Crispiane

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Crispiano)
Crispiano
comune
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheVito Eggidie Ippolito (PdL) da 'u 27/05/2013
Territorie
Coordinate40°36′00″N 17°14′00″E / 40.6°N 17.233333°E40.6; 17.233333 (Crispiano)
Altitudine232 m s.l.m.
Superficie111 km²
Crestiàne13 668[1] (31-12-2010)
Denzetà123,14 ab./km²
FraziuneSan Simone
Comune 'nzeccateMartina Franghe, Mazzafre, Montemesola, Statte, Vurtàgghie
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74012
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073004
Cod. catastaleD171
TargheTA
Cl. sismichezone 3 (sismicità vasce)[2]
Nome javetandecrispianise
PatroneSanda Marije d'a Neve
Sciurne festive5 aguste
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Crispiano
Crispiano

Mappe de localizzazione: Pugghie
Crispiano
Crispiano
Crispiano – Mappa
Crispiano – Mappa
Posizione d'u comune de Crispiano a 'u 'nderne d'a provinge de Tarde
Site istituzionale

Crispiano (Crispién jndr'à 'u dialette crispianese) ète 'nu comune tagliàne de 13.640crestiáne[3] d'a Provinge de Tarde, in Pugghie.

Pure ca 'u cendre abitate de osce a die s'ha sviluppate a le inizie d'u Uettecinde, l'area jè javetate da 'u seconde millennie n.C.[4].

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Territorie[cangecange 'a sorgende]

'U comune de Crispiano se iacchie a 'u cendre de 'na serie de colline, le cchiù famose sonde: 'u monde d'a Gravine (204 m), 'u monde de l'Angele (242 m), 'u monde Specchia (211 m) e 'u monde Calvello (228 m). Le cime cchiù ierte se iacchiane a 'u confine cu 'u territorie de Martina Franghe. Se tratte d'u monde Scorace (276 m), d'u monde Papa Ciro (385 m), d'u monde Pianelle (492 m) e d'u monde Orimini ca cu le sue 529 m rappresende 'a punde cchiù ierte d'u territorie.

Crispiano se iacchie sciugrafecamende a nord de Tarde e ste lundane da 'u capeluèche cchiù o mene 16 km.

Clime[cangecange 'a sorgende]

'U clime d'u territorie comuunale jè tipicamende mediterranèe, cu 'nvirne mite e estate aride, tipeche de l'arche ioniche tarandine.[5].


Crispiano Mise Staggiune Anne
Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Inv Pri Est Aut
Temb. max. medie (°C) 11.8 12.8 14.9 18.3 23.1 27.5 30.4 30.5 26.5 21.4 16.8 13.4 12.7 18.8 29.5 21.6 20.6
Temb. min. medie (°C) 4.6 4.9 6.5 8.7 12.5 16.4 19.0 19.2 16.5 12.8 9.0 6.2 5.2 9.2 18.2 12.8 11.4
Piogge (mm) 59 58 54 36 33 23 22 23 37 73 73 63 180 123 68 183 554
Umidità relative (%) 77.8 76.6 75.4 72.9 70.2 65.7 61.8 63.6 70.0 76.0 78.9 78.9 77.8 72.8 63.7 75 72.3

Storie[cangecange 'a sorgende]

Le origgene d'u nome

L'origgnee d'u nome "Crispiano", nonostande ca onne state fatte 'nu sacche de studie, non g'è secure. Certe studiuse attribbuiscene 'u nome a le sande Crispo e Crispiniano. Otre a 'a matrone romane Crispinilla o a Crispius (raffigurate jndr'à 'u stemme d'u Comune).

Origginariamende 'nu 'nzediamende piccinne messapeche invase da le Spartane de Tarde[7] e successivamende sottomesse da le romane.

Duranne 'u Medioeve le casale ca onne date origgene a Crispiano, cumme pure chidde de Martina Franghe, Vurtàgghie e Villa Castidde erane combrese jndr'à 'u territorie d'u Pringipate de Tarde. Cripiano avenìe invase da le Saracene jndr'à 'u X sechele, devendò prbbietà de le Altavilla jndr'à 'u XI sechele e infine avenìe accattate jndr'à 'u XV sechele da 'a famigghie Antoglietta.

Jndr'à 'u XVIII sechele 'u territorie crispianese avene caratterizzate da 'nzediaminde a macchie de leoparde ca nascevane vecine a le tanda massarìe[8]

A l'inizie d'u Uettecinde le cambagne crispianise devendarene refugge d'u Prevete Brigande don Ciro Annicchiarico[9] a 'u 'nderne d'a comblesse dinameche de lotte 'mbrà brigandagge e massarìe fortificate.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite

Culture[cangecange 'a sorgende]

'Struzione[cangecange 'a sorgende]

Scole[cangecange 'a sorgende]

'U 'stitute Statale de 'Struzione Secondarie Superiore de Crispiano, jè attivamende 'mbegnate jndr'à realizzazzione d'u Proggette Russie: jidde infatte jè gemellate cu l'Istitute Professionale pa Ristorazione N° 26 de Mosca.

Fatte[cangecange 'a sorgende]

Assaije famose jè 'u "Carnvale de Bringandine", ca se face ogne anne jndr'à le prime sciurne de luglie, e a 'u quale partecipene sembre cchiù crestiane ca avènene da ogne parte d'a reggione. Se ponne ammirà le tanda carre allegorece e gustà le specialità gastronomeche d'u luèche ca te puè alleccà le baffe.

Economije[cangecange 'a sorgende]

A levèlle economeche assaije 'mbortande pe Crispiano jè l'allevamende, forte forte ve pure l'gricolture ca se base sus a l'uegghie. Sonde presende aziende agrituristeche e aziende artiggianale piccenne pa produzione de l'uegghie d'alie.

Crispiano avene chiamate pure "'A cetate de le 100 massarie" pa presenze de 'nu sbuènne de massarie jndr'à 'u territorie sue.

A rappresendanze d'u territorie de le Cinde Massarie, ste a Crispiano 'u Consorzie de le Cinde Massarie.

Infrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

Strade[cangecange 'a sorgende]

Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da (vide):

Aeropuerte[cangecange 'a sorgende]

L'aeropuerte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta" ca però non g'è in funzione. L'aeropuerte chciù vecine, ca serve 'u bacine joneche mediterranèe e pure 'u Comune Salendine de Avetrana, jè l'Aeropuerte d'u Salende de Brinnese, eppure ste l'aeropuerte 'ndernazionale de Bari "Karol Wojtyla".

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Sinnache: Gesèppe Laddomada (centrosinistra) da 'u 15/04/2008 (2º mandato)

Amministraziune precedende[cangecange 'a sorgende]

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
14 novemmre 1919 5 marze 1920 Pascale Mancini Commissarie Prefettizie
6 marze 1920 24 novemmre 1920 Pascale Mappa Commissarie Prefettizie Commissarie pu scope de organizzà 'a prima elezione Amministrative Comunale
25 novemmre 1920 31 scennare 1927 Pascale Mancini Sinnache
1º febbrare 1927 28 marze 1927 Ferdinande Abbate Commissarie
29 marze 1927 23 abbrile 1927 Giuanne Caroli Commissarie
24 abbrile 1927 28 febbrare 1935 Rafaele Tancorra Podestà
24 marze 1928 Gesèppe Simonetti Podestà Sostituzione pe 12 sciurne pe malatie d'u podestà Rafaele Tancorra
1º marze 1935 1º febbrare 1937 Carlo Cacace Podestà
2 febbrare 1937 31 aguste 1938 Giuanne Semeraro Commissarie
1º settemmre 1938 4 decemmre 1943 Mechele Palazzo Podestà
5 decemmre 1943 3 luglie 1944 Vitandonie Luccarelli Commissarie
4 luglie 1944 30 settemmre 1945 Gesèppe Cesario Sinnache
1º ottommre 1945 2 marze 1946 Carle Santucci Commissarie
3 marze 1946 30 marze 1946 Frangische Fumarola Commissarie
31 marze 1946 13 sciugne 1956 Alde Cervo Sinnache
14 sciugne 1956 15 scennare 1965 Dunate Luccarelli Sinnache
16 scennare 1965 15 settemmre 1970 Gesèppe Giacovazzi Sinnache
16 settemmre 1970 9 settemmre 1971 Necole De Mari Sinnache
6 luglie 1971 9 settemmre 1971 Corrado Allegretta Sub-Commissarie Sostituzione pe malatie d'u Commissarie De Mari
10 settemmre 1971 3 febbrare 1975 Vitandonie Pizzigallo Sinnache
4 febbrare 1975 9 settemmre 1975 Emanuele Villani Commissarie
10 settemmre 1975 2 aguste 1978 Gesèppe Giacovazzi Sinnache
3 aguste 1978 28 decemmre 1978 Ermanne Bruno Commissarie
29 decemmre 1978 8 ottommre 1981 Vito Palmisano Sinnache
9 ottommre 1981 12 scennare 1982 Tommase Blonda Commissarie
13 scennare 1982 21 sciugne 1984 Vito Palmisano Sinnache
22 sciugne 1984 5 novemmre 1984 Lucio De Carlo Commissarie
6 novemmre 1984 26 settemmre 1986 Gesèppe Pitre Scialpi Sinnache
27 novemmre 1986 9 scennare 1987 Paole Gentilucci Commissarie
10 scennare 1987 20 aguste 1992 Gesèppe Pitre Scialpi Sinnache
21 aguste 1992 30 novemmre 1992 Vito Palmisano Sinnache
1º decemmre 1992 11 abbrile 1994 Andonije Magazzino Sinnache
7 decemmre 1994 31 masce 2003 Frangische Paole Liuzzi Sinnache

Gemellagge[cangecange 'a sorgende]

Crispiano jè gemellate cu:

Sport[cangecange 'a sorgende]

  • Pu ballone, Crispiano tène ttre suggettate jndr'à 'u territorie sue: l'USD Crispiano ca scioche jndr'à Promozione Pugghiese, l'Olimpia Crispiano ca scioche jndr'à 'u cambionate de terza categorije pugghiese e l'ASD Ragazzi Sprint, funnate jndr'à 'u 1976 da don Franghe Bonfrate, de pure settore de uagnune.
  • Le Ragazzi Sprint onne recevute 'u "Premie Civitas" date da 'u Comune de Crispiano jndr'à 'u decemmre 2002. Pò, a coronamende de cchiù de 'nu vendennie dedicate a l'imbegne sociale e sportive, a 'u presidende Andonie Parabita ha state assegnate 'u Premie de Benemerenza Sportive direttamende da le vertice nazionale d'a FIGC duranne 'na cerimonie ca s'a fatte a Rome 'u 31 masce 2003 jndr'à 'u Salone d'Onore d'u CONI cchiù a 'u recanuscemende d'u Comitate Provingiale CONI de Tarde ca jndr'à 'u scennare 2004 ave conzegnate 'u Premie "Bravo C.O.N.I. 2003" jndr'à le màne de Parabita pu 'mbegne profuse.
  • L'USD Crispiano addò 'u presidente jè Maurizio Conserva ave conguistate jndr'à le uette anne de gestione 'nu sacche de promoziune ca onne purtate 'a squadre joniche osce a die a 'u cambionate reggionale de promozione pugghiese.
  • L'Olimpia Crispiano invece st'anne adda partecipà a 'u sue seste cambionate jndr'à terza categorije; 'a suggettate addò 'u presidende jè Dumeneche Martellotta jè guidate da 'u tecniche Luciano Castronuovo.
  • Pe quande riguarde le otre sport stonne suggettate de pallacanestre (Pallacanestre Crispiano), pallavvole (Rainbow Volley Crispiano), tire cu l'arche (Arcieri d'u Jonio), bocce (Bocciofila Crispiano), atletiche (Marathon Club Crispiano), nuote (Albatros Sporting Club), ciclisme (Ciclo Club Michele Laddomada), tennis (Tennis Club Crispiano).

Le imbiande sportive[cangecange 'a sorgende]

Le imbiande sportive de l'Oratorie Giuanne Paolo II sonde finalizzate a l'educazione e a 'a promozione de l'attività sportive dilettandisteche.

'U stadie comunale (osce a die in ristrutturazione) non ge tène angore 'nu nome ca 'u caratterizzesce.

Collegaminde fore a Uichcipèdie[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Dato Istat - Popolazione residente al 31 dicembre 2010.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Cetadine residende seconne Demo Istat a 'u 31-08-2010, su demo.istat.it. URL conzultate il 19-01-2011.
  4. Quintino Quagliati, Deposito sepolcrale con vasi preistorici in Crispiano presso Taranto, Rome, Tipografie d'a R. Accademie Nazionale de le Lincei, 1921.
  5. Climatologgie de l'Arche Joniche Tarandine, su biopuglia.iamb.it. URL conzultate il 26 marze 2010.
  6. Pàgene cu le classificaziune climateche de le varie comune tagliàne
  7. cumme testimoniane da le reperte de l'area archeologgeche
  8. Aa.Vv., Le cento masserie di Crispiano, Motele, 1988
  9. R.Quaranta, la vera storia di Don Ciro Annichiarico, Edizioni d'u Grife, Lecce, 2005

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]