Sava (Itaglie)

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Sava
comune
Sava – Veduta
Sava – Veduta
Piazza san Giovanni centro del paese
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheDario Iaia (DI) da 'u 12-6-2017
Territorie
Coordinate40°24′01″N 17°34′00″E / 40.400278°N 17.566667°E40.400278; 17.566667 (Sava)
Altitudine107 m s.l.m.
Superficie44,57 km²
Crestiàne16 490[1] (31-12-2012)
Denzetà369,98 ab./km²
FraziuneContrada Pasàno, Contrada Trullo Lungo, Contrada Archignano-Torre-Papòi
Comune 'nzeccateFragagnano, Frangaville Fundane (BR), Lizzano, Manduria, Marugge, San Marzano de San Gesèppe, Torricelle
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74028
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073026
Cod. catastaleI467
TargheTA
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Nome javetandeSavese
PatroneSan Giuanne Battiste
Sciurne festive24 sciugne
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Sava
Sava

Mappe de localizzazione: Pugghie
Sava
Sava
Sava – Mappa
Sava – Mappa
Posizione de Sava a 'u 'nderne d'a Provinge de Tarde
Site istituzionale

Sava éte 'nu comune tagliáne de 16.626[3] crestiáne d'a Provinge de Tarde, jndr'à Pugghie. Se iacchie jndr'à l'endroterre salendine, lundane cchiù o mene 11 km da 'u mar Ionio, e jè famose soprattutte pa produzione de vine primitive e de uegghie d'alie.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

'U territorie comunale se iacchie jndr'à 'u Salènde settendrionale, jndr'à 'n'arèe collinare dette de le Murge Tarandine. 'U javetate se iacchie a cchiù o mene 107 metre s.l.m., a cchiù o mene 28 km da 'u capeluèche de provinge, Tarde. Jndr'à agre savese verse Manduria recade in parte Monde Bagnolo, 'nu rilieve piccinne ierte 124 m s.l.m., 'mbrà le cchiù ierte de le Murge Tarandine.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Storie d'u Salènde e Storie d'a Pugghie.

Certe reperte acchiate jndr'à contrade de Agliane, ca resalene cchiù o mene a 'u 300 n.C., dicene ca 'a presenze greche jndr'à 'u territorie de osce a die stave a Sava. Probbabbilmende se trattave de l'urteme avamposte tarandine verse 'u Salènde meridionale, popolate da le Messape.

Quanne ste spicciave 'u VII sechele, cu 'a spartizione d'u territorie pugghiese 'mbrà bizzandine e longobbarde, lunghe 'u confine avenìe costruite 'nu limes famose cumme Paretone o Limitone de le grece, 'na muraglie costruite a secche cu petre calcarèe de dimenziune piccenne. 'U Limitone sceve da 'a coste adriateche a sud de Brinnese 'nzigne a 'a coste ioniche: 'u territorie de osce a die de Sava avenève attraversate da 'a località 'A Zingare 'nzgine a 'u Monde de Magalastro.

Pure ca non ge stonne documinde ca provane le origgene d'u borghe de Sava,[4] 'a maggioranze de le storece locale vonne d'accorde sus a 'u fatte ca 'a fondaziona soje resale a 'u XV sechele. 'U storeche P. Coco ave comungue congetturate 'n'origgene cchiù andiche, avvalorate da 'nu documende cu 'u quale 'u Re Alfonze II de Napule accordave 'u permesse a 'a vendite de le casale de Pasano, Aliano, Albaro e Saba 'mbieganne cchiù vote 'u termine "disabbitate" ca lasse penzà cumme lore avèrane state in precedenze javetate.

Jndr'à le prime anne d'u XIV sechele le casale de Aliano e Pasano erane angore javetate da quacche famigghie ca facevane 'na vite de mmerde, pò jndr'à seconda metà d'u stesse sechele, lore sparirene combletamende pe le condinue devastaziune de le lore terre causate da le lotte 'mbrà Angioine e Aragonese pa conguiste d'u Regne de Napule.

Jndr'à 'u 1798 'u nobbele tarandine Gesèppe De Sinno accattò da l'Aziende de Educazione le doje massarie de Aliano e Pasano e cchiù tarde assaje otre bene, combrese 'u castelle cu tutte le terre e le rendite sue.

Cu le legge eversive d'a feudalità, de epoche napoleoneche, Sava avìe l'autonomije comunale e devendò capeluèche de cerconnarie jndr'à l'ambite d'a Provinge d'a Terra d'Otranto. A quidde tiembe 'u paese ere Capeluèche de Mandamende e avère aggregate le fraziune d Torricella e Monacizzo ca però, jndr'à 'u 1869, passarene a Lizzano.

Sava, cumme le comune 'nzeccate, ha state caratterizzate pe bona parte d'u XX sechele da 'na forte emigrazione verse l'Itaglie settendrionale e, in misure cchiù vasce, verse l'Europe settendrionale.

'U 19 aguste 1976 'nu putende tornado culpìe 'a cetate de Sava e le cambagne atturne, 'nzigne a spiccià verse Manduria; 'u passagge sue determinò precipitaziune assaije forte e vinde de 'na putenze forta forte ca causarene 'nu sbuènne de danne.[5][6]

Toponime[cangecange 'a sorgende]

Le ipotesi sus a l'origgene d'u toponime "Sava" sò assaije, e certe pure assaije diverse. Ste a ce dice ca jidde resale a "Saba", facenne referimende a 'na leggendarie famigghie patrizie romane e, stè angore ce penze 'a derivazione da "Sabua", ca jndr'à 'à lènghe latine avessa indicà 'a rocce arenarie diffuse jndr'à 'u territorie oppure fosse[7].

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Architetture releggiose[cangecange 'a sorgende]

  • Sanduarie d'a Madonne de Pasano
  • Chiesere Madre : costruite 'mbrà 'u XVI e 'u XVII sechele. 'A facciate avenìe rimaneggiate in stile neoclasseche jndr'à seconda metà d'u Uettecinde. 'U cambanile, accumenzate jndr'à 'u 1782, jè in stile tarde barocche. A 'u 'nderne presende ttre navate.
  • Convende de San Frangische: 'na chiesere granne a uneche navate e a croce latine, cuperte da doje cupole diverse 'mbrà lore pe diametre e iertezze. 'A vanne origgenarie d'u luèche de culte avenìe 'nzippate jndr'à 'u 1882 e avenìe grannemende allariate 'mbrà 'u 1936 e 'u 1951 cu assaije cure da vanne de Frangiscane. Pure ca jè abbastanze recende, jè une de le chiesere cchiù belle d'u Salènde frangescane. Le cupole, le parete superiore e le vele sò 'mbreziosite da affresche de notevole valore artisteche de le petture Caitane Bocchetti (1888-1990) e Andonie Valzano.
  • Chiesere d'a 'Mmaculate Vecchie: jè 'na cappelle private in stile tarde barocche. Avenìe 'nzippate jndr'à ìu 1783 da Michele Melle cu 'u permesse de Ferdinande IV de Borbone.
  • Chiesere d'a Croce
  • Chiesere de le Sande Midece Cosme e Tamiane
  • Chiesere d'a Mater Domini
  • Chiesere d'a Sacra Famigghie
  • Cappelle votive
  • Cappelle d'u Schiave
  • Cappelle d'u Crugefisse (megghie canusciute cumme cappelle d'u Criste de Galatone)

Reperte archeologgece[cangecange 'a sorgende]

  • Limitone de le Grecie: mure lunghissime de confine 'mbrà 'u territorie magno-greche e quidde messapeche, ca ave suscitate 'nu granne inderesse a studiuse, storece e archeologge e le quale reste sò stipate bbuène e visibbile vecine 'a contrade Pasano.

Pare ca 'u sanduarie de Pasano nasce sus a le rovine de 'n'andiche luèche de culte pagano, invece jndr'à contrade di Aliano (ca jè une de le otre 'nzediaminde 'mbortande d'a storie de Sava) stonne angore osce a die tracce de tembie dedicate a Demetra e Dioniso.

Architetture civile[cangecange 'a sorgende]

  • Palazze Baronale: sede d'u municipie da 'u 1884. Avenìe fatte 'nzippà da Pompeo Prato 'mbrà 'u 1533 e 'u 1575 sus a l'arèe de 'na costruzione precedende, in tufe locale. Ha state rimaneggiate jndr'à 'u corse d'u tiembe, ma stipe parte de le strutture d'u Cinghecinde e d'u Seicinde, 'mbrà le quale 'u portale bugnate. Jndr'à le fondamende d'u palazze jè visitabbile 'n'andichissime frandoje ipoggèe.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[8]

Releggione[cangecange 'a sorgende]

'A releggione cchiù diffuse jè 'u cattolicesime. 'U comune recade sotte a l'autorità d'a Diocesi de Oria e jè divise jndr'à tre parrocchie: de San Giuanne Battiste (jndr'à chiesere madre), de le Sande Midece e d'a Sacra Fsmigghie, l'urtema pe 'nzippamende.

Culture[cangecange 'a sorgende]

'Struzione[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u Convende de San Framgische d'Assisi se iacchie 'na bibblioteche cu 'nu patrimonie de 30.000 volume, in parte frutte de donaziune private, 'mbrà le quale stonne chidde de le scretture locale "Giglio Caraccio" e "Del Prete". Stè ospitate pure 'nu musèe missionarie cinese e une de scienze naturale, cu 'na collezione de minerale, rocce, fossile e anemale 'mbalsamate.

Avveneminde[cangecange 'a sorgende]

  • Feste patronale de San Giuanne Battiste: in occasione d'a feste patreonale de san Giuannne Battiste, ca cade 'u 24 sciugne, se tènene diverse manifestaziune, ca vonne da 'a museche, Pizziche, a l'arte e a 'a culture, cu 'nu sacche de mostre e ingondre 'u tradizionale "Sciugne savese". Sembre a sciugne se dè inizie a 'u tradizionale tornèe de San Giuanne.
  • Feste d'a Madonne de Pasano: celebbrate jndr'à prima dumeneche de màrza, cu 'u tradizionale pellegrinagge a 'u sanduarie ca ste lundane 3 km da 'u cendre javetate savese.[9]
  • Le Tavele de San Gesèppe o in savese "Matere" se facene 'u 19 màrze, jè 'n'andiche tradizione addò, in onore de San Gesèppe se allestene granne tavulate cu piatte tipece. 'U 118 màrze sciurne apprime a 'a feste pe le strade d'u paese le savese pe ausanze appizzechene "lu fanoì" ('u fanove) a 'u sande, pe festeggià 'a viggilie a 'a feste cu museche, sciueche e tanda vine.
  • Calice de stelle: manifestazione enogastronomeche ca se face jndr'à l'occasione d'a piogge de lacrime de San Lorenze, duranne 'a quale se ponne assaggià le prodotte locale, 'mbrà le quale 'u Primitive de Manduria[10]

Personalità legate a Sava[cangecange 'a sorgende]

Economije[cangecange 'a sorgende]

L'economije locale jè prevalendemende agricole e jè ingendrate sus a le settore olearie e vinicole.

A dispette de l'espanzione urbane de le urteme decennie, angore osce a die l'gro savese jè caratterizzate da vigne e olivete secolare. 'A produzione vincole jè prevalendemende costituite da 'u primitive, 'nu vitigne assaije andiche cu 'u quale avène prodotte 'u Primitive de Manduria (origgenariamende chiamate Primitive de Lizzano), 'nu vine russe D.O.C. de elevate tenore alcoliche.

'A produzione e 'a commercializzazzione d'u vine locale ave avute 'nu 'mbulse nuève da 'a presenze de 'na zone industriale larie assaije a le porte d'u cendre javetate.

Infrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde d'a Provinge de Tarde

Strade[cangecange 'a sorgende]

Save jè attraversate da 'a Strade statele 7 ter Salendine, ca 'a colleghe a Fragagnano e Tarde, verse ovest, e Manduria e Brinnese, verse est. Jè pure servite da le strade provingiale SP53 pe Frangaville Fundane, SP86 pe San Marzano de San Gesèppe, SP118 pe Lizzano e SP129 pe Torricella.

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

'A stazione ferroviarie appartene a le Ferrovie d'u Sud Est ma jè a 5 km da 'u paese e praticamende jè abbandunate e servite da 'a tratte Ferrovie Martina Franghe - Lecce.

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Gemellagge[cangecange 'a sorgende]

Folklore[cangecange 'a sorgende]

  • Cumme jè ause jndr'à le pajesere e jndr'à le cetate d'u sud Itaglie, pure a Save, jndr'à le credenze andiche, tène certe soprannome. 'U prime, ca ha state 'u cchiù ausate e canusciute pure jndr'à le pajesere 'nzeccate, jè quidde de fungi e fai (funge e fafe), facenne referimende a ìa tipeche alimendazione d'a popolazzione savese duranne le anne de uerre; otre ausavane soprannominà le savese cu 'u dispreggiative de zzàppa e ruètulu (zappe e vomere), disprezzanne 'a tipeche attività agricole peculiare de 'na cetate agricole cumme Sava.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Dato Istat - Popolazzione residende a 'u 31 decemmre 2012.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Cite errore: Tag <ref> invalide; nisciune teste ha state date pe le referimende nnomenate istat
  4. 'U screttore martenese Achille D'Elia jndr'à 'nu manoscritte lamende 'a manganze assolute de documinde ca provane le origgene de Sava.
  5. 'U tornado de Sava d'u 19 aguste 1976
  6. Descrizione d'u 19 aguste 1976
  7. ITALIAPEDIA | Comune de Sava - Storie
  8. Statisteche I.Stat - ISTAT;  URL consultate in date 28-12-2012.
  9. domuspasano.org, http://www.domuspasano.org/santuario.html.
  10. comune.sava.ta.it, http://www.comune.sava.ta.it/citta/pagina.php?id=21.