Nigerie

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Nigerie
Nigerie – Bandiera Nigerie - Stemma
(dettagli)
Aunitate e Forze, Pace e Progresse
Nigerie - Localizzazione
Nigerie - Localizzazione
Date amministrative
Nome completo Repubbleche Federale d'a Nigerie
Nome ufficiale Federal Republic of Nigeria
Lènghe ufficiali 'Nglise
Capitale Abuja  (1.078.700 ab.)
Politeche
Forma de guverne Repubbleche federale
Cape de State Muhammadu Buhari
Indipendenza 1º ottommre 1960
(da 'u Regne Aunìte)
Trasute jndr'à l'ONU 7 ottommre 1960
Superficie
Totale 923.768 km² (31º)
% delle acque 1,4%
Popolazzione
Totale 158.092.542 ab. (2010) ()
Denzetà 147 ab./km²
Nome degli abitanti Template:AggNaz/Nigerie
Sciugrafije
Continende Africa
Fuse orarie UTC +1
Economia
Valuta Naira
PIL (nominale) 345,381 milioni di $ (2009) (32º)
PIL pro capite (nominale) 2,422 $ (2010) (139º)
ISU (2010) 0,423 (vasce) (142º)
Varie
Codici ISO 3166 NG, NGA, 566
TLD .ng
Prefisso tel. +234 (007 da 'u Kenye e da ll'Ugande)
Sigla autom. WAN
Inne nazionale Arise O Compatriots, Nigeria's Call Obey
Festa nazionale
Nigerie - Mappa
Nigerie - Mappa
 

'A Nigerie, ufficialmènde Repubbleche Federale d'a Nigerie, jè ô state cchiù populate de ll'Afriche occidentale. Confine cu 'u Benin ad ovest, 'u Ciad ed 'u Camerun ad est, 'u Niger a nord e a sud ète vagnate da ll'Oceane Atlandiche cu 'u Gurfe de Guinee. Uèttave state d'u munne pe' popolazzione, fàce parte d'u Commonwealth of Nations. Le prengepále cetate, oltre ad 'a capitale de ôsce a die Abuja (da 'u 1991) e a quèdde precedente, Lagos, sonde: Abeokuta, Ibadan, Port Harcourt, Kano, Kaduna, Jos e Benin City.

Jè 'na repubbleche costituzionale de tipe federale combrennende 36 state. 'U territorie nigeriane jè jàvitate accumenzanne da 'u 9.000 a.C. e fu denominate Nigerie da Flora Shaw, future zite d'u Barone Lugard, jndr'ô XIX sèchele. Da 'u punde de viste releggiose 'a popolazzione se scucchie quase perfettamènde 'mbrà crestiáne e musulmane. L'economije d'ô state jè jndre 'na forte crescite, cumme demostrane le date d'u Funne Monetarie 'Ndernazionale d'u 2008 e d'u 2009.

Sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

Morfologgije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije d'a Nigerie.
Elefande jndr'ô Yankari
File:Lagbeach.jpg
Alpha Beach, Lagos

'A Nigerie se iacchie jndr'ô Gurfe de Guinee, jndr'à ll'Afriche Occidentale. Le cetate prengepále sonde concendrate jndr'à lle chianure d'u sud. 'A vanne cendrale d'u paise jè furmate da colline e ìrtechiane. 'U nord jè prevalentemènde occupate da chianure aride. Le pajèsere confinande sonde Benin, Niger, Ciad e Camerun.

Idrografije[cangecange 'a sorgende]

'A Nigerie jè approssemativamènne scucchiáte jndre quiste ttrè reggione da le jume Niger e Benue, ca se spànnene pe' 'u paise da nord-est a sud-ovest, pe' confluire nnande ad 'u cendre d'u paise, non assaje lundane d'a nuève capitale federale Abuja. A quiste punde le dò jume aunite scorrone verse sud n'direziune de ll'Oceane Atlandiche, ad 'u cui 'ngondre ccrèjene 'u delte d'u Niger.

Clime[cangecange 'a sorgende]

Cchiù ca da lle combonènde morfologgeche, 'a varietate de lle condiziune ambiendale jè determinate, jndr'à Nigerie, specialmènde da 'u clime. Jidde cange da sud a nord seconne le modaletate proprije de le vaste superfice continendale suggette a lle ritme staggionale ca cangiane continuamènde pe' lle 'nflusse de lle masse d'arije maritteme e continendale. Se honne 'nvìerne asciutte ed estate chiovose, cu 'u progressive attenuarse verse nord de lle apporte umide oceaneche. A quiste jè 'nvece costantemènde suggette 'a vanne costiere e n'particulare 'a reggione deltizie d'u Niger, caratterezzate da 'nu clime de tipe equatoriale. 'A staggione de lle chiogge stè dure da 4 a 7 mise jndr'à reggione combrese 'mbrà lle parallele de 11º e 8º (da másce o da sciùgne a settèmmre o a ottommre); dope quiste periode avène 'a longhe staggione asciutte legate a lle 'nflusse de ll'andiciclone sahariane ca genere viènde caratteristeche, secche, cumme l'harmattan. A sud de quèste vanne 'a staggione chiovose stè dure cirche 7 mise. Jndr'à vanne costiere a clime equatoriale pe' spiccià, le chiogge sonde omogeneamènde spannùte jndr'ô curse de ll'anne, pure ce devendane 'nu picche cchiù tènue jndr'à lle mise 'nvìernale. Jndr'à lle 'nzieme de ll'annate le precipitaziune raggiungone aqquà le 2.500 mm; jndr'à vanne 'ndermedie cangiane 'mbrà lle 1.000 e le 1.500 mm; pe' spiccià jndr'à vanne settendrionale vonne da lle 1.000 a le 500 mm verse nord. Pe' quanne arreguarde le valore termeche, se scè da lle medie equatoriale de le 25-26 °C d'a vanne costiere, a le 26-30 °C de lle zone 'ndermedie, jndre cui le oscillaziune sonde cchiù senzibbele; jndr'à vanne settendrionale, pe' spiccià, a le valore massime de 38-41 °C se opponène le medie mineme de 13-16 °C. Le masseme se verificane aqquà jndr'à ll'arrive d'a staggione de lle chiogge (abbrìle).

Ordinamènde d'ô State[cangecange 'a sorgende]

Suddivisiune amministrative[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce State d'a Nigerie.

'A Nigerie jè scucchiáte jndre 36 state e 1 territorie. S'ha ddà segnalà ca alcune Statère sonde dotate de Pringepe maomettane o Sultane. 'U cchiù 'mbortande Sultanate jè Sokoto, 'u cui Sultane jè ufficialmènde 'a massime autoretate islameche d'u Paise.

Ogne state elegge 'u proprije Guvernatore ca nnumene 'nu Conziglie Esecutive, e 'nu Parlamènde de ll'assemblee unicamerale.

Cetate prengepále[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Cetate d'a Nigerie.

Jndr'ô 2010 'a Nigerie cunde 10 cetate cu 'na popolazzione cca stè supere 'u miglione, e cirche 70 cetate cu cchiù de 100.000 crestiáne. Le date sus 'a popolazzione non ge sonde tuttavije sembre affidabbele, viste ca avènene spesse cundestate e strumendalizzate pe' le tensiune etneche ca se iacchiene jndr'ô paise[1]: Seconne 'u site World Gazeteer[2], le prime 10 cetate nigeriane sonde:

Panorame de Lagos, 'a cchiù granna cetate d'u paise
  1. Lagos, 9.968.455 crestiáne, cirche 15.500.000 jndr'à ll'aree metropolitane
  2. Ibadan, 5.175.223
  3. Benin City, 2.406.697
  4. Kano, 2.376.372, cchiù de 3.500.000 jndr'à ll'aree metropolitane
  5. Port Harcourt, 2.100.711
  6. Kaduna, 2.061.175
  7. Aba, 1.597.296
  8. Abuja, capitale federale, 1.352.679
  9. Maiduguri, 1.126.195
  10. Ilorin, 1.084.681

Istituziune[cangecange 'a sorgende]

Sport[cangecange 'a sorgende]

'U calce jè une de lle sport cchiù pratecate jndr'à Nigerie. 'Mbrà lle calciatore nigeriane de levèlle 'nternazionale se pòtene ccu cite Jay-Jay Okocha, Obafemi Martins e Nwankwo Kanu. 'Mbrà lle sport cchiù pratecate ce stonne 'a pallacanestre ed 'u rugby.

Tradiziune[cangecange 'a sorgende]

Crestiáne famuse[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Felix Onuah, Nigeria gives census result, avoids risky details, Reuters, 29 decèmmre 2006. URL conzultate il 23-11-2008.
  2. www.World Gazeteer.com. Se pòte vedè pure www.geonames.org, ca contène dae defferende.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • ICOM, Red List, International Council of Museums [1]
  • Fabio Maniscalco, Archaeological Looting and the Protection of Cultural Property in Nigeria, in "Web Journal on Cultural Patrimony", vol. 1, 2006 [2]
  • ICOM, Red List, International Council of Museums [3]
  • Fabio Maniscalco, Archaeological Looting and the Protection of Cultural Property in Nigeria, in "Web Journal on Cultural Patrimony", vol. 1, 2006 [4]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]