Gurfe de Tarde

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Gurfe de Tarde
Fote satellitare d'u Gurfe de Tarde
Parte deMar Ionio
StateItaglie Itaglie
Reggione  Pùgghie
  Basilicate
  Calavrie
ProvingeProvinge de Lecce
Provinge de Tarde
Provinge de Matera
Provinge de Cosenza
Provinge de Crotone
Coordinate39°53′06″N 17°16′37″E / 39.885°N 17.276944°E39.885; 17.276944
Dimensioni
Larijezze111 km
Profunnetate masseme1500 m
Idrografije
Immissarie prengepáleAgri
Borraco
Bradano
Cavone
Chidro
Crati
Galaso
Galeso
Lato
Lenne
Ostone
Patemisco
Sinni
Tara
Trionto
IsoleIsole Cheradi
Isola Sand'Andreje
'NzenatureMar Granne
Mar Piccole
Gurfe de Corigliano
Mappe de localizzazione: Itaglie
Gurfe de Tarde
Gurfe de Tarde

'U Gurfe de Tarde jè 'u tratte de mare cumbrese 'mbrà Punta Meliso de Sanda Marije de Lèuche (LE) e Punta Alice. 'A linea de base ca le racchiude jè longhe 60 miglie marine.

Giuridicamende, 'u gurfe jè chiamate "baie storeche" da 'u Decrete presidenziale n. 816 d'u 26 abbrile 1977 e accussì l'Itaglie le ha sembre ritenute come 'nu mare 'nterne ca fáce parte de le acque territoriele sotte 'a giurisdizione d'u state.

Sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

Jndr'ô gurfe stonne le Isole Cheradi, nonché le terminal container de Tarde, e le base de nautiche da deporte de Tarde, Cambemarine di Maruggio (TA), Gallipoli (LE) e Sanda Marije de Lèuche (LE).

Storie[cangecange 'a sorgende]

'U titole storeche ca stè jndr'à base d'u provvedimende tagliàne de chiusure d'u gurfe, jè 'ndividuate jndr'ô possèsse de la area da parte de le suvrane territoriale ca se so' avvicendate jndr'à zone, stù esercizie ha state possibile d'a morfologije d'u gurfe, addentrate 'nu sacche 'mbrà 'a Pugghie e 'a Calavrie, e accussì, controllabile da le popolaziune locale 'n relaziune a le abbesògne lóre de difese e de sfruttamende economiche. 'Nu esembie de stù possèsse, jè 'u trattate 'mbrà Tarde e Rome d'u 303 a.C. citate da 'u storeche Appiano, ca non ge permetteve a le Romane de trasére jndr'ô gurfe, cchiù 'nnanze de Cape Lacinio, 'a violazziune de quèste, da parte romane fáce 'n mode ca, jndr'ô 282 a.C. nasce 'na 'uerre 'mbrà le doje cetate.

L'esistenze de diritte de sfruttamende esclusive ète anghe attestate da 'nu sacche de atte risalende a 'u periode d'u Vicereame spagnole d'u Regne de Napule, a partire da 'u XVI sechele, ed a 'u successive Regne de le Doje Sicilie, co' cui fu' canusciute a la populazzione tarandine 'a privative d'a pesche jndr'ô gurfe assuggettandole a 'u pagamente de tribbute doganale. Durante 'a Prime 'uerre Mondiale, co' 'u Decrete legislative d'u 24 agoste 1915 n. 1312, avèrene decretate 'u diviete de navigazziune pe' raggione militare.

'U provvedimende tagliàne de chiusure d'u gurfe fatte jndr'ô 1977 ha state cuntestate jndr'ô 1981 da 'a Gran Bretagne e jndr'ô 1984 da le Statère Aunìte d'America pe' 'u fatte ca non ge avéve totte le requisite ca 'u diritte 'ndernaziunale richiede pe' 'a formazione de 'nu valide titole storeche. Ôsce 'a dispute, ha state lassáte da 'nu sacche de timbe, anghe pe' 'u perdurare de le relazione militare 'mbrà le guverne 'nderessate: jndr'ô Gurfe de Tarde tène 'nfatte sede 'na 'mbortande base navale d'a NATO.

Gastronomie[cangecange 'a sorgende]

'U gurfe tène 'u nome soje vicine a une de le prodotte tagliàne cu 'a 'Ndicazione Sciugrafiche Prutette: 'a clemendine d'u Gurfe de Tarde, 'nu frutte 'mbrà 'u mandarine e 'a marànge.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Collegamiende fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]