San Donaci

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
San Dònaci
comune
San Dònaci – Veduta
San Dònaci – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Brinnese
Amministrazione
SinnacheDumineche Fina (liste civiche Il Sole) da 'u 27/05/2013
Territorie
Coordinate40°27′N 17°55′E / 40.45°N 17.916667°E40.45; 17.916667 (San Dònaci)
Altitudine42 m s.l.m.
Superficie34,04 km²
Crestiàne6 768[1] (31-12-2015)
Denzetà198,82 ab./km²
Comune 'nzeccateBrinnese, Cellino San Marco, Guagnano (LE), Mesagne, San Pancrazio Salentino
Otre 'mbormaziune
Cod. postale72025
Prefisse0831
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT074013
Cod. catastaleH822
TargheBR
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Nome javetandesandonacise
PatroneSanda Marije de le Grazie, san Vecinze Ferrer
Sciurne festive5 aguste
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
San Dònaci
San Dònaci

Mappe de localizzazione: Pugghie
San Dònaci
San Dònaci
San Dònaci – Mappa
San Dònaci – Mappa
Posizione d'u comune de San Donaci jndr'à provinge de Brinnese
Site istituzionale

San Dònaci[3] je 'nu comune tagliane de 6.768 crestiane d'a provinge de Brinnese jndr'à Pugghie.

Se iacchie jndr'à 'u Salènde lunghe 'a direttrice 'mbrà Lecce e Tarde.

Jè 'nu pseudoagiotoponime; 'n'etimologgije secure proposte 'nu picche de tiembe fa 'u porte a dominicus, da 'u quale iesse donicus e spiccianne a donaci, da indendere cumme '(casale o ville sckaffate jndr'à 'nu) terrene dominicate, ca significhe non date a 'nu feude'.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Storie d'a Pugghie e Storie d'u Salènde.

Stonne retrovaminde de oggette preistorece jndr'à grotte ca ste jndr'à contrade Mariane ('nu picche de vase e arme litiche 'nderra-nderre).

Reste romane assute jndr'à contrade "Cuciulina" ('na necropoli piccenne de quattre chiaute e quacche epigrafe), jndr'à contrade Palazze (reste de 'na ville prediarie) e jndr'à contrade Mea (ville rusteche) fanne penzà a 'na presenze sporadeche de l'omme jndr'à l'età preclasseche e pò romane, probbabbilmende popolazziune messapeche ca pò avenerene colonizzate da le tarandine e infine 'nglobbate jndr'à Regio II Apulia et Calabria da 'u 'Mbere Romane.

Le prime tracce de 'nu 'nzediamende 'mbortande resalene a 'u X sechele, quanne 'u territorie d'u Salènde stave sotte a 'u dominie d'u 'Mbere Bizzandine. 'Nu sacche de crestiane dicene ca San Donaci ha state origgenariamende 'nu casale d'a Foreste oritane, apprime de essere date in feude da le conde de Conversane a l'arcivescove de Brinnese, Baiardo, jndr'à 'u XII sechele. Accussì rumanìe 'nzigne a fine d'u XVIII sechele, quanne Ferdinande IV de Borbone l'assegnò 'nzieme a 'u feude de San Pangrazie a 'nu guvernatore reggie.

'A feudalità arcivescovile sus a San Donaci subbìe 'n'inderruzzione formale e none sostanziale, jndr'à 'u 1461, quanne Ferdinande d'Aragone assegnò a George Castriote Skanderbeg 'nu sbuènne de feude jndr'à Pugghie, 'mbrà le quale San Donaci, in combense de l'aijute jndr'à uerre condre a Giuanne II de Lorena. Ma Skanderbeg e 'a colonie albanese ca avere pigghiate possesse de San Donaci preferirene lassà 'u feude a l'arcivescove de Brinnese.

'U nome d'u paese, seconde 'n'ipotesi assaije particolare de Giacome Arditi[4], pare ca avène da 'n'abbreviazzione de Donatoci, participie passate d'u verbe donare[5]. Ma cchiù probbabbilmende jidde pò ffà referimende a 'nu sande particolarmende venerate jndr'à 'u medioeve jndr'à 'u Salénde, San Dona, nnomenate pure San Danatte e San Danax (Dànace).

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

'A strutture architettoneche de carattere storeche cchiù 'mbortande jè 'u Castelle, o Palazze arcivescovile de l'arcidiocesi de Brinnese d'u quale 'u borghe de San Donaci ere 'nu stuézze d'u Feude.

'A Chiesere de Sanda Marije Assunde jè 'n'esembie de neoclassicisme architettoneche attardate. 'Nzippate jndr'à 'u 1899 sus 'a na chiesere ca stave apprime, face 'ndrucà sus 'a chiazze 'a facciate elengande e sobbrie, cu 'u cambanile ierte, ca se 'ndruche da tutte le vanne. A 'u 'nderne sue ste l'altare de petre dedicate a l'Addulurate.

Jndr'à chiesere piccenne de Sanda Marije de le Grazie, osce a die cappelle d'u cambesande (a 300 metre da 'u pajesere), ste stipate l'immaggine venerate a affresche de 'na Madonne cu 'u Piccinne (Madonne de le Grazie) d'u XV sechele securamende appettate arrete.

Comblesse de San Miserino jndr'à l'agre de San Donaci (BR)

Jndr'à contrade Mondicelle (sus 'a strade pe Mesagne) se iacchie 'nu rudere abbandunate d'u Tembiette de San Miserine, conziderate 'u luéche de culte paleocrestiane 'mbrà le cchiù andiche de l'indera reggione (VI-VIII sechele). Jè 'n'edificie de granne inderesse architettoneche pa chianda cendrale a forme ottogonale cu coperture a cupole, ca rechiame 'a tradizione costruttive romane. Pe 'nu sacche de sechele abbandunate e quase scettate 'nderre, ha state sulamende pe 'na vanna piccenne restrutturate; face 'ndrucà angore 'a tipiche coperture a cupole (fatte de opus cementicium) ca ste sus a uette pilastre e capitelle fate de stucche decorate cu fogghie d'acante. 'U 'nderne jè a cchiù o mene 2 metre sotte 'u piane de cambagne cu quattre abside piccinne ca sò condrapposte; sus a le parete rumanene tracce de 'ndonache russe, ma sò quase tutte sparite le affresche de epoche bizzandine e le decoraziune de stucche, invece 'u pavimende stipe angore stuézze d'u mosaiche a doje culure, probbabbilmende de epoche romane. Se tràse da 'nu pronae ca ste vecine a doje ambiende piccinne quase tutte scettate 'nderre. Probbabbilmende nate, jndr'à l'età romane, cumme tembie pagane (o ninfée), avenìe cchiù nnande ausate cumme battistere da le prime crestiane. 'U monumende jè a cchiù o mene 100 metre a sud d'u Limitone de le Grice, 'nu mure andiche de divisione 'mbrà 'a zone bizzandine (a sud) e quedde Longobbarde (a nord)[6].

'A zone de le Palude, 'nu tiembe sede de 'nu 'nzediamende rupestre de monace de San Basiglie, jè osce a die pe 'na vanne cultivate; jè 'nu luèche de passagge de le acidde migratorije. In proggette 'u ripristine de l'arée naturalisteche e 'a realizzazzione de 'nu parche prutette.

Attività economeche[cangecange 'a sorgende]

'A combonende essenziale de l'economije sandonacese jè l'agricolture (vine, uegghie, cereale, frutte, bambaggie); abbastanze diffuse l'allevaminde de le ovine, le stabbilimende pe ffà 'u vine, le frandoie e le stabbilimende pe fatià le fiche secche.

San Donaci jè pure 'n'imbortande cendre pa viticolture.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[7]

Etnie e furastire residende[cangecange 'a sorgende]

A 'u 31 decemmre 2014 jndr'à 'u territorie comunale se reggistrave 'a presenze de 98[8] furastire residende (37 maschele e 61 femmene) ca sonde cchiù o mene 'u 1,44% d'a popolazzione totale residende. 'A comunitate cchiù granne jè probbie quedde de le marucchine.

Aqquà sotte iacchie le nazionalitate cchiù rappresendate:

Economije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Economije d'a Pugghie.

L'economije se base praticamende quase totte sus a l'agricolture, caratterizzate da oliveculture (soprattutte chiande nove) e viticolture, so presende 'nu sacche de aziende de vine e cendre de assistenze fiscale.

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Mò avène presendate 'na tabbelle relative a le amministraziune ca se onne cangiate jndr'à stu comune.

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
2 aguste 1988 16 sciugne 1993 Vito Punzi Partito Democratico della Sinistra, Partito Comunista Italiano Sinnache [9]
23 febbrare 1990 18 aguste 1991 Carmine Lolli Democrazia Cristiana Sinnache [9]
16 sciugne 1993 28 abbrile 1997 Mechèle De Filippis - Sinnache [9]
28 abbrile 1997 13 decemmre 1999 Gesèppe Gagliani Partito Democratico della Sinistra Sinnache [9]
17 abbrile 2000 27 novemmre 2002 Vecinze Elia centro-destra Sinnache [9]
27 novemmre 2002 27 masce 2003 Mechèle Lastella Comm. straordinarie [9]
27 masce 2003 15 abbrile 2008 Mariangele Presta Casa delle Libertà Sinnache [9]
15 abbrile 2008 28 masce 2013 Dumineche Serio lista civica Sinnache [9]
28 masce 2013 in cariche Dumineche Fina lista civica: il sole Sinnache [9]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. [1] - Popolazzione residende a 'u 31 decemmre 2015.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Bruno Migliorini et al., Scheda sul lemma "San Donaci", in Dizionario italiano multimediale e multilingue d'ortografia e di pronunzia, Rai Eri, 2007, ISBN 978-88-397-1478-7.
  4. G. Arditi, Corografia di Terra d'Otranto, Lecce 1879, p. 530).
  5. Po essere pure ca avène da l'idronime indoeuropée San o Sand e da 'u vocabbole greche Donakeus pe dicere 'a vite 'mbrà le palude, cioé l'acque ca passe jndr'à 'u luèche addò ste 'u cannizze[senza fonte]
  6. Il tempietto di San Miserino nel territorio di San Donaci, Mesagne 1997.
  7. Statisteche I.Stat - ISTAT;  URL onsultate in date 28-12-2012.
  8. demo.istat.it, http://demo.istat.it/str2014/index.html.
  9. 9,0 9,1 9,2 9,3 9,4 9,5 9,6 9,7 9,8 http://amministratori.interno.it/

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Giacome Arditi, Corografia fisica e storica della Provincia di Terra d'Otranto, stab. Scipione Ammirato, Lecce 1879, p. 530.
  • San Donaci: natura e cultura, a cure de l'Amministrazione comunale, San Donaci s.d. (1960 cchiù o mene)
  • Dolores Bardicchia e Francesco Panna, Le masserie di San Donaci nell'alto Salento, a cure d'u Labboratorie de studie salendine, Latiane 2008.
  • Giuanne Matichecchia, Il tempietto di San Miserino nel territorio di San Donaci, a cure de Andonije Nitti, Cendre studie G. Antonucci, Mesagne 1997.
  • Gesèppe Baldassarre, Per l'etimologia di un toponimo salentino: San Dònaci, "Rivista Italiana di Onomastica" RIOn, XX (2014), 2 , pp.589-592.

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]


Condrolle de autoritàVIAF (EN236155047
  • Puglia Portale Puglia: accede a le vôsce de Uicchipedia ca trattane de Puglia