Provinge de Tarde

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Provinge de Tarde
provinge
(IT) Provincia di Taranto
Provinge de Tarde – Stemme
Provinge de Tarde – Bandiera
Provinge de Tarde – Veduta
Provinge de Tarde – Veduta
Palazze d'u Governe, sede d'a Provinge.
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Amministrazione
Capeluéche Tarde
PresidenteRinaldo Melucci (PD) da 'u 18 settèmmre 2022
Date de istituzione1923
Territorie
Coordinate
d'u capeluéche
40°28′N 17°14′E / 40.466667°N 17.233333°E40.466667; 17.233333 (Provinge de Tarde)
Superficie2 467,35 km²
Crestiàne556 975[1] (30-9-2022)
Denzetà225,74 ab./km²
Comune29 comune
Provinge 'nzeccateBari, Brinnese, Lecce, Matera
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74121-74122-74123, 74010-74028
Prefisse099, 080
Fuse orarieUTC+1
ISO 3166-2IT-TA
Codece ISTAT073
TargheTA
Cartografije
Provinge de Tarde – Localizzazione
Provinge de Tarde – Localizzazione
Provinge de Tarde – Mappa
Provinge de Tarde – Mappa
Posizione d'a provinge de Tarde jndr'à Pugghie.
Site istituzionale

'A Provinge de Tarde ète na provinge d'a Pugghie meridionale de 556 975 crestiáne.

'A provinge de Tarde ète affacciate a sud sus a 'u Mar Jonio, e confine a ovest cu 'a provinge de Matera, a nord cu quedde de Bare, a est cu quedde de Brinnese, e a sud-est cu quedde de Lecce. 'A provinge jè ingluse parzialmende jndr'à reggione sciugrafeche d'u Salende.

Sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

Mappe d'a provinge de Tarde
Mappe d'a provinge de Tarde

Face parte d'u territorie provingiale pure 'u gruesse bacine idriche d'u Mar Piccele, sus a 'u quale se affacce 'a stesse cetate de Tarde.

Jè attraversate da 'a Via Appia, da 'a Strada Statale 106 Joniche e da l'Autostrada A14.

Orografije[cangecange 'a sorgende]

'A provinge de Tarde jè quase totte pianeggiande e pu reste collinare. Le pianure se sveluppane parallele a 'a coste joneche 'mbonde a cchiù o mene 15 chilometri verse 'u 'nderne, addò se 'nzippe 'u modeste altopiane calcarèe de le Murge, ca arrive 'mbonde a 550 metre d'u Monde Sarresso. Jndr'à zone oriendale d'a provinge le ondulazione morfologgeche sonde angore cchiù vasce, infatte le Murge Salendine non ge supranescene le 150 metre.

Mundagne[cangecange 'a sorgende]

Denominazione Altitudine
Monde Angiulli 440 m
Monde Bagnolo 124 m
Monde Malagastro 126 m
Monde d'u Diaule 117 m
Monde Fellone 310 m
Monde Scotano 326 m
Monde Trazzonara 425 m
Monde Paretone 430 m
Monde Sand'Elia 450 m
Capo de Iadde 484 m
Monde Sarresso 505 m
Monde Orsetti 461 m
Monde Sanda Trinità (Mondecamplo) 411 m
Murgia Catena 443 m
Serra de Sand'Elia 145 m
Monde d'a Marina 100 m
Monde Furlano 90 m
Monde Specchiuddo 72 m


Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Storie d'a Pugghie.

Le origgene[cangecange 'a sorgende]

'U 23 settemmre 1923, Tarde devende provinge pe gemmazzione da l'andiche reggione d'a Terra d'Otranto, cumme recanuscemende d'u 'mbortande ruole ca 'a cetate avere cuperte sie jndr'à l'epoche andiche ca jndr'à quedda moderne. 'Mbonde a 'u 1951 avenìe denominate Provinge d'u Ionio.

Cumme stemme da ausà se penzò a l'andiche embleme d'a cetate suggerite da Pirro, indervenute cumme alleate de le Tarandine jndr'à Uerre condre a Rome: 'nu scorpione cu ttre giglie effiggiate sus a 'u dorse, reggende 'a corone d'u Pringipate de Tarde 'mbrà le chele. 'U re de l'Epire infatte, osservanne 'a cetate da le alture ca 'a circonnane, avìe l'imbressione ca 'a conformazione urbane arrecurdave 'a figure de 'nu scorpione. Stu stemme avera fungere pure da deterrende psicologgeche: le nemice averena reputà le magno-grece pericolose cumme a 'nu scorpione.

Monete d'argende de Tarde raffigurande Taras

Ha state accussì pe cchiù de 17 sechele, 'mbonde a quanne 'u scorpione ha state sostituite da 'nu stemme ca raffigurave 'n'omme coronate a cavadde de 'nu delfine, cu 'nu tridende jndr'à mane destre e cu 'nu scude decorate cu 'nu scorpione jndr'à mane sinistre.

Cchiù nnande, stu stemme ha state sostituite 'n'otra vote da 'n'otre raffigurande 'nu uagnone anude a cavadde de 'nu delfine, cu 'nu tridende jndr'à màne destre e cu 'u vrazze sinistre 'nturtigghiate jndr'à 'na "Clamide", 'u metalle de origgene greche ausate jndr'à le battagghie. Pure ca se trattave de 'n'immaggine ca se ispire a quedde raffigurate sus a le monete magno-greche d'u periode de massime splendore d'a cetate, l'idendità d'u uagnone non g'è chiare, purcé le fonde letterarie in merite sonde discorde: seconne Aristotele s'avera trattà de Taras, figghie d'u Dio Poseidone e d'a ninfe Satyria; seconne Pausania invece, s'avera trattà de Falanto, 'u funnatore d'a cetate ca seconne 'a tradizione avere state purtate in salve da 'nu delfine sus 'a terra ferme.

'U stemme cu 'u scoprione invece avenìe scacchiate cumme embleme d'a Provinge de Tarde e avenìe recanusciute ufficialmende 'u 24 febbrare 1927 cu decrete firmate da Vittorio Emanuele III e Benito Mussolini:
"D'argenge a 'u scorpione gnure, mise sus, carecate da ttre giglie d'ore e ca mandene cu le chele 'na corone a l'andiche, d'ore. 'U scude adda essere fregiate da 'a speciale corone da Provinge". Decrete reale de congessione in date 24 febbrare 1927, reggistrate a 'a Corte de le Conde 'u sciurne 11 marze 1927, Reg. 3 Fin., fogghie 347 e trascritte jndr'à 'u Libbre araldeche de le ente morale.

'U signifecate nuève non g'avere state cchiù de arme araldeche destinate a fà pigghià paure a l'avversarie, ma segne de 'na condinuità ideale de storie e civiltà.

L'esemblare cchiù andiche de quidde blasone stipate a Tarde jè d'u IV sechele.

Le fatte storece[cangecange 'a sorgende]

 
Periode Fatte storeche Testimonianze e tracce jndr'à 'u territorie
Neoliteche Esistenze de civiltà preistoreche Insediaminde preistorece jndr'à le gravinde de Mazzafre, Avetrana, Latèrze e Statte
VIII sechele n.C. Le Partheni ca avenèvane da Sparta fonnane 'a cetate de Tarde Mure messapeche e otre reperte a Manduria, a testimonianze d'a popolazzione d'u poste ca iavetave 'u territorie tarandine apprime de le grecie
VI-III sechele n.C. Tarde jè 'u cendre culturale d'a Magna Grecie Colonne d'u Tembie doreche, necropoli, cinde murarie a Tarde. Sculture, correde funerarie, oreficerie, cerameche esposte jndr'à 'u Musèe Archeologgeche Nazionale de Tarde. Relitte de 'na nave greche e monolite ellenece a Marina de Maruggio, in località Capoccia.
II sechele n.C.-IV sechele Tarde jè 'na provinge romane Acquedotte romane, reste d'a Villa 'mberiale in località Saturo, sarcofage romane in località San Pitre in Bevagna, insediaminde romane a Castellaneta
V-IX sechele Invasiune da vanne de le Bizandine, de le Goti, de le Longobbarde e de le Saracene Insediaminde rupestre jndr'à 'u Borghe Andiche de Tarde e Mazzafre, Castellaneta, Làterze, Ginosa, Motele, Crispiano, Statte, Vurtàgghie.
X sechele I Bizantini si insediano nuovamente nel territorio. Niceforo II Foca ricostruisce la città di Taranto Chiese rupestri bizantine a Mottola, Massafra, Lizzano e Castellaneta
XI sechele Tarde addevende 'nu Pringipate cu le Normanne Basiliche paleocrestiane de San Catavete a Tarde
XII-XIV sechele Dominazione de le Sveve, de le Angioine e de le Orsini Torre costiere fortificate jndr'à le territorie de Vurtàgghie, Manduria, Maruggio, Pusane, Lizzane. Castidde de Mazzafre e Pusane
XV sechele Dominazione de le Aragonise Castelle Aragonese a Tarde. Castidde a Lizzane, Avetrana, Làterze, Ginosa e Roccaforzata
XVI-XVIII sechele Invasiune da vanne de le frangise e de le Borboni Architetture de scola barocche a de scole napuletane a Castellaneta, Mazzafre, Manduria, Avetrana, Martina Franghe. Le masserie cumme aziende agricole
XIX-XX sechele Annessione a 'u Regne de le Doje Sicilie e a 'u Regne d'Itaglie. Nasce 'a Provinge d'u Ionio Arsenale Militare Marittime e IV Cendre Siderurgeche a Tarde. Insediaminde industriale in provinge

Turisme[cangecange 'a sorgende]

Evende[cangecange 'a sorgende]

Le prengepàle manifestaziune ca se fanne jndr'à provinge duranne l'anne sonde:

Economije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Economije de Tarde e Economije d'a Pugghie.

'A provinge jè dedicate a l'agricolture, a 'a pesche e a l'industrie jndr'à le settore siderurgeche, chimeche, alimendare, tessile, d'u legne, d'u vitre e d'a cerameche.

Pò vandà quacche prodotte cu certificazione DOP e IGP:

eppure vine cu certificazione DOC:

Da nnomenà pure l'economije legate a 'u turisme, ca jndr'à le località de Castellaneta Marina, Ginosa Marina e Chiatona da 'a vanne occidendale, e Pusane, Leporano, Lizzano e Cambemarine da 'a vanne oriendale, jè avviate belle belle.

Infrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

Panorameche de le linèe ferroviarie ca attraversane 'a provinge: cu 'u russe 'a linèe de le Ferrovie d'u Sud Est, cu 'u nere quedde de le Ferrovie d'u State

Strade[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Strade provingiale d'a provinge de Tarde.

'A provinge de Tarde jè attraversate da 'nu sachce de strade provingiale e strade statale. 'U capeluèche jè 'u punde de 'ngrocie 'mbrà le ttre maggiore arterie stradale d'a provinge:

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

Le linèe ferroviarie d'a provinge sonde cinghe. Tre tratte sonde gestite da RFI (de le quale doje fondamendale e une comblemendare) e doje da le Ferrovie d'u Sud Est:

Jndr'à zone industrale de Tarde, stè pure 'nu raccorde ferroviarie sus a 'u quale passane sulamende convoglie merce, 'u quale aunisce 'a tratte ioneche (apprime d'u P.M. Cagiune) cu quedde ca porte a Bari (apprime d'a stazione Bellavista).

'A stazione ferroviarie prengepàle d'a provinge jè quedde de Tarde, collegamende e baricendre de le prengepàle direttrice; jè pure l'uneche d'a provinge addò se pò effettuà 'n'interscambie 'mbrà le Ferrovie d'u Sud Est e le Ferrovie d'u State.

'A stazione de Martina Franghe jè 'n'imbortande node de scambie de le FSE 'mbrà le linèe Martina Franghe-Lecce e Bare-Tarde.

Puèrte[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Puèrte de Tarde.
'U puèrte turisteche de Tarde

'U puèrte prengepàle d'a provinge jè quidde de Tarde: militare, mercandile, pescherecce e turisteche.

'U puèrte mercandile de Tarde jè seconde in Itaglie pe traffeche de merce[2].

L'installazione cchiù recende jè costituire da 'u terminal container ca se iacchie sus a 'u mole polisettoriale, 'na strutture modernisseme comblete de sisteme telemateche e torre de condrolle, cu 'na capacità de stoccagge e movimendazione merce de cchiù o mene 2.000.000 de TEU/anno[3].

L'uneche otre puèrte turisteche d'a provinge jè quidde de Cambemarine.

Aeropuèrte[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Aeropuèrte de Tarde-Vurtàgghie.
L'esterne de l'aeropuèrte de Tarde

L'aeropuèrte de Tarde "Marcello Arlotta" osce a die non ge face collegaminde passeggere (pure ca in passate le faceve), ma è ausate cumme scale merce e a ause militare (da vanne d'a Marine Militare Tagliàne).

Le aeropuèrte civile cu scale passeggire cchiù vecine a 'a provinge sonde doje:

'Nu servizie navette permette 'u collegamende d'u capeluèche ioneche (da 'u terminale autobus d'u puèrte mercandile) cu le doje aeropuèrte.

'A strutture jè gestite da 'a Aeropuèrte de Pugghie S.p.A.[4], e jè parte d'u sisteme aeroportuale pugghiese cu le scale "Karol Wojtyla" de Bare, "Gino Lisa" de Fogge e "Antonio Papola" (o "Aeroporto d'u Salende") de Brinnese.

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Ente e comunitate mundanare[cangecange 'a sorgende]

'U territorije ioneche jè amministrate pure da ente sovraccomunale cumme le comunitate mundanare, soppresse jndr'à 'u 2009 e le ente parche:

Denominazione Comune 'nderessate Sede amministrative Site istituzionale
Comunitate Mundane d'a Murgia Tarandine Castellaneta, Crispiano, Ginosa, Làterze, Mazzafre, Montemesola, Motele, Palascianidde, Palasciane. Motele Comunitate Mundane d'a Murgia Tarandine
Parche Reggionale "Terra de le Gravine" Ginosa, Latèrze, Castellaneta, Motele, Mazzafre, Palasciane, Palascianidde, Statte, Crispiano, Martina Franghe, Montemesola, Vurtàgghie, San Marzano de San Gesèppe (e Villa Castidde, jndr'à Provinge de Brinnese)
Aunione de le Comune "Montedoro" Carusine, Faggiano, Monteiasi, Montemesola, Monteparano, Roccaforzata. Faggiano Aunione de le Comune de Montedoro
Aunione de le Comune "Terre d'u Mare e d'u Sole" Pusane, Lizzano, Leporano, Avetrana, Fragagnano, Maruggio, Torricella.
Aunione de le Comune Mazzafre, Statte, Crispiano Mazzafre, Statte, Crispiano

Comune prengepàle[cangecange 'a sorgende]

Mappa d'a provinge de Tarde
Pos. Comune de Crestiáne
(ab)
Grannenèzze
(km²)
Denzetà
(ab/km²)
Altitudine
(m s.l.m.)
Tarde 194.021 209,64 925 15
Martina Franghe 49.525 295,49 168 431
Vurtàgghie 32.835 101,63 323 130
Mazzafre 32.007 125,62 255 110
Manduria 31.753 178,06 178 79

Comune d'a provinge de Tarde ca appartenene a 'u Salènde[cangecange 'a sorgende]

Luèche de inderesse naturale e artisteche[cangecange 'a sorgende]

Luèche de inderesse naturale[cangecange 'a sorgende]

Luèche de inderesse artisteche[cangecange 'a sorgende]

Galleria fotografeche[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. (IT) Bilancio demografico mensile anno 2022 (dati provvisori), su demo.istat.it, ISTAT.
  2. Porti, Taranto sorpassa Trieste, in L'Espresso, 1º febbraio 2007. URL conzultate il 29-04-2009.
  3. (EN) Taranto Container Terminal - Investing for the Future, su tct-it.com. URL conzultate il 29-04-2009.
  4. Site ufficiale d'a AdP, su aeroportidipuglia.it. URL conzultate il 04-08-2011.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegamiende fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Itaglie - Provinge d'a Pugghie
Bari • Barletta-Andria-Trani • Brinnese • Fogge • Lecce • Tarde