Marugge

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Marugge
comune
Marugge – Stemme
Marugge – Veduta
Marugge – Veduta
Chiesere Madre de Marugge (XV sec.)
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheAlfrede Longo (Liste civiche "Per Maruggio") da 'u 26-5-2014 (2º mandate da 'u 27-5-2019)
Territorie
Coordinate40°19′22″N 17°34′25″E / 40.322778°N 17.573611°E40.322778; 17.573611 (Marugge)
Altitudine26 m s.l.m.
Superficie49,07 km²
Crestiàne5 207[1] (31-5-2023)
Denzetà106,11 ab./km²
FraziuneAcquadolce Cirenaica, Cambemarine de Marugge, Capoccia Scorcialupi, Commenda, Monaco Mirante
Comune 'nzeccateMandurie, Torricelle, Sava
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74020
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073014
Cod. catastaleE995
TargheTA
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Cl. climatiche1103
Nome javetandemaruggise (maruggisi in maruggese)
PatroneSan Giuanne Battiste e San Cristoforo
Sciurne festive13-14 luglie
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Marugge
Marugge

Mappe de localizzazione: Pugghie
Marugge
Marugge
Marugge – Mappa
Marugge – Mappa
Posizione de Marugge a 'u 'nderne d'a Provinge de Tarde
Site istituzionale

Marugge (jndr'à 'u tagliàne: Maruggio; jndr'à 'u latine: Marubium; jndr'à 'u maruggese Maruggiu) jè 'nu comune tagliàne de 5 207 crestiàne[1] d'a Provinge de Tarde, jndr'à Pugghie.

'U cendre javetate se iacchie jndr'à 'n'avvallamende natutale a 26 m s.l.m. a cchiù o mene 2 km da 'u gurfe de Tarde, a le pide de le Murge tarandine, jndr'à 'u Salènde nord-occidendale.

Marugge face pure parte de l'Aunione de de Comune "Terre d'u Mare e d'u Sole", fatte jndr'à 'u 2001.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Territorie[cangecange 'a sorgende]

Entroterre[cangecange 'a sorgende]

'U territorie d'u comune se stenne jndr'à penisole salendine nord-occidendale pe 48,33 km² e jè quase tutte pianeggiande, cu quacche leggere ondulazione, le Murge tarandine, ca raggiungene l'altitudine massime de 101 metre.

Otre colle de le Murge tarandine jndr'à 'u territorie maruggese sonde 'u monde Furlano (90 m s.l.m.), ca se iacchie jndr'à vanna nord d'u paese, a 'u confine cu le comune de Mandurie e Sava, e 'u monde Specchiuddo (72 m s.l.m. ca avène chiamate accussì pa presenze de 'na specchie sus 'a cima soje). Chiste vasce rilieve pruteggene 'u paese da le vinde fridde de ramundane ca soffiane duranne 'u 'nvirne, facenne rumanè 'u clime cchiù mite rispette a otre zone.

Mangane corse d'acque, a eccezzione de 'nu torrende piccinne, chiamate canale d'u Curso, jndr'à contrade Castigno, a ovest d'u paese, alimendate da risorgive a levèlle d'u suole.

Coste[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Dune de Cambemarine.

'A coste, vagnate da 'u mar Ionio, jè quase totta sabbiose, cu tratte rocciose jndr'à vanna oriendale, accumenzanne da 'a periferie de Cambemarine de Marugge 'nzigne a 'a località Monaco Mirante, e jndr'à le località de Capoccia Sciorcialupi e Acquadoce Cirenaica, jndr'à zone occidendale: vecine a ste urteme località pò se iacchie 'a scogliere de Monde de l'Ove, ierte 15 m.

Sus a coste a est de Cambemarine se iacchiane de le dune ca arrivene 'mbonde a 12 m de iertezze e sonde site de inderesse comunitarie.

'A costiere d'u territorie comunale se stenne pe 9,2 km.

Geologgie[cangecange 'a sorgende]

Le dune lunghe 'a coste maruggese

'U territorie d'u comune de Marugge jè quase tutte arsiche, invece lunghe 'a coste acchiame 'u curdone dunale medie-oloceniche e quidde greche-romane.

A 'u 'nderne, a nord d'u paese, jè presende 'na gravina piccenne dette Canale Cupo: se tratte de 'nu canale naturale ca jè sembre senze acque ca, anghiennese quanne chiove forte forte, devende cause prengepàle de allagaminde.

Flore e faune[cangecange 'a sorgende]

'A vegetazione cchiù diffuse jè 'a macchie mediterranèe, soprattutte lunghe le zone costiere. Jndr'à le zone 'nderne ste iacchiane assaije olivete e vignete. Sonde pure presende le boschette de pine e ulive selvateche sparse 'mbrà le cambagne (cumme jndr'à le zone de "Maviglia", de "Pindini" e de "Sferracavaddere").

'A faune ca se iacchie non ge presende particolaretate: putime 'ngundrà 'u scarabbèe stercorarie, 'a farfalle bellarghe, 'u biacche, 'u ruspe smeraldine, 'a vipere comune (osce a die quase del tutte estinde) e 'u gaggiane longhe 'a coste.

Clime[cangecange 'a sorgende]

'U clime d'u comune de Marugge jè de tipe mediterranèe. Presende 'nvirne abbastanza mite e umide, purcé le Murge tarandine frenane le vinde fridde da 'u nord. Le temberature raramende scennene sotte a 'u zere de notte. Le estate sonde cavede cu sciurne addò 'a temberature se spenge 'nzigne a 40°. Comungue 'a zone resulte essere cchiù fresche rispette a le zone 'nderne pe vie d'a vicinanze a 'u mare ca però renne 'a zone cchiù umide e afose. 'U vinde ca arrive de cchiù jè 'u scirocche, certe vote associate a 'na forte umidità. 'A neve jè probbie rare cumme jndr'à tutte 'u versande ioniche d'u Salènde.

Mese Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec
Temberature massime (°C) 13º 13º 15º 19º 24º 28º 31º 31º 28º 22º 17º 14º
Temberature minime (°C) 12º 16º 18º 19º 16º 12º
Precipitaziune (mm) 46 53 63 36 34 27 27 25 36 60 71 73

Le date fanne referimende a 'a stazione meteorologgeche de Vurtàgghie.

Origgene d'u nome[cangecange 'a sorgende]

'U nome "marugge" jè presende jndr'à 'nu sacche de dialette tagliàne, soprattutte chidde meridionale: jndr'à variande toscane jè marubio, jndr'à quedda siciliane marrùggiu (maneche de zappe), jndr'à quedda calavrese marruggieddu (lapazio), jndr'à quedde salendine ammarrùggëlë ('n'erbe da le fogghie de culore vianghe) e pure jndr'à quedda locale maruggiu ('n'erbe da le probbietà curative). A Marugge stu nome avenève ausate pe indicà 'nu particolare tipe de erbe abbondandemende presende jndr'à valle addò 'u paese se iacchie e da questa ha assute 'u nome.

Stè invece ce dice ca 'u nome derive da l'aunione de mare uggioso, viste ca 'u mare vecine 'a coste maruggese jè sembre mosse e porte assaije umidità a 'a zone.

Pò stonne ipotese nuève ca dicene ca 'u nome avenìe date da le more le quale, apprisse l'assedie de Tarde jndr'à 'u 847, se fermarene jndr'à 'u luèche e 'u chiamarene Marubium o Marusium.

Stemme[cangecange 'a sorgende]

Ere 'u 25 sciugne 1953 quanne 'u Presidende d'a Repubbleche Luigge Einaudi congedìe a 'u comune de Marugge 'u decrete relative a l'ause d'u stemme e d'u gonfalone.

Descrizione araldeche d'u stemme:

«Trongate; a 'u prime, d'ore a 'a Madonne mandenute da le nube a 'u naturale, vestute de russe e cu 'u vele azzurre sus a 'a cape e pe le spalle, aureolate d'ore, sca mandene jndr'à le vrazze 'u Peccinne Gesù de carnaggione pure cu cu l'aureola d'ore, le doje figure jndr'à 'nu simbole sfolgorande d'ore e d'argende; a 'u seconde, cambe de ciele a le tre torre de spigole a 'u naturale, merlate aperte e finestrate de nere, funnate sus 'a cambagna verde. Ornaminde esteriore de Comune.»

Descrizione araldeche d'u gonfalone:

«Drappe trongate de gialle e d'azzurre, riccamende ornate de recame d'argende e carecate d'u stemme sopre descritte cu l'iscrizione cendrate in argende: Comune di Maruggio. Le vanne de metalle e le cordone onna essere argendate. L'aste verticale adda essere recoperte de vellute da le culure gialle e azzurre, alternate, cu bullette argendate e mise a spirale. Jndr'à frecce adda essere rappresendate 'u stemme comunale e sus a 'u gambe ingise 'u nome. Cravatte e nastre recolorate da culure naziunale frangiate d'argende.»

Storie[cangecange 'a sorgende]

Le Capitole d'a Bagliva

Le "Capitole d'a Bagliva" onne state 'na raccolte de legge de nature giurideche-amministrative fatte 'u 9 masce 1473, jndr'à 'u castelle feudale de Marugge[3].

Tène 28 capitole de legge, destinate a regolà 'a vite civile de le javetande. Se tratte de une de le prime Stature comunale jndr'à Terra d'Otranto.

Jndr'à 'u stesse anne addò avenèrene ste legge, avenèrene costruite le ttre torre antisaracene lunghe 'a coste:Torre de l'Ovo, Torre Moline e Torre Borraco (osce a die jndr'à 'u comune de Mandurie).

Preistorie e età greche-romane[cangecange 'a sorgende]

'U territorie avenìe popolate 'nzigne 'a Preistorie, addò se onne acchiate retrovaminde sparse jndr'à le contrade de Roselle, Curso, Cravara, Cirenaica, Madonnine, Commenda, Spirite Sande e Mirante. Jndr'à l'area de contrade Castigno ha state segnalate l'esistenze de 'nu villagge databbile 'mbrà 'u V e 'u III millennie n.C. e de 'nu successive 'nzediamende greche-romane, arrevate 'nzigne a 'u V-VI sechele d.C. Otre retrovaminde se onne avute jndr'à le aree de monde de l'Ovo, de Monde Maciulo e de Monde Masce, presse 'a massarie Grazioli.

Pò l'archeologhe Peter Throckmorton jndr'à 'u 1965 scuprìe 'u relitte de 'na nave greche jndr'à 'u mare nnande a le contrade Capocce e Scorcialupi.

Medioeve e Rinascimende[cangecange 'a sorgende]

Seconne certe leggende 'u paese vere e probbie de Marugge ave state funnate da Mario, cumbagne de Marsia, o da crestiane de le Marsi ca averane chiamate 'u 'nzediamende nuève cumme 'a capitale lore Marruvium.

'A storiografije invece date 'a funnazione d'u paese a le inizie d'u Medioeve 'mbrà 'u IX e 'u X sechele ('a date jè però ingerte ',brà 'u 870 e 'u 963). 'U paese pò avenìe funnate, jndr'à 'na posizione scunnute jndre a 'n'avvallamende naturale pe no essere assaije visibbele da 'u mare e allore pe defenderse da le attacche saracene e avenìe javetate da le superstite de le casale de Castigno, Castigno, Olivaro, San Nicolò, Civitecchia, Albano e Roselle, ca avere state destrutte da ste ingursiune. 'U funnatore d'u paese ha state Gorgolano, guvernatore bizzandine sotte a Niceforo Foca.

Marugge ha state feude apprime d'a famigghie Cateniano e pò, partenne da 'u 1130, anne jndr'à 'u quale Ruggere II aunificò 'u Ducate de Pugghie a quidde de Calavrie danne vite a 'u Regne de Sicilia, avere sciute sotte a le De Marresio (o Marrese).

Jndr'à stu periode le Temblare avèrene 'na mansione jndr'à 'u feude e grazie a lore avenèrene assucate le terrene paludose atturne a 'u paese e se sviluppò l'attività de estrazione d'u sale da le stagne lunghe 'a coste. 'Na testimonianze ca accerte 'a presenze de le Temblare a Marugge jè 'n'atte datate a 'u 9 ottommre 1320, appartenende a le reggistre d'a cangellerie angioine, sciute perdute e pò arrevate a le sciurne nuèstre grazie a 'a trascrizione d'u XIX sechele fatte da 'u storeche napuletane Camillo Minieri Riccio[4]. Stonne 'nu sacche de ipotesi ca sckaffane 'a mansione o jndr'a 'u site d'u castelle de osce a die e jndr'à 'u luèche addò osce a die nasce 'a chiesere d'a Madonne d'u Verde ca, probbie da 'u nome de le Temblare avere state chiamate Chiesere d'a Madonne d'u Tembie.

Stemme de le Cavaglire de Malte

Jndr'à 'u marze 1308 le Temblare avèrene venute soppresse e le membre lore avenèrene arrestate: a Marugge le bene lore (ca jndr'à 'u frattiembe avèrene state assignate a Giuanne Caballaro da 'u giudice Pitre Porcario de Aversa, responsabbele d'a gestione de le bene de l'ordine scuagghiate jndr0à Terra d'Otranto) jndr'à 'u masce d'u 1312 avenèrene assignate da Papa Clemente V a le Giuannite (o Cavaglire de Malte).

'U passagge d'u feude a le probbietarie nuève avìe luèche sulamende jndr'à 'u 1317[5].

Jndr'à 'u 1401 'u paese avenìe infeudate a 'nu capitane de vendure, Ottino de Caris e, apprisse diverse fatte, 'u feude pasò sotte a l'amministrazione de Giuanne Andonie Orsini Del Balzo, Pringipe de Tarde e a 'a morta soje jndr'à 'u 1463, venìe ingamerate a 'u fische.

Jndr'à stu periode le Cavaglire de Malte avèrene date granne 'mbulse a 'u sviluppe cetadine, condrebbuenne a 'a protezione d'u paese condre a le pirate turche, cu 'a costruzione d'u castelle, de le mure de cinde (osce a die non ge se 'ndruchene cchiù) e de le torre cvostiere. Jndr'à 'u stesse anne avenèrene emanate le capitole d'a Bagliva. A le cavaglire de Malte se attribbuisce pure 'a funnazione d'a chiesere de San Giuanne e quedde d'a Madonne d'u Verde.

Seicinde e Settecinde[cangecange 'a sorgende]

'U 13 sciugne 1637 'n'ingursione da vanne de le pirate aracene provocò grave danne. Otre tendative avenèrene respinde. Quedde avère state l'uneca 'ngursione a Marugge. Pe arrecurdà 'u fatte se accumenzò a venerà Sand'Andonie, festeggiate jndr'à recorrenze de l'ingursione.

Jndr'à seconda metà d'u Seicinde, sotte a 'u commendatore Gregorie Carafa, 'u paese accumenzò a spannerse pure fore a le mure e 'a zona nove avenìe nnomenate "Borghe" o "Brule". Jndr'à 'u paese se costruirone case signorile a doje piane e se abbellirene cu le valcune le facciare de abitaziune andiche.

'U 20 febbrare 1743 'nu terramote violende (famose pure cumme a 'u terramote de Nardò), pigghiò pure Marugge, destruggenne 'u rosone romeneche d'a chiesere madre, ca pò avenìe recostruite.

Da 'u Uettecinde a osce a die[cangecange 'a sorgende]

Le cavaglire de Malte guvernarene Marugge initerrottamende da 'u 1317 a 'u 1819, quanne 'a commende scumbarìe definitivamende, apprisse ca avere ggià state soppresse 'u 2 aguste 1806. Accussì jndr'à 'u 1819 Marugge avìe 'u status de comune libbere cumme jè osce a die. Picche anne cchiù tarde, jndr'à 'u 1861, 'u paese cundave 1.644 crestiane. Osce a die ne conde cchiù de 5.000.

Mappe d'a Terre d'Otrande
Liste de le commendature de Marugge

Onne state 25 "commendature" ca onne guvernate Marugge:

  • Necole de Pandis (1317)
  • Filippe Ligorio (1419)
  • Ettore Caro
  • Giacomo Montarotto
  • Melchiorre Bandini
  • Giacomo da Monteroni
  • Frangische Carducci
  • Diego Carvajal
  • Gabbriele Piscitelli
  • Ferrante Pagano
  • Pitre Frangische De Capua (1496)
  • Mattia De Capua
  • Giambattiste Alliata
  • Paolo Affaitati
  • Pirro Di Sangro (1598)
  • Ippolito Malaspina
  • Giambattiste Naro
  • Ettore Marulli
  • Gregorie Carafa
  • Frangische Di Capua
  • Costandine Chigi (1733)
  • Dumineche Busurgi (1775)
  • Gesèppe Trotta (1794)
  • Gesèppe Caracciolo (1801)

Personagge famose[cangecange 'a sorgende]

  • Giuanne Battiste Martena, nate a Marugge 'u 28 aguste 1609, avenìe nnomenate "capitane de le trabbucche e petarde d'u Regne" e avenìe trasferite a Napule. Ccrejò sisteme innovative jndr'à l'ause d'u mortaie, mettenne in pratiche 'nu metode efficiende e limitanne le ingidende a le artigliere fuochiste. Murìe jndr'à 'u 1676.
  • Tummase Del Bene, nate a Marugge jndr'à 'u 1592 da Lupo e Perna Longo. Trasìe jndr'à l'ordene de le Teatine jndr'à 'u 1622 e murìe jndr'à 'u 1673.
  • Necole de Marco, nate a Marugge 'u 24 luglie 1877 da Pitre e Andoniette Gigli. 'Mbegnate politecamende jndr'à 'u partite libberale, devendò jndr'à 'u 1935 podestà d'a cetate de Mandurie, pò avenìe nnomenate console de Albanie a Tarde jndr'à 'u 1935. Se laureò in giurisprudenze jndr'à 'u 1899 e murìe jndr'à 'u 1962.

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Architetture releggiose[cangecange 'a sorgende]

Chiesera madre (XV sec.)[cangecange 'a sorgende]

Pò essere ca ha state fatte da 'u famose architette Raimonde da Frangaville, 'a chiesere matrice, o chiesere madre, dedicate a 'a Natività d'a Vergine Marije avenìe 'nzippate jndr'à 'u XV sechele jndr'à 'u cendre storeche sus a le reste de 'na chiesere de epoche bizzandine dedicate a "Sanda Marije de Nova", ausanne combletamende 'u carpare locale.

Le fatìe de costruzione, parte de le quale avèrene fatte sotte 'a direzione de frà Giambattiste Alliata, accumenzate jndr'à seconda metà d'u XV sechele (presbiterie e core), spicciarene a le inizie d'u XVI sechele[6], cu 'a costruzione d'a navate maggiore e de le doje laterale, a combletà 'a chiande basilicale de l'edificie. D'u XVI sechele jè pure 'a cappelle dedicate a 'u Fonde Battesimale. Jndr'à 'u XVII e XVIII sechele avenìe recoperte de stucche seconne 'u guste de l'epoche. A quest'epoche pò resale pure 'a cappelle d'u SS. Sacramende. 'Mbrà 'u 1959 e 'u 1961 l'edificie ha state oggette de 'na totale opere de restaure pe repurtarle a l'origgenarie splendore. 'N'otre restaure ha state fatte jndr'à l'anne novande cu 'u quale avenìe refatte 'a pavimendazione inderne.

'A facciate jè articolate jndr'à doje ordene une sus s a l'otre; jndr'à vanne superiore se iacchie 'nu rosone 'nzippate jndr'à le prime restaure d'u Novecinde a sostituzione de 'na finestre barocche costruite jndr'à 'u 1743 mise a volta soje in sostituzione de 'n'andiche rosone stile romaneche distrutte da 'u terramote de Nardò d'u 20 abbrile 1743. Jndr'à vanne de sotte acchiame 'nu bellissime portale fatte pure jidde cu le prime restaure d'u Novecinde a sostituzione de 'nu stile barocche edificate apprisse 'u crolle, sempbre dovute a 'u terramote d'u 1743, de quidde romaneche.

La trabeazione de l'ordene inferiore jè decorate cu conghigghie e rosette.

A 'u cendre d'a facciate se pò ammirà 'u stemme d'a famigghie Alliata, a testimonianze ca le fatìe avenèrene fatte quanne a guvernà Marugge stave stu commendatore.

Chiesere Madre - navate cendrale

'U 'nderne, a chiande basilicale, ave 'a navate cendrale cuperte da 'na volte a botte cinghecendesche, mandenute da arche quase a seste acute ca stonne mise sus a culonne cu capitelle riccamende decorate cu cape, anemale, fiure e fogghie de acante.

Le navate laterale invece presendane volte a crociere settecendesche, 'nzippate apprisse 'u crolle de le andiche tette a canneto sembre dope 'u terramote de Nardò.

Lunghe 'a navate laterale sinistre ste 'n'affresche ca resale a 'u XVI sechele ca face vedè 'a Madonne a le Pide d'a Sanda Croce osce a die parzialmende visibbele purcé apprisse 'u terramote d'u 1743, le mure laterale d'a chiesere facevene vedè signe de cedimende e pe stu fatte avenèrene irrobbustite cu de le arche cecate ca cuprirene parte de l'affresche.

Lunghe 'a navate laterale destre acchiame doje cappelle: quedde d'u Fonde Battesimale e quedde s'u Sandissime Sacramende. Quedde d'u Fonde Battesimale resale a 'u XVI sechele e ere andicamende dedicate a 'u Rosarie purcé avere statevolute da 'n'omonime confraternite maruggese. A 'u 'nderne sue presende 'nu Fonde Battesimale cinghecendesche e 'na tele ca raffigure 'a "Circoncisione de Gesù" de Matteo Bianchi d'u XVIII sechele.

'A cappelle d'u Sandissime Sacramende avenìe 'nzippate jndr'à 'u XVIII sechele, successivamende a 'u terramote d'u 1743. Presende 'na volte a cupole e tène 'nu magnifiche altare in stile barocche leccese e 'na tele d'u XVIII sechele de Matteo Bianchi ca face vedè 'a "Presentazione di Maria al Tempio".

Lunghe 'a navate laterale destre acchiame pure 'nu Crogefisse de legne cinghecendesche de autore scanusciute.

Lunghe a tutte e doje le navate in origgene erane presende 16 altare commissionate da famigghie nobbele maruggise e manduriane, de le quale 4 scuffularene apprisse 'u terramote d'u 1743, le restande avenèrene luave cu le prime restaure d'u Novecinde pe repurtà 'u tembie a 'a soje bellezze origgenarie.

'U presbiterie (ca 'nzieme a 'a tribbune e a 'a sagrestie sonde 'a vanne quattrecendesche d'a chiesere, allore 'a vanne cchiù andiche) jè de forme quadrate e jè supranate da 'na granne cupole ca spicce cu 'na landerne esagonale. 'U tambure d'a cupole da fore jè de forme ottagonale ma jndre jè circolare. 'U presbiterie jè 'mbreziosite cu de le tele de Matteo Bianchi e 'u frate Diego Oronzo Bianchi 'mbrà le quale acchiame 'n'Annungiazione de Matteo Bianchi, commissionate origgenariamende da 'a famigghie Covelli. 'A tele face vedè 'a Vergine azzettate sus a 'nu scenucchiatoie, a cape vascate e cu 'u vrazze destre sus a 'u pitte in segne de devozione, jndr'à l'atte de ricevere l'Arcangele Gabbriele purtatore de l'annunge.

A parte 'u presbiterie, jndr'à tribbune, jè presende 'n'altare in stile barocche, ca resale a 'u Settecinde, e sus a l'altare jndr'à 'na nicchie, jè presende 'a statue d'a Vergine cu 'u Piccinne.

A 'a chiesere jè 'nzeccate pure 'na cripte ipogèe addò jè custodite jndr'à 'n'urne de bronze, 'u cuèrpe de [San Costanzo]], donate a Marugge da 'u commendatore Chigi jndr'à 'u 1733. 'A cripte in passate faceve 'a funzione de luèche de sepolture d'u clere.

Jndr'à cripte jè presende pure 'na cappelle cu 'a rappresendazione de l''Apparizione della Madonna di Lourdes a Bernardette.

L'edificie jè 'u cchiù ierte d'u paese e se 'ndruche bbuène da fore a 'u cendre javetate.

Chiesere de San Giuanne Battiste penitente (XV sec.)[cangecange 'a sorgende]

'A chiesere avenìe fatte costruì fore a le mure, atturne 'a fine d'u XV sechele pe volondà de le Cavaglire de Malte: a 'u cendre d'a facciate se iacchie 'u stemme de l'ordene, cu 'a date d'u 1503, affiangate da chidde de le Carafa e de le Palmieri. 'A facciate jè delimitate da doje semblice lesene; sus a le fianghe, scombartite da lesene, stonne doje finestre larije, le quale in passate davene luce direttamende a l'altare cendrale d'a chiesere.

In origgene vecine 'a chiesere stave 'nu spedale ca accugghieve malate e pellegrine, già in cattive condiziune jndr'à 'u XVII sechele. Cchiù nnande l'edificie devendò 'nu spedale pe le ferite ca arrevavene da 'a Terra Sande e da le infette da malatìe cumme 'u culere.

'A chiesere, osce a die non ge s'ause cchiù cumme luèche de culte, presende 'na navate uneche e origgenariamende ereprovviste de tre altare, une de le quale non g'ha sciute perdute e mò se iacchie jndr'à chiesere d'a Madonne d'u Tembie (o d'u Verde).

Avenìe achiuse a 'u culte jndr'à 'u XIX sechele.

Chiesere de Sand'Eligge (XVI sec.)[cangecange 'a sorgende]

'A chiesere de Sand'Eligge avenìe 'nzippate jndr'à l'urteme decennie d'u XVI sechele, fore da le mure cetadine, da 'a confraternite mariane d'a Sandissime Annunziate, funnate a Marugge jndr'à 'u 1619 da 'u missionarie gesuite Gabbriele Mastrilli, Affianghe 'nu picche apprisse, avène costruite 'a chiesere de l'Annunziate.

'A facciate, ca resulte aunite cu quedde d'a chiesere de l'Annunziate, presende 'nu fregge de coronamende cu greche a baulette, 'nu portale a arche revasciate, 'na finestre e le capitelle ionece senze le culonne.

A 'u 'nderne presende 'na navate uniche, aunite a 'a navate d'a chiesere de l'Annunziate. 'A volte jè lunettate, percorse da curdune a mutive floreale. A 'u cendre stonne testine alate de jangele. L'alte maggiore jè affiangate da doje nicchie cu triglifi e palmette e jè mandenute da de le culonne tortile e decorate cu mutive floreale.

Chiesere de l'Annunziate (XVII sec.)[cangecange 'a sorgende]

'A chiesere de l'Annunziate se iacchie affianghe a 'a chiesere de Sand'Eligge e resale a 'u XVII sechele.

Da fore se presende cu 'na facciate a capanne, cu portale da 'u timbane triangolare, suvranate da 'na finestre.

A 'u 'nderne invece presende 'na navate uniche, aunite a 'a chiesere de Sand'Eligge e, se presende assaije simile a quest'urteme purcé le eleminde decorative s'assomigghiane. Jè ornate da dodice cape de jangele, ca corrisponnene a le dodice vele e jè arricchite da mutive floreale cu 'a presenze de 'na torre, de 'na fundane, d'u sole e d'a lune ca rechiamane le litanìe.

Origgenariamende presendave 'u tette a canne. Jndr'à 'u 1637 avenìe saccheggiate da le saracene e 'u tette scìe destrutte e avenìe sostituite jndr'à 'u 654 cu une a tegole. Pò jndr'à 'u 1688 avenìe realizzate l'altare barocche nuève, de petre, addò avenìe mise a 'u cendre 'a tele de l'Annungiazione.

Chiesere de Sanda Marije de le Grazie e ex Convende de le Frate Minore Osservande (XVI sec.)[cangecange 'a sorgende]

L'ex Convende de le Osservande

Se face resalì 'a strutture a 'u XVI sechele quanne 'u commendatore de Marugge ere Mattia de Capua. Avenìe costruite da le frate minore osservande ca avèrene l'autorizzazzione da Papa Clemente VII 'u 6 abbrile 1534 e avenìe spicciate jndr'à 'u 1575.

'A strutture combrende 'na chiesere e 'nu chiostre 'nzertate. 'A chiesere avenìe costruite sus a 'n'tra chiesere de epoche precedende (d'a quale osce a die rumanene sulamende reste de andiche affresche e 'a forme de l'andiche rosone pò murate) e jè formate da 'na navate uniche sus 'a quale se affacciane ttre cappelle a 'a sinistre e a 'a destre. Inizialmende 'a chiesere avenìe allariate in profondità e avenèrene 0nzippate pure l'uniche cappelle sus 'a destre e l'urtema cappelle sus 'a sinistre. Jndr'à cappelle de sinistre avenìe costruite 'n'altare in stile barocche, 'u quale cchiù nnande avenìe frammendate e osce a die le frammende le acchiame sparse jndr'à otre vanne d'a chiesere cumme 'u leggie de petre e 'a segge de petre riservate a 'u sacerdote. Cchiù nnande, in epoche barocche inoltrate, avenèrene 'nzippate le otre e doje cappelle sus 'a sinistre le quale presendavane altare in stile barocche leccese. 'A cappelle a destre ospitesce 'nu semblice altare cu 'nu Crogefisse.

'U chiostre se presende cumme 'nu quadriporteche articolate jndr'à 20 arcate divise da pilastrine ottagonale. Jè 'mbreziosite da 28 lunette cu affresche seicendesche, certe de le quale reproducene scene de le vite de San Frangische d'Assisi, Sand'Andonie da Padova, San Pascale Baylon e San Bernardine da Siena. 'U soffitte jè cu volte a crociere in carpare locale e tufe viangastre. A 'u cendre d'u chiostre jè presende 'nu puzze supranate da culonne ca mandenene 'na statue de Sand'Andonie cu 'u Piccinne.

Da 'u 1779 ha state sede de noviziate e da 'u 1847 pure scole de sacre eloquenze. 'nzigne a 'u 1866 ha state sede de chiericate. 'U convende avenìe soppresse jndr'à 'u 1876. Pò avenìe riaperte jndr'à 'u 1891 cu 'na comunitate piccenne e 'mbonde a le inizie d'u Novecinde ha state sede de noviziate e scole de teologgie e felosofie. Cchiù nnande devendò caserme de le carabbinire, scole elemendate e osce a die sede d'u minucipie.

Chiesere de Sanda Marije d'u Tembie (XVI sec.)[cangecange 'a sorgende]

Pure dette Chiesere d'a Madonne d'u Verde e annesse a 'u cimitere comunale da 'u 1876, avenìe probbabbilmende 'nzippate jndr'à 'u 1585 quanne a guvernà 'a cetadine ere 'u commendatore Paolo Affaitati, sus a 'na cappelle preesistende de origgene temblare. 'A facciate però avenìe cangiate a 'a fine d'u Uettecinde e jè in stile neoclasseche.

'U 'nderne, a ìnavate uniche, presende 'n'altare in petre leccese in stile barocche, origgenarie d'a chiesere de San Giuanne Battiste Fore le Mure, addò se iacchie 'ngastonate 'na delicate effigge d'a Vergine cu 'u Piccinne, 'a stesse ca cumbare jndr'à le insegne araldiche municipale. Lunghe 'a navate jè possibbele ammirà de le reste de affresche ca raffigurescene 'a Vergine e otre sande.

Se penze ca 'a chiesere ere l'andiche fortilizie de le Temblare presende a Marugge e sta ipotesi jè avanzate da 'u fatte ca a 'u 'nderne d'a chiesere jè presende 'n'iscrizione sus a 'na lapide ca dice:

«Templum D. Marie Virg. Dicatum temporum vetustate collapsum providenta ill. militis Hieroly. Fr. Pauli Affaitati et munificentia municipium marugiensium a fundamentis restitutum salutis anno MDXXXV»

Sta iscrizione dice ca 'u commendatore Affaitati recostruìe 'u tembie dedicate a 'a Vergine Marije, costruite apprime e 'a D. presende apprisse 'a parole Templum, seconne certe storece d'u Medioeve, vole ccu dice Domini e indichesce 'na chiesere de l'Ordine d'u Tembie.

Le urteme restaure d'a chiesere onne state fatte jndr'à 'u 1969.

Chiesere d'u Mirante (XIX sec.)[cangecange 'a sorgende]

Avenìe fatte jndr'à l'anne 1892 e jè annesse a 'a Massarie Mirante, da 'a quale pigghie 'u nome. Se iacchie jndr'à contrade omonime, picche lundane e facilmende raggiungibbele da 'a Litoranèe Salendine ca colleghe Cambemarine a San Pitre in Bevagna. Presende 'na facciate semblice e in stile neoclasseche.

Chiesere de Marije Ss. Assunde (XX sec.)[cangecange 'a sorgende]

Ha state 'nzippate jndr'à 'u Novecinde jndr'à 'u cendre balneare de Cambemarine, affianghe a 'u parche comunale, none lundane da l'ex Palazze Seminarile.

Cappelle votive[cangecange 'a sorgende]

Sparse pe tutte 'u territorie d'u paese e certe pure jndr'à a jidde, jndr'à 'u cendre storeche acchiame diverse cappelle votive:

  • 'a cappelle d'u Sansissime Crogefisse (1523), sus 'a strade provingiale verse Avetrane;
  • 'a cappelle d'a Madonne d'a Croce (1643), in località Truni-Culonne;
  • 'a cappelle de San Cosime (XVIII sechele), sus 'a strade provingiale pe Torricelle;
  • 'a cappelle d'a Madonne d'u Carmine, in località Castigno;
  • 'a cappelle d'a Madonna d'u Mare Ierte, sus de 'na dune in contrade Capocce Scorcialupi;
  • 'a cappelle d'u Spirite Sande (XIX sechele) sus 'a strade provingiale verse 'a frazione de Cambemarine de Marugge;
  • 'a cappelle d'a Madonne de Costandinopoli (o de Pasano?). Jè 'na cappelle private e ste jndr'à 'u Palazze Covelli, in chiene cendre storeche d'u paese e avenìe 'nzippate da sta famigghie jndr'à 'u 1737. Osce a die jè de probbietà de le erede De Marco;
  • reste de l'andica cappelle d'a Misericordie, 'nzippate jndr'à 'u 1744 jndr'à 'u cendre storeche de fronde 'a Chiesere Madre e origgenariamende appartenute a le Cavaglire de Malte. Avenìe 'nzippate duranne 'u guverne d'u commendatore Costandine Chigi. D'a cappelle osce a die rumane vesibbele sulamende 'na colonne laterale;
  • 'a cappelle d'a Croce Passioniste, 'nzippate jndr'à 'u NOvecinde, se iacchie in vie Vittorio Emanuele, 'a vie prengepàle ca porte a Torricelle. Vecine a 'a cappelle se San Cosime, ave 'a particolaritate de essere 'na cappelle aperte;
  • reste de l'andica cappelle d'a Visitazione, 'nzippate a 'u 'nderne d'u Castelle.

Architetture civile[cangecange 'a sorgende]

Palazze de le Commendature (XIV sec.)[cangecange 'a sorgende]

'U castelle de le cavaglire de Malte, ditte pure Palazze de le Commendature, avenìe 'nzippate jndr'à 'u 1368 pe volondà de le cavaglire de l'ordene de Malte, 'nguèdde a le mure de cinde d'a cetate e jè freggiate da 'nu granne trittiche cu stemme e arme d'u granne maestre de l'epoche, Hugues Loubenx de Verdalle. Vesibbele sus a l'arche a l'ingresse, pure 'u stemme d'u commendatore Alliata, stemme presende pure sus 'a facciate d'a chiesere matrice.

'U castelle se affacce sus chiazze d'u Popole, 'a chiazze prengepàle de Marugge, ma l'ingresse jè da vie Umberte I, addò 'n'arche face trasè jndr'à 'u cortile, jndr'à 'u quale se iacchie in origgene 'a cappelle d'a Madonne d'a Visitazione.

'U castelle se combone de doje piane e combrende quacche stanze a 'u prime piane e frandoie e majazzine a 'u piane terre.

Torre d'u Rrelogge e monumende a le cadute (XIX sec.)[cangecange 'a sorgende]

'A torre d'u rrelogge avenìe costruite a seguite d'a decisione pigghiate 'u 9 decemmre 1855. Jndr'à 'u 1939 avenèrene aggiunde lapide e 'nu rilieve pe trasformarle jndr'à 'u monumende a le cadute d'a prima uerre mundiale: l'alterilieve reproduce 'n'elme coronate de laure e 'nu surdate ferite ca, mandenennese cu 'na stambelle, se inghine nnade a 'u balille uagnone, mendre 'nu pannelle de bronze raffigure 'na scene de combattimende, supranate da 'na vittorie alate. Sus a 'na lapide marmorèe a le quale late sonde vesibbele doje fasce littorie, sonde ingise le nome de le cadute.

Jndr'à 'u 1969 l'amministrazione comunale facìe agigungere 'n'otra lapide pe le nome de le cadute jndr'à econda uerre mundiale.

Palazze[cangecange 'a sorgende]

  • Palazze Longo (XVI sechele, Vie Longo);
  • Palazze Morleo (XIX sechele, Vie Umberte I);
  • Palazze Armieri (XVII sechele, Vie Carlo Alberte);
  • Palazze Massafra (XIX sechele, Vie Mazzafre);
  • Palazze Covelli (XVIII sechele, Vie Reggina Elena), osce a die de le erede De Marco, sckaffate jndr'à a jidde se iacchie a cappelle d'a Madonne de Costandinopoli;
  • Ville Montoto (XVII sechele, Vie Rome), 'n'andiche ville osce a die in state de abbandone e sckaffate jndr'à 'u paese jndr'à zone settendrionale sus 'a vie pe Mandurie;
  • Palazze seminarile (XIX sechele, Vie Torquato Tasso), se iacchie jndr'à 'u cendre de Cambemarine de Marugge e 'nzippate pe volondà de l'allore Vescove de Oria mons. Andonie De Tommaso; sus a 'u fronde prengepàle jè vesibbele 'u stemme episcopale;
  • Palazze Caniglia (XVII sechele, Vie Umberte I - Chiazze San Giuanne), osce a die sede d'a bibblioteche comunale da 'u 3 settemmre 2005, aven'e ìnzippate 'nguedde a le mure andiche de cinde de le quale sonde vesibbele le reste sckaffate jndr'à strutture seicendesche e da le quale pigghie 'u nome 'a vie-gallerie ca passe sotte a 'u palazze: Vie Torre Murate;
  • Case Canoniche (XVIII sechele, Vie San Pitre), 'nzippate jndr'à 'u 1741, jè caratterizzate da 'nu portale larie a arche affiangate da 'nu colonnate. Se iacchie in vie San Pitre, in chiene cendre storeche cetadine.
Vie San Pitre, 'na vie d'u cendre storeche de Marugge. In prime piane sus 'a sinistre l'arche d'accesse a 'a Case Canoniche. Sus a 'u sfunne, 'a Chiesere Madre

Cendre storeche[cangecange 'a sorgende]

'U cendre storeche (dette pure Sciangài in dialette locale, o Terra Murate, da ca jndr'à 'u Medioeve 'u nuclèe urbane ere achiuse jndr'à le mure) jè 'a zone cchiù andiche de Marugge. Se iacchie jndr'à 'u core d'u paese e jè costituite da vie strette e storte, caratterizzate da andiche valconate decorate rinascimendale de rare bellezze, da logge e da andiche palazze nobbiliare. Pò jndr'à 'u cendre storeche sonde presende, apparte le palazze, pure quacche monumende d'u paese: 'a Chiesere Madre, 'a Torre d'u Rrelogge e 'u Castelle.

Architetture militare[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Torre Moline, Torre de l'Ove e Torre Borraco.

Jndr'à 'u 1743, anne jndr'à 'u quale onne state emanate le capitole d'a Bagliva, avenèrene 'nzippate lunghe 'a coste tre torre de avvistamende condre a le attacche saracene:

  • 'a "torre de Monde de l'Ove", o cchiù semblicemende Torre de l'Ove o torre Ove, se iacchie a 'u confine cu 'u comune de Torricelle e cu 'a fraziona soje de Torre Ove-Librari-Trulle de Mare e se iacchie sus a 'na scogliere a picche sus a 'u mare ierte 14 m. Non g'è citate jndr'à l'elenghe d'u viceré d'u 1569, ma cumme tipologgie responne a quedde tipiche d'u regne: ave, cioè, base quadrate (10,60 m x 10,80 m) e forme tronghepiramidale. 'Nguedde a tre de le late sue stonne costruziune cchiù recende;
  • 'a Torre Moline" ( o "torre Molini") se iacchie jndr'à frazione costiere de Cambemarine de Marugge. Comuniche a viste a sud cu torre Borraco (da 'a quale jè lundane 4 km) e a nord-ovest cu torre de l'Ove (da 'a quale jè lundane 5 km). Nemmanghe queste ste jndr'à l'elenghe d'u viceré d'u 1569 ma avime notizie d'u terriere d'u 1583, 'nu certe Frangische de Carbuines. Se allundane de cchiù da le tipe cchiù comune purcé jè sprovviste sie de caditoie sie de boccatidde, pure ce non ge sapime ce ere queste 'a forma origgenaria soje. Le dimenziune sue sonde 10,30 m x 10,85 m;
  • 'a "Torre Borraco", ca se iacchie osce a die jndr'à 'u territorie d'u comune de Mandurie. A uardie d'u torrende omonime, comuneche a sud cu torre San Pitre e a ovest cu torre de le Moline. Non ge combare jndr'à l'elenghe d'u viceré ma pure pe queste se canosce 'u nome d'u terriere d'u 1583, Frangische le Garzia.

Otre[cangecange 'a sorgende]

Costruziune rurale[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u territorie comunale stonne 15 massarie de le quale qaucchedune jè angore in funzione, otre onne state abbandunate.

Jndr'à l'elenghe de sotte ste repurtate 'mbrà parendesi 'u nome in dialette locale, l'elenghe conde le massarie partenne da ovest e arrevanne a est:

  • Massaria Samia (la Samia),
  • Massaria Pepe (lu Pepi),
  • Massaria Cravara, (la Cravara),
  • Massaria Garroni, (li Carruni),
  • Massaria Tremola Vecchia, (la Tremula),
  • Massaria Le Fabbriche, (li Frabbichi), XVII sechele,
  • Massaria Cazzizzi, (li Cazzizzi),
  • Massaria de le Privete, (li Prieviti),
  • Massaria Nuova, (la Massiria Nova),
  • Massaria Piccinna, (la Massiria Piccina),
  • Massaria del Vento, (lu Vientu), XVIII sechele,
  • Massaria Mirante, (lu Miranti),
  • Massaria Mavilia, (la Maviglia),
  • Massaria Grazioli, (li Grazioli), XIX sechele,
  • Massaria Correggia, (la Cureggia).

Pò jndr'à 'u territorie de Marugge ste 'na forta presenze de trulle (li tròdduri in dialette locale). Stu fatte jè assaije 'mbortande, purcé 'u 'nzediamende ca ste aqquà jè seconde sulamende a quidde d'a Valle d'Itria. Pò acchiame 'n'otra strutture, lu cannizzàru, da 'u tette fatte cu le canne.

Prengepàle vie e chiazze[cangecange 'a sorgende]

Le vie prengepàle e le chiazze de Marugge sonde:

  • Vie Vittorio Emanuele, ca jè 'a vie ca porte a Torricelle e parte da Chiazze d'u Popole, 'u cendre de Marugge; lunghe sta strade acchiame 'u Convende (osce a die sede municipale), 'a cappelle d'a Croce Passioniste, quedde de San Cosime e 'a Chiesere d'a Madonne d'u Tembie;
  • Vie Rome, ca jè 'a vie ca porte a Mandurie e parte pure jedde da Chiazze d'u Popole;
  • Vie Malte, ca parte da Chiazze d'u Popole e lunghe 'a quale acchiame 'a Chiesere de l'Annunziate e de Sand'Eligge; da aqquà se condinue pe Vie Pe Mare pe arrevà a Cambemarine;
  • Vie Pe Mare, jè 'a vie ca porte lunghe 'a litoranèe;
  • Vie Crogefisse, jè 'a vie ca porte a Avetrane e porte pure sus a Vie Salendine Avetrane-Nardò, lunghe 'a quale 'a cappelle d'u Ss. Crogefisse;
  • Vie Umberte I, scuasce 'u cendre storeche de Marugge e aunisce Chiazze d'u Popole a Chiazze San Giuanne, lunghe 'a quale acchiame 'a Torre d'u Rrelogge, 'a Chiesere Madre, le reste d'a cappelle d'a Misericordie e Palazze Caniglia;
  • Chiazze d'u Popole, rappresende 'u cendre d'a cetate e jè 'a chiazze cchiù 'mbortande; sus de jedde se affacce 'u Castelle cu 'u magnifeche trittiche sue;
  • Chiazze San Giuanne, sus 'a quale se affacce Palazze Caniglia e 'a Chiesere de San Giuanne Fore le Mure; aqquà acchiame pure 'a Colonne de San Giuanne, 'na colonne sus 'a quale ste 'a statue d'u sande protettore d'u paese;
  • Chiazze Marconi, addò ste 'a villa comunale;
  • Chiazze Mario Pezzi;
  • Larie Don Bosco.

Le vie e le chiazze prengepàle de Cambemarine sonde:

  • Vie Dante, ca percorre tutte 'u cendre javetate de Cambemarine e jè 'nu stuèzze de litoranèe salendine; lunghe a jedde acchiame 'a Chiesere de l'Assunte;
  • Vie pe Marugge, ca jè 'a vie ca porte a Marugge e spicce jndr'à 'u punde addò se aunisce a Vie Dante;
  • Vie Pascoli, grazie a quale se pò trasè jndr'à 'u puèrte;
  • Chiazzale Itaglie, 'u core de Cambemarine, aqquà se fanne assaije evende duranne 'u periode estive; sus 'a chiazze se affacce 'a torre Moline;
  • Chiazzale de l'Assunde;

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite

Lènghe e dialette[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Dialette brinnesine.

'U dialette maruggese jè 'na variande d'u dialette salendine parlate esclusivamende jndr'à 'u comune de Marugge e da picche crestiane d'a fraziona soje, Cambemarine. Le parole de stu dialette, apparte ca presendà similitudine a certe parole d'a lènga siciliane, presendane diverse origgene, dovute a le diverse dominaziune d'a zone: certe parole derivane da 'u greche (runnale (tag. vaso da notte) = cantru in maruggese, da 'u greche kantharos), otre da l'arabe (zirre (tag. recipiente) = żżirru in maruggese, da l'arabe zir), otre da 'a latine (scuscetate (tag. tranquillo) = šcuscitàtu in maruggese, da 'u latine ex cogitatum), otre da 'u frangese (pote (tag. tasca) = pòscia in maruggese, da 'u frangese poche), otre da 'u spagnole (orte (tag. orto) = uertu in maruggese, da 'u spagnole huerto), otre angore da 'a lènga normanne (accattà (tag. comprare) = 'ccattàri in maruggese, da 'u normanne acater ca in frangese moderne addevende acheter).

Presende somigghianze cu le dialette de le comune 'nzeccate (cumme Sava, Mandurie e Lizzane), ma pure differenze, cumme 'a presenze de le consonande tuèste "v" e "d", ca non ge stonne jndr'à l'otre dialette. Pò certe verbe cangiane jndr'à cognugazione. Otre vocabbole sonde combletamende diverse.

"Maruggiu ce bellu paisi"[cangecange 'a sorgende]

"Maruggiu ce bellu paisi" jè 'na canzone maruggese ca putime definì cumme l'inne d'u paese. Jedde descrive 'u paese, le tradiziune sue, le prodotte locale e le crestiane. 'A canzone tène 'nu ritme de pizziche e jè formate da cchiù strofe diverse 'mbrà lore da 'nu ritornelle: Eee...Marùggiu ce bellu paìsi, paìsi di rosi, 'ddi belli caròsi so cari a cumprà, gira lu mundu, tuttu lu mundu, caròsi 'cchiù belli no pozz'acchià (tradotte: Eee...Marugge ce belle paese, paese de rose, chidde belle uagnedde sò care da accattà, gire 'u munne, tutte 'u munne, uagnedde cchiù belle non ge se ponne acchià).

Tradiziune e folclore[cangecange 'a sorgende]

Festività releggiose[cangecange 'a sorgende]

Feste Patronale[cangecange 'a sorgende]

Le sande protettore de Marugge sonde San Giuanne Battiste e San Cristoforo, ca avènene festeggiate 'u 13 e 14 luglie.

Luminarie pa feste patronale

'U culte de San Giuanne Battiste (San Giuànni) cumme protettore de Marugge avenìe purtate da le Cavaglire de Malte jndr'à 'u paese ca da allore 'u venerò cumme sande protettore 'u 24 sciugne. 'A variazione d'a date d'a feste se atteste da 'u decrete vescovile d'u 30 sciugne 1928. Cu stu documende episcopale se accogghieve, infatte, 'a richieste de le maruggise de celebbrà le festività jndr'à le sciurne 13 e 14 luglie, soprattutte in relazione a 'u recorde d'u mirachele de San Giuanne ca sarvò 'u paese da 'nu forse e violende temborale.

'U culte de San Cristoforo (San Crištòfuru) invece nascìe a l'inizie d'u Novecinde e 'u sande avenìe dichiarate copatrone jndr'à 'u 1962.

Duranne 'u periode de sta feste andicamende avenève organizzate 'na fiere. Osce 'a feste se face cu 'na lunghe prugessione ca spicce cu 'na messe. Pò avènene appezzecate le luminarie ca illumine le doje vie prengepàle de Marugge, vie Vittorio Emanuele e vie Malte, 'nzieme a chiazze d'u Popole e stonne bande ca sonane.

Feste d'a Madonne d'u Verde[cangecange 'a sorgende]

'A Madonne d'u Verde (la Matònna ti lu Verdi in dialette locale) jè celebbrate pe 'na leggende popolare, seconde 'a quale 'a Madonne avere fatte guarì 'nu sacche de crestiane, 'mbrà le quale 'nu sacche de piccinne, da 'u favisme, ca dave colorite verde a 'u cuèrpe: pe sta caratteristeche ave pigghiate l'appellative de Madonne d'u Verde e in passate ere mete de pellegrinagge pure de le crestiane de le paise 'nzeccate.

A jedde jè dedicate 'a cinghecendesche chiesere de Sanda Marije d'u Tembie, ca comunemende jè chiamate chiesere d'a Madonne d'u Verde, osce a die sckaffate jndr'à 'u cimitere.

'A feste jè celebbrate 'u 21 novemmre ma 'a venerazione a 'a Madonne accumenze ggià 'a matine d'a viscilie quanne certe devote vonne jndr'à chiesette dedicate a 'a Madonne e rumanene addà azzettate a pregarle 'mbonde a 'u pomerigge. Stu rite jè ditte 'ssittàta alla Matònna (tradotte: zettata a 'a Madonne) e spicce 'u pomerigge quanne 'a statue d'a Madonne d'u Verde avène purtate in prugessione 'nzigne a 'a chiesere madre. 'U 21 pò 'a statue d'a Madonne, sembre in prugessione, avène repurtate jndr'à chiesette e jedde dedicate addò, a l'arrive, stè 'n'esibbizione de gueche d'artifice.

'A tradizione popolare vole ca quacche sciurne apprime o apprisse a sta feste, accumenze 'u 'nverne a Marugge.

Otre festività e ricorrenze[cangecange 'a sorgende]
  • 29 scennare: feste de San Costanze (San Cuštànzu), 'u quale cuèrpe jè custodite jndr'à cripte d'a chiesere madre. 'A feste se face cu 'na sagre jndr'à 'u cendre storeche d'u paese e certe vote avènene organizzate pure otre evende, soprattutte de tipe musecale.
  • 13 sciugne: feste de Sand'Andonie da Padova(Sant'Antòniu), l'origgene d'u culte resale a 'u 1637, quanne 'n'ingursione de le saracene non ge provocò vittime ma sulamende danne.
  • 14 aguste: feste d'a Madonne Assunde cu prugessione pe le vie de Cambamarine e spicce cu 'na messe jndr'à chiesere de Cambemarine a jedde dedicate;
  • 15 aguste: feste d'a Madonne de l'Altomare, festeggiate jndr'à frazione marine de Capocce Scorcialupi cu 'na prugessione in mare ca parte da 'u puèrte de Cambemarine e arrive 'mbonde aqquà. Avène fatte pure 'na prugessione lunghe 'a litoranèe, pò ste 'na messe celebbrate sus a 'na dune ierte d'a Madonnine addò jè presende 'na cappelle a jedde dedicate e infine 'a serate condinue in feste 'mbonde a l'esibbizzione de le fueche d'artifice;
  • 11 novemmre: feste de San Martine, de origgene recende, cu 'na sagre in chiazze d'u Popole e vie Umberte I addò avènene mise certe stand ca offrone vine locale e caldarroste;
  • 17 novemmre: feste de Sanda Elisabbette d'Ungherie osce a die non g'è cchiù festeggiate ma ca avène precedute da 'u triduo a 'a sande;

Otre festività 'mbortande pa cetadinanze maruggese sonde 'u Venerdìe Sande, 'u Corpus Domini (lu Còrpusu) e jndr'à le ricorrenze de le sande Cosma e Tamiane (Santu Còsumu e San Damiànu, festeggiate 'u quinde sciuvedìe apprisse 'a Pasche). Ste sande avènene celebbrate cu de le prugessiune pe le vie d'u paese.

Duranne 'u periode natalizie se iaprene le presepie, organizzate jndr'à 'u cendre storeche e, pure 'a tradizionale gare 'mbrà le riune Chiesere e Convende cu le sciuèche d'a cuccagne, d'u tire a 'a fune, d'a corse cu le sacche e d'a corse cu le biciclette in lentezze, organizzate in chiazze d'u Popole o in chiazze San Giuanne. Apparte a quiste, se appizzecane doje granne fanove ditte Fuecu ti Cristu Piccinnu 'a sere d'u 24 decemmre, une de fronde a 'u convende e une de fronde a 'a chiesere madre, ca sonde appizzecate pe l'attese d'u Piccinne Gesù e onne 'u scope de scarfà le crestiane ca stonne in gire pe assistere a le gare. Le fueche a 'u mumende de l'appizzecamende, avènene benedette.

"Crašta ti Santu Dumìnicu"[cangecange 'a sorgende]

Siccome ca Marugge ha stae e ète 'nu paese soprattutte agricole e pescherecce, assaije tradiziune sonde legate a 'a meteorologgie cumme 'a denominazione de "Crašta ti San Duminicu", pe le masse nuvolose ca iessene normalmende verse l'arche revolte da Gallipoli a Lecce, ca avessere annungià 'a piogge jndr'à le sciurne a seguì.

Culture[cangecange 'a sorgende]

'Struzione[cangecange 'a sorgende]

A Marugge stonne l'istitute combrensive "Tommaso del Bene", ca combrende 'a scole de l'infanzie "Collodi", 'a scole primarie "Tommaso del Bene" e 'a scole secondarie de prime grade "Petrarca" e 'na sede distaccate de l'istitute professionale de state pe le servizie alberghiere e d'a ristorazione de Leporano.

Cucine[cangecange 'a sorgende]

Prodotte e piatte tipece d'a cucine locale sonde:

  • 'a puddica (dialette locale la puddìca), 'na specie de pane, duranne 'u periode pascale avène mise 'n'ove jndre;
  • le pizzecaridde, (d.l. li pizzarièddi) e le chianghiaredde (d.l. l'orecchiètti), tipe de paste; le pizzecaridde cu 'a braciole (d.l. li pizzarieddi cu la brasciola) avènene condite cu sughe de pummedore fresche e accumbagnate cu caserecotte e braciole;
  • fafe e fogghie, (d.l. li fai e foji), costituite da purè de fafe cu spicchie de pane e verdure;
  • pummedore arracanate (d.l. li pummitòri 'mmiricàni 'rruštùti), fatte cu pummedore arracanate e condite cu uegghie, peperusse e sale;
  • cozzenude cu 'u sughe (d.l. li cuzzèddi cu lu sucu) , cioè le cozzenude cu 'u sighe aromatizzate cu 'u laure;
  • 'a pucce 'a vambe (d.l. la pùccia alla vampa), assaije simile a 'u pane;
  • le fafe virde, (d.l. li fai vièrdi), fatte cu le fafe soffritte;
  • le peperusse a suppresse (d.l. li pipalùri alla suppèrsa);
  • 'a cucuzze para pare, (d.l. la cucùzza para para);
  • le scarcioppole arracanate (d.l. li cardi 'rracanàti);
  • 'a cotognate (d.l. la cutugnàta), 'a marmellate de mele cotogne;
  • marangiane 'na fedde 'na fedde, (d.l. li marangiàni 'nna fedda 'nna fedda);
  • le pettole (d.l. li pèttuli), tipiche doce natalizie,
  • le zeppele (d.l. li zèppuli), mangiate jndr'à 'u sciurne de San Gesèppe;
  • le mustacciole (d.l. li scajèzzuli);
  • 'a cupete, (d.l. la cupèta) e le sanacchiudde (d.l. li purcidduzzi), otre doce tipiche;
  • le fiche cu l'amennele (d.l. li fichi 'ccucchiàti), ca sonde le fiche essiccate e accoppiate cu l'amennele;
  • le chiacchiere (d.l. li chiàcchiri), doce carnevalesche.
  • le cazune de Natale (d.l. li quasùni di Natàli), doce natalizie cumme panzarotte piccinne chine de miele o cu 'a ciucculate e pò da fore cuperte de miele.

Avvenimende[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u paese stonne duranne l'anne 'nu sacche de fatte, in particolare jndr'à 'u periode d'a staggione addò l'amministrazione comunale in collabborazione cu 'a Pro Loco d'u paese e otre associazione culturale, organizzescene 'nu programme de evende. Jè queste l'"Estate Maruggese", cu sfilate de mode, congerte de candande e sagre culturale 'mbrà le mise de sciugne e settemmre. 'A manifestazione chciù 'mbortande jè 'a "Strada dei Saperi e dei Sapori", ca se face jndr'à 'u cendre storeche a aguste, cu l'esposizione e 'a degustazione de prodotte tipice d'a zone, furnite da le azxiende locale, visite a le monuminde, spettacole de giocoliere e congerte de pizziche o de artiste locale.

'N'otre avvenimende 'mbortande jè 'a "Notte Salentina", organizzate a Cambemarine, 'na specie de nuttate vianghe addò se esibbiscene artiste locale, arrevate a 'a seconda edizione.

Duranne 'u periode invernale, apparte a l'avvenimende d'a "Gara dei Rioni" duranne 'a viscilie de Natale e tutte 'u "Natale Maruggese", ricche de avvenimende tiatrale e musecale, pò se face pure 'a "Festa della Musica", avvenimende musecale cu gruppe locale ca ave luèche jndr'à l'andica massarie Carroni. Se fanne pure sagre jndr'à le sciurnate de San Martine (11 novemmre) e San Costanze (29 scennare).

Cineme[cangecange 'a sorgende]

A Marugge ha state girate 'u cortometragge Il Signor H (2010), d'u reggiste Mirko Dilorenzo, cu Alessandro Haber.

Sciugrafije andropeche[cangecange 'a sorgende]

Fraziune[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Marine de Marugge.

L'uneca frazione de Marugge jè Cambemarine. Ma lunghe 'a coste stonne otre località balneare ca vonne une rrete a l'otre da ovest e da est de Cambemarine; a ovest acchiame:

  • località Acquadoce Cirenaica, cu 'na coste picche ierte e scogliose;
  • località Capocce Scorticalupi, o Capocce Scorcialupi, cu 'na coste vasce a tratte scogliose e a tratte sabbiose;
  • località Commenda, cu coste vasce e sabbiose e tratte de scoglie.

A est acchiame invece:

  • località Monaco Mirante, cu tratte de coste ierte, rocciose e dunose. Stepure 'nu belle stuèzze de macchie mediterranèe.

A 'u 'nderne non ge stonne località javetate ma le cambagne pigghiane 'nu nome: Sferracavalli sus 'a strade 'mbrà Mandurie e Marugge, Fiasco d'Enrico sus 'a strade pe Torricella e, sembre jndr'à sta zone, Salete. Li Tumpagni se iacchie sus 'a strade pe Sava e 'A Congezione, 'U Pindinem La Cravara e Castigno sus a strade pe Torre Ove e sus a quedde pe Monacizzo.

Jndr'à otre case le toponime derivane da 'u nome d'a massarie cchiù vecine, cumme Ler Fabbriche o Le Privete.

Certe località ca in passate averene carattere rurale onne state cchiù nnande inglobbate jndr'à 'u cendre javetate, cumme'a zone dette Strascinata, o quedde de Montoto e quedde de Montalto, quest'urteme se iacchie sus a le Murge Tarandine a 60 m s.l.m..

Economije[cangecange 'a sorgende]

L'economije de Marugge se base soprattute de agricolture e turisme.

Jndr'à le cambagne coltivate a vignete e ulivete se produce uegghie e 'a vite cugghiute avène ausate pe producere 'u Primitive de Mandurie.

S'ha sviluppate pure 'u turisme balneare ca però sulamende da picche tiembe ha state considerate 'na vere e probbie risorse d'u paese.

Infrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde d'a Provinge de Tarde

Strade[cangecange 'a sorgende]

Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da (vide):

Aeropuèrte[cangecange 'a sorgende]

L'Aeropuèrte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta" face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter.

Le aeropuèrte cchiù vecine sonde:

Puèrte[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à frazione de Cambemarine ste 'u puèrte turisteche

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Aqquà sotte ste 'na tabbelle relative a le amministraziune ca onne cangiate jndr'à stu comune.

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
4 sciugne 1990 22 sciugne 1990 Gesèppe Lupo Partito Repubblicano Italiano Sinnache [7]
22 sciugne 1990 18 masce 1992 Salvatore Favale Partito Socialista Italiano Sinnache [7]
18 masce 1992 15 masce 1993 Giuanne Longo Democrazia Cristiana Sinnache [7]
14 luglie 1993 13 sciugne 1994 Nicola Pastorelli Democrazia Cristiana Sinnache [7]
14 sciugne 1994 25 masce 1998 Mario Calò liste civiche Sinnache [7]
25 masce 1998 28 masce 2002 Giuanne Longo cendre-destre Sinnache [7]
28 masce 2002 22 marze 2003 Giuanne Longo Casa delle Libertà Sinnache [7]
15 sciugne 2004 8 sciugne 2009 Alberte Chimienti Casa delle Libertà Sinnache [7]
8 sciugne 2009 27 masce 2014 Alberte Chimienti Il Popolo della Libertà Sinnache [7]
26 masce 2014 27 masce 2019 Adolfe Alfrede Longo liste civiche Sinnache [7]
27 masce 2019 in careche Adolfe Alfrede Longo liste civiche Sinnache [7]

Sport[cangecange 'a sorgende]

A Marugge jè presende l'associazione sportive "Maruggio Calcio" nate jndr'à 'u 1997. Jndr'à staggione 2009-2010 ave sciucate jndr'à 'u Cambionate de promozione pugghiese e ha state ripescate in Eccellenze.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. 1,0 1,1 (IT) Bilancio demografico mensile anno 2023 (dati provvisori), su demo.istat.it, ISTAT.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. L'emanazione de le capitole vedìe 'a partecipazione d'u sinnache Vitale Duro cu 'na rappresendanze de cetadine maruggise, d'u notaie Giuanne Spagnolo, d'u parroche Andonie Soloperto e de Russo de Muzijs, 'u procuratore d'u commendatore Frangische Carducci.
  4. L'atte riporte ca Casale Marigii, quod fuit q. m. Templarium ("'u casale de Marugge avère state probbietà de le Templare")
  5. 'U passagge de le bene, pò essere rrete minacce de Robberte d'Angiò avìe luèche quanne 'u figghie de Giuanne Caballaro, Necole de Pandis trasìe jndr'à l'ordene de Malte e devendò prime commendatore de Marugge.
  6. 'A cambane reporte 'n'iscrizione cu 'a date d'u 1522 e 'u nome d'u scuagghiatore, N. M. Patitario.
  7. 7,00 7,01 7,02 7,03 7,04 7,05 7,06 7,07 7,08 7,09 7,10 http://amministratori.interno.it/

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN238760513