. Pò avènene pure festeggiate otre sande, probbie pe rengrazià 'u merachele fatte. Le avène date stu titole pe 'nu merachele fatte 'u 17 aguste 1841.

"Chianca di la Madonna di Belvideri"
(17 aguste 1841)Percorse d'a prugessione da 'a Chiesere Madre a 'a "Chianca" a sinistre e percorse d'u 'rragane a destre.

'A feste avenìe istituite jndr'à 'u 1841, quanne 'na trombe d'arie minacciave de squascià 'u apese, jndr'à 'u pomerigge d'u 17 aguste[19].

'A popolazzione avère sciute jndr'à Chiesera Madre pigghianne 'a statue d'a Madonne de Belvedere e otre statue de sande pe pruteggerle da 'a tembeste. Assenne da porte Brinnese, 'a prugessiune condenuò veloce veloce pigghianne 'na vanne de de vie Vittorio Veneto (‘nchinata di lu succursu, accussì chiamate da le carovegnise) e pò geranne jndr'à, quedde ca osce a die jè, vie Giosuè Carducci. A l'epoche, stavane sulamende de le arvule de alje e chiangune gruèsse gruèsse (chianchi o cuezzi jndr'à 'u dialette carovignese) addò venìe puggiate 'a statue d'a Madonne de Belvedere e atturne se despone 'a popolazzione cu le otre sande, girate verse 'a tembeste a prià. 'A trombe d'arie, arrevate pratecamende a mene de doje miglie da 'u paese, cangiò direzione, passanne pa strade ca colleghe Carovigne a San Vite, passanne pe le cambagne 'nzigne a esaurirse vecine a 'a marine de Specchiolle e no facenne muèrte nè ferite. Da wuidde anne 'a popolazzione decedìe ca 'a prutettrice Madonne de Belvedere, 'u titole "d'u 'Rragane", pe arrecurdà 'u mirachele.

Le festeggiaminde releggiuse accumenzane 'a prime dumeneche de aguste, cu l'esposizione de le reliquie de le Sande Felippe e Giacome ("scurdate" pe cchiù o mene 'nu sechele e "scuperte arrete" jndr'à 'u 2005). 'A matine d'u 17 aguste, se face jndr'à l'arèe d'u mercate 'a tradizionale "Fiere d'u 'Rragane". Durande 'a prugessione, jndr'à Chiazze 'Nzegne avène 'a benedizione e 'u rennove de l'affidamende d'a cetate da vanne de le Sande Patrune e, in vie Giosuè Carducci, sus 'a “chianca di la Madonna di Bervideri”, addò avène puggiate 'a Madonne se arrecorde quedda sciurnate d'u 1841.

'U congerte d'u 18 aguste[cangecange 'a sorgende]

J'è 'u congerte ca se face ogne anne jndr'à 'u periode de le feste d'aguste. Normalmende, se face 'u 18 aguste, pe spiccià accussì, le feste patrunale in onore d'a Madonne d'u 'Rragane.

Celebbrazione d'a Sanda Messe jndr'à Nuttate de le Grazie

'A Nuttate de le Grazie[cangecange 'a sorgende]

'A nuttate 'mbrà 'u 14 e 'u 15 aguste avène venerate 'a feste d'a Madonne de le Grazie. Apprisse 'a Sanda Messe jndr'à Chiesera Madre, 'a sere parte 'nu pellegrinagge ca arrive a 'u Sanduarie de Marije Sandissime de Belvedere e sus a 'u sagrate d'u Sanduarie avène fatte 'a Sanda Messe ca spicce 'nu picche dope 'a mezzanotte.

'A serate jè 'nu mumende de preghiere e rengraziamende a 'a Madonne, arricchesciute de preghiere andiche. Une de le chciù recitate è quedde d'a Madonne de le Grazie:

(IT)

«O Madonna delle grazie e Fontana di ogni grazia, noi veniamo a Te per grazia o Madonna facci grazia! Facci grazia o Maria come te la fece il Padre Eterno, fosti Eletta Madre di Dio, Facci grazia o Maria.»

(ROA–TARA)

«O Madonne de le grazie e Fundane de ogne grazie, nuje venime a Te pe grazie o Madonne fanne 'a grazie! Fanne 'a grazie o Marije cumme a te 'a facìe 'u Padre Eterne, avenìste Elette Madre de Ddie, Fanne 'a grazie o Marije.»

(dialette carovignese)

«O Madonna di li grazi e funtania a ogni grazia, nu vinimu a te pi grazia, o Madonna fanci grazia! Fanci grazia o Maria comi ti la fesci lu Padri Eternu, fošti eletta Madri di Diu, fanci grazia o Maria.»

(ROA–TARA)

«O Madonne de le grazie e Fundane de ogne grazie, nuje venime a Te pe grazie o Madonne fanne 'a grazie! Fanne 'a grazie o Marije cumme a te 'a facìe 'u Padre Eterne, avenìste Elette Madre de Ddie, Fanne 'a grazie o Marije.»

'A feste de fine staggione[cangecange 'a sorgende]

'A seconda dumeneche de settemmre, a 'u Sanduarie de Belvedere se face 'a feste de fine staggione. 'A sere, apprisse 'a Messe, avènene benedette le cambagne cu 'a speranze de 'nu belle raccolte. Pò avène organizzate 'na lotterie piccenne cu in palie quadre e statue d'a Madonne de Belvedere.

'Nzigne a le inizie de le anne 2000, avènene fatte 'u sciuèche d'a "cuccagne", ca se sciucave 'nghiananne sus a 'nu pale cuperte tutte de grasce e sus a sus stavane le premie da pigghià.

Otre feste releggiose[cangecange 'a sorgende]

Feste d'u Crugefisse de Serranove[cangecange 'a sorgende]

'A prime dumeneche de masce, addò ste 'a borgate Serranove, avène festeggiate 'u Crugefisse de Serranove, 'nu crugefisse "meracolose" d'u 1700 stipate jndrìà Chiesette d'u Castelle de Serranove. Seconde 'na leggende, 'u crugefisse avessa avenè da 'n'imbarcazione arenate vecine a Torre Guaceto, da 'u quale l'equipagge sue se salvò meracolosamende da 'na tembeste. Ogne anne u crugefisse avène carresciate a 'a Chiesere de Sanda Marije Goretti addò se fanne le celebbraziune eucaristeche, de sere 'u crugefisse avène carresciate in prugessione pe Serranove pe pò essere carresciate arrete jndr'à Chiesettere d'u Castelle de Serranove.

Le mise Mariane[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à le mise d'a primavere e quacche d'une de chidde d'a staggione, girane, pu paese, quadre e statue dedicate a 'a Madonne. In particolare, 'a Parrocchie de San Pitre Apostole, festegge jndr'à 'u mese de masce 'a Madonne de Fatime, cu pellegrinagge de 'na statue ogne sere ca vèje jndr'à le case. Da 'a Chiesere Madre, pò, sette quadre accumenzane a girà 'u paese, sembre pe le case, 'mbonde a luglie.

'A Madonne d'u Soccorse[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à l'urtema dumeneche de masce, 'a Parrocchie Sanda Marije d'u Soccorse festegge 'a Madonne d'u Soccorse. Le festeggiaminde s efanne cu le celebbraziune eucaristeche tradizionale e 'a prugessione pe le vie d'u rione Pacifiche, jndr'à vanne meridionale de Carovigne. Apprise le fuèche d'artificie 'a prugessione torne jndr'à chiesere cu 'a benedizione finale. 'A feste condinue jndr'à 'u Larije Machiavelli cu bangarelle stand addò se mange e beve.

Sand'Andonije da Padove[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u mese de sciugne, jndr'à Chiesere d'u Carmine d'a Parrocchie de San Pitre Apostole, se fanne le celebbrazziune in onore de Sand'Andonije da Padove.

Pa prime metà d'u mese, 'nu quadre avène carresciate in pellegrinagge pe tutte le case. Durande le trideve sciurne apprime d'a feste, se face 'a rtedicine de Sand'Andonije e quanne spicce 'a messe avène rialate 'u pane a ogne fedele, de sere carresciate da 'na famigghie diverse devote a 'u sande. Le urteme festeggiaminde se fanne 'u 13 sciugne cu 'a prugessione, 'u spettacole de fuèche d'artificie e 'a benedizzione.

Statue d'a Madonne d'u Carmine

'A Madonne d'u Carmine[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u mese de luglie se face 'n'otra feste 'mbortande pa Parrocchie de San Pitre Apostole e d'a Chiesere d'u Carmine, quedde legate a 'a Madonne d'u Monde Carmele. 'U 7 luglie 'a nuvene.

'A feste solenne jè 'u 16 luglie. 'A marine avène fatte 'a prima Messe. A le 12 pò ste 'a suppleche a 'a Madonne d'u Carmine, 'nu mumende de preghiere e de raccoglimende. Le festeggiaminde condinuane de sere cu 'a Sanda messe e 'a prugessione pe le vie d'u paese, cu fuèche d'artificie e benedizzione finale jndr'à chiazze e jndr'à Chiesere.

Sanda Marije Goretti[cangecange 'a sorgende]

'Mbrò 'a fine de luglie e l'inizie de aguste se fanne jndr'à marine de Specchiolle e jndr'à borgate de Serranove, le festeggiaminde legate a Sanda Marije Goretti.

Ste 'na statue carresciate in prugessione a mare da Punde Penna Grosse 'mbonde a sbarcà a Specchiolle. 'A statue torne 'u sciurne apprisse a Serranove addò se celebre 'a Sanda Messe e 'a prugessione pe le vie d'u borghe, cu 'u spettacole de fuèche de artificie e festeggiaminde finale. Pe le sciurne de feste se fanne diverse gare sportive, fiere de le anemale e otre esibbiziune musecale e canore, cu stand addò se mange e beve e bangarelle.

Sanda Sabbine[cangecange 'a sorgende]

Le festeggiaminde in onore de Sanda Sabbine se fanne jndr'à marine de Torre Sanda Sabbine, 'nu tiembe jndr'à l'urtema dumeneche de aguste, pò spustate a 'a penulteme. Apprisse 'a messe se face 'a prugessione pe le vie d'a marine, cu 'a statue carresciate pure jndr'à varche.

'A Madonne d'a Conelle[cangecange 'a sorgende]

'A seconda dumeneche de ottommre, se face 'a feste legate a 'a Madonne d'a Conelle (Madonna di la Cunedda, in carovignese) jndr'à 'u Rione Conelle a nord d'u paese. 'A matine se face 'a tradizionale fiere d'a Conelle, 'a sere 'a prugessione cu 'nu quadre andiche d'a Madonne stipate tutte l'anne jndr'à 'na nicchie ca ste fore affianghe 'a chiesere de San Pitre Apostole.

Nuvene de Natale[cangecange 'a sorgende]

Da 'u 1772 a le 5 de matine, s eface jndr'à Chiesere de Sand'Anne jndr'à 'u cendre storeche d'a cetate, 'a tradizionale nuvene de Natale, da 'u 16 a 'u 24 decemmre.

Culture[cangecange 'a sorgende]

Bibblioteche[cangecange 'a sorgende]

'A bibblioteche comunale jè dedicate a l'illustre cetadine On. Salvatore Morelli e ave 'a sede jndr'à 'u Castelle Dentice de Frasse.

Scole[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u territorie stonne quattre scole materne, doje scole elemedare, doje scole emdie, 'n'istitute Alberghiere e 'nu asile nide comunale.

Tiatre[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u paese ste 'nu tiatre comunale, "Triatre Itaglie", addò se fanne sagge, musical e otre avveneminde musecale e culturale.

Sciugrafije antropeche[cangecange 'a sorgende]

Fraziune[cangecange 'a sorgende]

  • Pantanagianni: frazione de località marittime, 'mbrà Torre Sanda Sabbine e Specchiolle;
  • Serranove: frazione ca se iacchie a picche chilometre in direzione de Brinnese;
  • Specchiolle: frazione de località marittime in direzione de Brinnese;
  • Torre Sanda Sabbine: frazione ca se iacchie sus a 'u mare in direzione de Bare; 'u nome avène da 'a torre ca se chiame uguale ca ste sus 'a coste d'a località marine stesse.

Economije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Economije d'a Pugghie.

L'economije d'u paese, jè fatte soprattutte da l'agricolture (ulive, fiche, amennele, cereale, vite, ortagge), e 'nu picche da 'ndustrie (oleifice, stabbilemende de vine), jndr'à l'artiggianate (rinomate 'a filature e 'a fatìe de 'n calcare combatte, addò 'a zone jè ricche, adatte pe pavimendazione e cumme materiale de revestimende) e jndr'à pesche.

Fondamendale pure 'u turisme, specie quidde d'a staggione, pa presenze de lide belle probbie e famose longhe tutte 'a coste e pe l'andiche cendre storeche cu 'u Castelle, cu 'na presenze totale de 519 291 turiste jndr'à 'u 2018, pigghianne 'u seconde poste jndr'à tutte 'a provinge (prime poste pe Fasane) e l'ottave d'a Pugghie.[20]

Infrastrutture e carresciaminde[cangecange 'a sorgende]

Strade[cangecange 'a sorgende]

Le collegaminde stradale prengepàle sò:

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

'A Stazione de Carovigne se iacchie sus 'a ferrovie Adriateche e jè servite da diverse trene reggionale. Nasce a cchiù o mene 4 km da 'u paese, lunghe 'a SP34 in direzione de Torre Sanda Sabbine, e jè collegate cu 'nu servizie bus navette.[21]

Mobbilità urbane[cangecange 'a sorgende]

'A linèe prengepàle de mezze pubblece jè quedde de STP Brindisi, ca colleghe 'u paese a le prengepàle comune d'a provinge. Jndr'à 'u periode d'a staggione stonne pure collegaminde de matine e de pomerigge cui le marine de Torre Sanda Sabbine e Specchiolle, e durande le fine sumane de sere de aguste, 'u servizie pe le marine jè aggratis a cure de l'amministrazione comunale.[22] Stonne pure otre collegaminde cu le cetate de Lecce, Bare e Rome.

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Carovigne face parte de l'associazione Borghe Autendice d'Itaglie[23] e d'u Patte de le Sinnace[24].

Aqquà sotte ste 'na tabbelle relative a le amministraziune ca onne cangiate jndr'à stu comune.

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
12 agúste 1988 29 scennáre 1990 Marie Zizza Democrazia Cristiana Sinnache [25]
29 scennáre 1990 10 decèmmre 1990 Onofrie Cretì Partito Comunista Italiano Sinnache [25]
10 decèmmre 1990 8 másce 1991 Andonije Necole Antelmi Partito Socialista Italiano Sinnache [25]
8 másce 1991 30 settèmmre 1992 Vite Angele Perrino Democrazia Cristiana Sinnache [25]
19 novèmbre 1992 21 sciúgne 1993 Giuanne Buongiorno Partito Democratico della Sinistra Sinnache [25]
21 sciúgne 1993 28 abbríle 1997 Agustine Scalera Democrazia Cristiana Sinnache [25]
28 abbríle 1997 5 agúste 1998 Vite Angele Perrino Forza Italia Sinnache [25]
5 agúste 1998 30 novèmbre 1998 Rose Marije Simone Comm. straordinarie [25]
30 novèmbre 1998 27 másce 2003 Angele Lanzillotti Cristiani Democratici per la Libertà Sinnache [25]
27 másce 2003 15 abbríle 2008 Vittorie Zizza centro Sinnache [25]
15 abbríle 2008 31 másce 2013 Vittorie Zizza Il Popolo della Libertà Sinnache [25]
31 másce 2013 12 sciúgne 2013 Marije Anduniette Olivieri Comm. pref. [25]
12 sciúgne 2013 24 febbráre 2015 Cosime Mele lista civica: movimento ora!, lista civica: io carovigno, lista civica: movimento civico, lista civica: carovigno c'e', lista civica: carovigno anch'io, lista civica: amici di carovigno Sinnache [25]
24 febbráre 2015 14 sciúgne 2015 Pitre Massone Comm. straordinarie [25]
14 sciúgne 2015 11 scennáre 2018 Carmine Pasquale Brandi FdI-AN, lista civica: carovigno duemilaventi, movimento politico schittulli, oltre con fitto, FI, noi con salvini Sinnache [25]
12 scennáre 2018 10 sciúgne 2018 Onofrie Padovano Comm. pref. [25]
11 sciúgne 2018 in cariche Massime Lanzilotti liste civiche (Ripartiamo dal Futuro, Carovigno Unita, I Cittadini Innanzitutto e Popolo Democratico) Sindaco [25]

Gemellagge[cangecange 'a sorgende]

Sport[cangecange 'a sorgende]

L'A.S.D. Carovigno 1949 Calcio ha nate jndr'à 'u 1949 e scioche jndr'à cambionate reggionale.

Le otre squadre sportive locale sonde:

  • 'A Pallacanestro Carovigno, ca scioche jndr'à Serie D de le maschele;
  • New Basket Carovigno, ca sciucave jndr'à 'u cambionate de Serie D de le maschele;
  • 'U Volley Carovigno;
  • 'A sezione de tire a segne nazionale de Carovigne, pe combetiziune de pestole a 10 metre e carabine a 10 metre.

'U 17 masce 2004 ave spicciate 'a 9ª tappe d'u Gire d'Itaglie 2004 cu 'a vittorie de l'americane Fred Rodriguez.

'Mbiande sportive[cangecange 'a sorgende]

  • Palazzette d'u Sport 'nditolate a Ferdinande Prima.
  • 'U Cambe Sportive Comunale d'a 'Nzegne, ca se iacchie jndr'à Via Caduti di Superga.
  • 'U poligone de tire a segne, ca se iacchie jndr'à contrade Palchi.

Tradiziune culinarie[cangecange 'a sorgende]

Tipeche doce pascale ca non ge pò mangà sus a le tavule de le carovegnise, jè 'a scarcedde ('a piddica jndr'à 'u carovignese), 'na ciambelle cu farine e uegghie extra vergine d'alìe, cu 'nu ove bullite a u cendre, tutte decorate cu granelle de zucchere de culure diverse.

'N'otre piatte tipeche ca non ge manghe maje jndr'à le scambagnate d'u sabate apprisse 'a Pasche, so le gnumaridde (gnummarieddi jndr'à 'u carovignese), de le 'nvoltine de fegate farcite cu carne, petrusine, furmagge pecorine e otre cose.

Gallerie de le immaggine[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. [1] Popolazzione residende a 'u 30 abbrile 2017.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. AA. VV., Dizionario di toponomastica. Storia e significato dei nomi geografici italiani, Melane, GARZANTI, 1996, p. 146.
  4. DiPI Online - Dizionario di Pronuncia Italiana, su dipionline.it. URL conzultate il 31 luglio 2015.
  5. Programme Bandiera Blù, su www.bandierablu.org. URL conzultate il 17 masce 2019.
  6. 'U mare cchiù belle 2017, 'a Guide de Legambiente e Touring Club Italiano cange e se rennove | Legambiente. URL conzultate il 12 luglie 2017.
  7. Le Comune Spighe Verde - Spighe Verde, in Spighe Verde. URL conzultate il 12 luglie 2017.
  8. ilmeteo, su ilmeteo.it.
  9. Storia delle Due Sicilie.
  10. Vecinze Andriani, Carbina e Brindisi.
  11. Giuanne Membola, Arcidiocesi di Brindisi-Ostuni - Ufficio per i Beni Culturali Ecclesiastici, su www.brindisiweb.it. URL conzultate il 19 aguste 2018.
  12. San Nècole extra moenia, su carovigno.com.
  13. Giuanne Membola, Arcidiocesi de Brinnese-Ostune - Uffice pe le Bene Culturale Ecclesiastece, su www.brindisiweb.it. URL conzultate il 19 aguste 2018.
  14. Giuanne Membola, Arcidiocesi de Brinnese-Ostune - Uffice pe le Bene Culturale Ecclesiastece, su www.brindisiweb.it. URL conzultate il 19 aguste 2018.
  15. riservaditorreguaceto.it, http://www.riservaditorreguaceto.it/.
  16. Statisteche I.Stat - ISTAT;  URL consultate in date 28-12-2012.
  17. cittadini stranieri, su demo.istat.it (archivijate da l'url origgenale il 6 agosto 2017).
  18. Copie archivijate, su carovigno.info. URL conzultate il 10 settemmre 2017 (archivijate da l'url origgenale il 4 marze 2016).
  19. Giornale delle Due Sicilie, 11 ottommre 1841, n. 220.
    «Una meteora esercitava nel giorno diciassette agosto i suoi furori nel comune di Carovigno in Terra d'Otranto. Alle ore 17 e mezzo d'Italia, al Sud-Ovest del Comune, ed a circa due miglia di distanza dallo stesso, sorse una meteora vaporosa, quasi vorticosa colonna di color bruno rossastro, che gigantesca si alzò in aria, e poscia a poco a poco andò dilatandosi nella base, e restringendosi nella sommità, circondata sempre da nuvole bianche, parte in forma pur di colonne, parte di strana figura che tutte con rapida volubilità le si giravano intorno. Era meraviglioso insieme e tremendo il vedere quella meteora in forma di viaggiator vulcano avanzarsi minacciosa verso l'abitato, e con gagliardia da non potersi concepire devastare in suo cammino quanto incontrava.[...]»
  20. agenziapugliapromozione.it, https://www.agenziapugliapromozione.it/portal/documents/10180/2920246/Report%20dati%202018.
  21. stpbrindisi.it, http://www.stpbrindisi.it/index.php/carovigno/723-carovigno-stazione-fs-di-carovigno.
  22. stpbrindisi.it, https://web.archive.org/web/20180830073858/http://www.stpbrindisi.it/index.php/carovigno/628-carovigno-torre-santa-sabina-specchiolla-serale-dal-04-08-al-27-08. URL conzultate il 23 maggio 2019 (archivijate da l'url origgenale il 30 aguste 2018).
  23. Borghe autendece d'Itaglie, su borghiautenticiditalia.it.
  24. patte de le sinnace, su pattodeisindaci.eu (archivijate da l'url origgenale il 7 settemmre 2015).
  25. 25,00 25,01 25,02 25,03 25,04 25,05 25,06 25,07 25,08 25,09 25,10 25,11 25,12 25,13 25,14 25,15 25,16 http://amministratori.interno.it/

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Vecinze Andriani, Carbina e Brindisi, memorie storiche-filologiche, Ostune, 1889
  • Necole Corcia, Storia delle Due Sicilie

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]


  • Pugghie Portale Pugghie: accede a le vôsce de Uicchipedia ca trattane de Pugghie