San Pangrazie Salendine

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
San Pangrazie Salendine
comune
San Pangrazie Salendine – Veduta
San Pangrazie Salendine – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Brinnese
Amministrazione
SinnacheSalvatore Ripa (lista civica Centro sinistra per San Pancrazio) da 'u 16-5-2011 (2º mandate da 'u 5-6-2016)
Territorie
Coordinate40°25′N 17°50′E / 40.416667°N 17.833333°E40.416667; 17.833333 (San Pangrazie Salendine)
Altitudine62 m s.l.m.
Superficie55,93 km²
Crestiàne9 481[1] (31-01-2021)
Denzetà169,52 ab./km²
Comune 'nzeccateAvetrana (TA), Erchie, Mesagne, San Donaci, Torre Sanda Susanne (BR), Guagnane (LE), Salice Salendine (LE)
Otre 'mbormaziune
Cod. postale72026
Prefisse0831
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT074015
Cod. catastaleI066
TargheBR
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Cl. climatiche1160
Nome javetandesanpangrazise
Patronesan Pangrazie martire
Sciurne festive11, 12 masce
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
San Pangrazie Salendine
San Pangrazie Salendine

Mappe de localizzazione: Pugghie
San Pangrazie Salendine
San Pangrazie Salendine
San Pangrazie Salendine – Mappa
San Pangrazie Salendine – Mappa
Posizione d'u comune de San Pangrazie Salendine jndr'à provinge de Brinnese
Site istituzionale

San Pangrazie Salendine (San Pancrazio Salentino jndr'à 'u tagliàne, Sammangràziu jndr'à 'u dialette salendine) je 'nu comune tagliàne de 9 481 crestiàne d'a Provinge de Brinnese jndr'à Pugghie. San Pangrazie face parte de l'Associazione nazionale Cetate d'u Vine e jè 'u comune cchiù a sud d'a provinge e l'uneche a 'u confine cu le otre doje provinge salendine de Lecce e Tarde.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Se iacchie jndr'à piane brinnesine, a 'u confine de le province de Brinnese, Lecce e Tarde, 'u paese ste lundane cchiù o mene 30 km da Brinnese e da 'a coste adriateche, e cchiù o mene 26 da Lecce; 'a coste ioniche jè a cchiù o mene 10 km de distanze.

'U territorie ave 'n'estenzione de 55,93 km²[3] e 'nu profile orografeche cchiù o mene uniforme: resulte combrese 'mbrà le 40 e le 67 m s.l.m., cu 'a case comunale a 62 m s.l.m. e 'n'escursione altimetreche totale de 27 metre.[4]

Le coltivaziune agricole coprone 'n'arèe de cchiù o mene 33,2 km²; 'a coltivazione prengepàle, cumme numere de aziende 'mbegnate e superficie ausate, jè quedde de l'[[ulive][], cu 'a produzione de l'uegghie Terre d'Otrande (DOP), seguite in ordine da 'a vite, cultivate a arvulelle pugghiese (produzione de Salice Salendine DOC, IGT Salende, vitigne Primitive, Negramare e Malvasie gnore) e da 'u frumende. L'allevamende, non assaije, jè soprattutte ovine.

Scarse pure le terrene boschive, ca coprone 'n'arèe de quase 48 ettare, de le quale 37 costituite da 'a pinete de Sand'Andonije a 'a macchie jndr'à contrade Caretta, 'nu vosche artificiale de pinus halepensis ca resale a le anne 1950, ca ste a cchiù o mene 3 km da 'u paese.

Stonne jndr'à 'u territorie comunale diverse cave abbandunate de calcarenite, 'mboropiamende ditte "tufe".[5]

'A superficie totale de le javetaziune occupate da crestiàne residende jè pare a 41,4 ettare, cu 'na medie de 117,13 m² pe javetazione.

'U suole tène diverse manifestaziune carseche tipeche: pozzere carsece, doline e cambe carreggiate. L'uneche corse d'acque jè 'u Canale d'a Lamie[6], a carattere staggionale, punde de scareche d'a rezze de drenagge urbane.

Origgene d'u nome[cangecange 'a sorgende]

'U toponime San Pancrazio avène da 'u nome d'u sande patrone d'u paese, San Pancrazio martire, a 'u quale avère state dedicate 'na chiesette atturne 'a quale nascìe 'u prime casale 'mbrà 'u X e l'XI sechele. L'attrebbute "Salentino" ha state aggiunde sulamende apprisse, cu Regge Decrete d'u 13 novemmre 1862, in base a 'a delibbere d'u Conziglie comunale d'u 21 settemmre 1862,[7] pe distinguere San Pangrazie da 'u comune de San Pangrazie Parmense (osce a die frazione de Parme).

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Storie d'u Salende e Storie d'a Pugghie.

Le prime 'nzediaminde jndr'à 'u territorie comunale resalene a l'epoche messapeche, cumme demostrane le acchiamiende archeologgece jndr'à zone de Mure Maurizie, 'mbrà Mesagne e San Pangrazie, e jndr'à contrade Li Castelli, a 1,5 km a est d'u paese. Jndr'à sta urtema arèe onne state acchiate reste de 'nu villagge de capanne ca resalene a l'VIII - VII sechele n.C., cangiate a 'a fine d'u VI sechele n.C. da javetaziune cchiù comblesse.

'Nu forte sveluppe urbanisteche, a 'a fine d'u IV sechele n.C., purtò a 'a nascite de 'nu belle cendre fortificate. L'arèe avenìe abbandunate verse 'a fine d'u I sechele a.C., e ausate, cu l'arrive de le Romane, cumme cambe de soste e avamboste militare.

Grotte de l'Angele

Jndr'à 'u territorie sanpangraziese stonne tracce congrete d'u passagge de le monace basigliane, ca fuscevane da l'Oriende. Le Basigliane, pe salvarse da le persecuziune bizzandine, avèrene costrette a sconnerse jndr'à luèche solitarie cumme grotte e foreste, ca devendarene luèche de allogge e de preghiere.

Certe vote, quanne non ge putevane adattà le grotte naturale, scavavane jndr'à rocce cchiù friabbile, addò crejavane de le refugge simile a pozzere. Acchiame, in contrade Torrevecchia, 'a Grotte de l'Angele, finemende affrescate cu immaggine de sande, raffigurate seconde l'iconografije bizzandine; otre grotte cu altare, giaciglie e pozzere stonne in contrade Caragnuli e in contrade Caretta.

'Nu nuclèe abitative nuève, 'nu casale, nascìe 'mbrà 'u X e l'XI sechele atturne a 'na chiesette dedicate a 'u martire, 'a "venerabilem ecclesiam S. Pancratii" cundate jndr'à 'n'atte de donazzione d'u 1063 a l'Arcidiocese de Brinnese[8] e 'nzippate, probbabbilmende cu l'aijute de le monace basigliane. Jè credenze ca 'u martire ave passate da ste terre jndr'à 'u viagge verse Rome.

Jndr'à 'u XI-XII sechele 'u territorie ere possedimende de Goffrede conde de Conversane. Jndr'à 'u 1107 ste terre avenèrene rialate da 'a mugghiere Sichelgaita a l'Arcidiocese de Brinnese; le arcivescove brinnesine pigghiarene 'u titole de Baroni de San Pangrazie. Rumanìe mense brinnesine 'nzigne a 'u 1866, quanne passò jndr'à le màne d'u State apprisse 'a soppressione de le bene ecclesiastece.

A le inizie d'u XIII sechele 'a popolazzione avenìe decimate da 'n'epidemie de peste. Jndr'à 'u 1221 l'arcivescove Pellegrino popolò arrete 'u cendre carrescianne cetadine ca avenèvane de Brinnese, ca pe l'occasione avenèrene esendate da 'u pajamende de le decime; vecine a Chiesere Parrocchiale facìe costruì 'u Castelle arcivescovile, o Palazze baronale, ausate cumme residenze d'a staggione e cumme dimore duranne le visite pastorale jndr'à 'u cerconnarie.

'A cetate avenìe razziate da le Turche 'na prima vote jndr'à 'u 1480, apprisse l'occupazione de Otrande; seconde quande cunde Andonelle Coniger jndr'à Le cronache, 'u 5 settemmre de quidde anne 'nu drappelle de 400 cavaglire turche sbarcò a San Catavete, squascianne le pajesere e accidenne 'a popolazzione de l'entroterre leccese. 'Nu seconde attacche avvenìe 'a nuttate d'u 1º scennare 1547; cinghe galeone turche sbarcarene a Torre Colimene, jndr'à 'u territorie de Avetrane, sus 'a coste ioniche. Girolame Marciano de Leverane, jndr'à Descrizione, origini, e successi della provincia d'Otranto, dice ca 'nu drappelle de 'nu cendinaie de uemmene, guidate da 'nu certe Chria (o Cria), 'nu traditore de Avetrane, saccheggiò e squasciò San Pangrazie, pigghianne 'u paese 'a securdune apprisse 'u tendative fallite de assalte a 'a cetadine tarandine; quase tutte le crestiàne avenèrene rapite e vennute jndr'à Turchie cumme come schiave. Ste fatte sò cundate pure jndr'à l'affresche ca decore 'a parete sus a 'u 'ngresse laterale d'a Chiesere de Sand'Andonije da Padove. L'affresceh face 'ndrucà pure l'esecuzione de Cria, catturate da le sopravvissute a 'a strage, legate a nude a 'nu pale e spicciate a colpe de petre e frecce.

Jndr'à prime metà d'u XVI sechele, l'arcivescove de Brinnese Girolame Aleandro, spingiute da 'a qualitate de l'arie d'u paese, eleggìe San Pangrazie dimore soje d'a staggione, soggiornanne jndr'à 'u Castelle arcivescovile. 'U casale, ca jndr'à 'u 1798 cundave 510 crestiàne,[9] rumanìe frazione de Torre Sanda Susanne 'nzigne a 'u 1º scennare 1839, devendanne comune autonome d'a provinge d'a Terre d'Otrande (cchiù nnande, Provinge de Lecce) cu 'u decrete reggie d'u 17 decemmre 1838. Se conde ca 'u Rre Ferdinande II congedìe l'autonomije a 'u paese, apprise ca, mendre ca ste passave da addà, 'na piccenne de nome Chiara Micelli le offrìe 'nu mazze de fiure.

Jndr'à 'u 1927, cu otre 17 comune d'a Provinge de Lecce e doje comune d'a Provinge de Bare, trasìe a ffà parte d'a nove Provinge de Brinnese.

'Mbrà 'u XIX e 'u XX sechele avenèrene fatte diverse opere pubbleche e 'ndervende de bonifeche d'u territorie:

Simbole[cangecange 'a sorgende]

'U stemme comunale, approvate cu Reggie Decrete d'u 23 abbrile 1931, jè fatte da 'nu scude bordate d'ore cu sfunne russe[10], sus a 'u quale se reporte 'n'aquile coronate a ale allariate, cu 'na stelle a cinghe punde jndr'à 'u pitte e 'na spieghe de grane dorate jndr'à 'u becche. 'U scude tène sus 'na corone merlate dorate e cu borde russe. Jndr'à vanne inferiore, stonne accostate 'nu rame d'ulive e 'nu rame de laure, legate da 'nu nastre blù[11].

'U stemme jè jndr'à quacche mode collegate a l'arme d'a famigghie Aleandro: Girolame e Frangische Aleandro onne state arcivescove de Brinnese e barone de San Pangrazie, respettivamende da 'u 1524 a 'u 1542 e da 'u 1542 a 'u 1560. 'U gonfalone jè 'nu drappe rettangolare russe, cu le fregge e le scritte "COMUNE" e "SAN PANCRAZIO SALENTINO" dorate.

Monuminde e luèche d'inderesse[cangecange 'a sorgende]

Chiesere Matrice[cangecange 'a sorgende]

'A chiesere matrice (chiamate pure chiesere Madre) se iacchie a 'u cendre d'u paese de fronde a 'u municipie, jndr'à chiazze Umberte I.

'A chiesere, dedicate a San Pangrazie martire e a San Frangische d'Assise, ave 'na chiande a croce latine a navate uneche, 'na facciate e 'na cupole restaurate urtemamende da l'architette Marie Passaro de Frangaville Fundane, cu l'indervende de consolidamende, 'mbermealizzazzione e recollocazione de le piastrelle maiolicate. Le fatìe de costruzione accumenzarene jndr'à luglie d'u 1860 e spicciarene jndr'à 'u 1872, anne quanne fu inaugurate.

Otre edificie[cangecange 'a sorgende]

  • Chiesere de Sand'Andonije da Padove;
  • Chiesere d'a Sandissime Annunziate;
  • Chiesere de San Gesèppe Fatiatore;
  • Sanduarije de Sand'Andonije a 'a Macchie;
  • Castelle arcivescovile (o Palazze baronale);
  • Palazze comunale;
  • Municipie vecchie.

Massarie[cangecange 'a sorgende]

  • Massarie Angeli (XIII – XIV secolo)
  • Massarie Campone (XVI – XVII sechele)
  • Massarie Caragnuli (XIII – XIV sechele)
  • Massarie Caretta (XIII – XIV sechele)
  • Massarie Corte Fenucchie (XVI – XVII sechele)
  • Massarie Guarnacchia (XIII – XIV sechele)
  • Massarie Iore (XVI – XVII sechele)
  • Massarie 'A Fundane-Inverne (XIII – XIV sechele)
  • Massarie Lamia (XVI – XVII sechele)
  • Massarie Leandro (XIII – XIV sechele)
  • Massarie Lo Bello (XVI – XVII sechele)
  • Massarie Lo Farai (XIII – XIV sechele)
  • Massarie Lubelli (XIII – XIV sechele)
  • Massarie Maddaloni (XVI – XVII sechele)
  • Massarie Marcianti (XIII – XIV sechele)
  • Massarie Mattarella (XIII – XIV sechele)
  • Massarie Montefusco (XIII – XIV sechele)
  • Massarie Morigine (XIII – XIV sechele)
  • Massarie Perrone (XIII – XIV sechele)
  • Massarie Pezza (XIII – XIV sechele)
  • Massarie SanBiasi (XIII – XIV sechele)
  • Massarie Sierri (XIII – XIV sechele)
  • Massarie TorreVecchia (XIII – XIV sechele)

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[12]

Etnie e minoranze furastire[cangecange 'a sorgende]

A 'u 31 decemmre 2014 jndr'à 'u territorie comunale stavane 122[13] furastire regolare pare a 'u 1,2% d'a popolazzione residende. Aqquà sotte le nazionalità cchiù rappresendate:

Economije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Economije d'a Pugghie.

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Aqquà sotte ste 'na tabbelle de le amministraziune ca onne state jndr'à stu comune:

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
3 luglie 1987 29 settemmre 1990 Andonije Arnesano Partito Comunista Italiano Sinnache [14]
29 settemmre 1990 27 sciugne 1991 Pitre Attanasio Partito Comunista Italiano Sinnache [14]
27 sciugne 1991 7 luglie 1992 Andonije Celli Democrazia Cristiana Sinnache [14]
10 luglie 1992 12 aguste 1993 Giuanna Vantaggiato Partito Democratico della Sinistra Sinnache [14]
11 ottommre 1993 6 decemmre 1993 Gesèppe Spagnolo Democrazia Cristiana Sinnache [14]
3 febbrare 1994 4 luglie 1996 Oronze Pati centro, Democrazia Cristiana Sinnache [14]
3 settemmre 1996 28 abbrile 1997 Pitre Pellegrino Partito Democratico della Sinistra Sinnache [14]
28 abbrile 1997 14 masce 2001 Pitre Pellegrino Partito Democratico della Sinistra Sinnache [14]
14 masce 2001 30 masce 2006 Pitre Pellegrino centro-sinistra Sinnache [14]
30 masce 2006 16 masce 2011 Dumineche Francone centro-sinistra Sinnache [14]
16 masce 2011 in cariche Salvatore Ripa cen-sin(contr.uff.): pd-sin.ecol.lib-civica Sinnache [14]

Gemellagge[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Dato Istat - Popolazzione residende a 'u 31 scennare 2021 (date provvisorie).
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Date ISTAT, cenzimende 2001.
  4. Dati ISTAT, cenzimende 2001.
  5. "Eco-diagnosi" Archiviato l'8 aguste 2011 in Internet Archive. de 'na cave pu stoccagge de mote de micelie e 'ndustriale jndr'à 'u Comune de San Pangrazie Salendine.
  6. PUTT/Paesagge, nº 1042 jndr'à l'elenghe de le corse d'acque d'a Provinge de Brinnese.
  7. Raccolta ufficiale delle leggi e dei decreti del Regno d'Italia, Stamperie reale, anne 1862.
  8. Arcidiocese de Brinnese-Ostune - Ufficie pe le bene culturale ecclesiastece.
  9. Gesèppe Marije Alfano, Istorica descrizione del regno di Napoli diviso in dodici provincie, 1798.
  10. Bianco, seconde 'u statute comunale (art. 5, comma 3).
  11. Dorato, seconde 'u statute comunale (art. 5, comma 3).
  12. Statisteche I.Stat - ISTAT; URL consultate in date 28-12-2012.
  13. demo.istat.it, http://demo.istat.it/str2014/index.html.
  14. 14,00 14,01 14,02 14,03 14,04 14,05 14,06 14,07 14,08 14,09 14,10 http://amministratori.interno.it/

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Angele Marinazzo, Viaggio in terra di Brindisi. Turismo, storia, arte, folklore, Ed. Adda, 2000.
  • Associazione turisteche "Pro loco" S. Pangrazie Sal.no, San Pancrazio Salentino tra arte e tradizione locale, La Pulce Editrice.
  • Pangrazie Stridi, La tradizione popolare in San Pancrazio Salentino, Edizioni Salentina, Galatine 1995.

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]


  • Puglia Portale Puglia: accede a le vôsce de Uicchipedia ca trattane de Puglia