Mandurie

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Manduria)
Mandurie
comune
Mandurie – Veduta
Mandurie – Veduta
Cetate d'u vine Primitive
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheRobberte Massafra (Lista civiche) da 'u 10/06/2013
Territorie
Coordinate40°24′10″N 17°38′03″E / 40.402778°N 17.634167°E40.402778; 17.634167 (Mandurie)
Altitudine79 m s.l.m.
Superficie180,41 km²
Crestiàne31 721[2] (31-12-2013)
Denzetà175,83 ab./km²
FraziuneSan Pitre in Bevagna, Specchiarica, Torre Colimena, Uggiano Mondefusche
Comune 'nzeccateAvetrana, Maruggio, Erchie (BR), Frangaville Fundane (BR), Orie (BR), Puerte Cesareo (LE), Sava
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74024
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073012
Cod. catastaleE882
TargheTA
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[3]
Cl. climatiche1174
Nome javetandemanduriane
PatroneSan Gregorio Magne
Sciurne festive3 settemmre
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Mandurie
Mandurie

Mappe de localizzazione: Pugghie
Mandurie
Mandurie
Mandurie – Mappa
Mandurie – Mappa
Posizione d'u comune de Manduria jndr'à provinge de Tarde
Site istituzionale

Mandurie (Manduria jndr'à lènghe tagliàne) éte 'nu comune tagliáne de 31.760 crestiáne[1] d'a Provinge de Tarde, jndr'à Pugghie.

'A cetadine, se iacchie jndr'à 'u Salènde settendrionale, jè lundane uguale da Tarde, Lecce e Brinnese. Da stu fatte iesse 'u muttette cetadine "'U Salènde tène 'nu Core". Manduria jè famose pure cumme "Cetate de le Messape" e d'u "Primitive".

'U nome Manduria pò essere ca derive da l'indoeuropèe mandus ca signifeche cavaddere (le messape erane abbile allevatore de cavaddere) o assaije cchiù probbabbilmende l'etimologgie d'a parole arrecorde mand-Uria ca signifeche a Orie, cetate confinande cu Manduria e capitale politeche d'a Dodecapoli messapeche, seconde stu filone de penziere Manduria rappresendave 'n'avamboste 'mbrà 'u cendre messapeche e 'a nemiche Tarde.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Territorie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije d'a Pugghie.

'A cetate se iacchie sus a le murge tarandine a 79 m s.l.m., ma jndr'à 'u territorie se iacchie pure 'u Monde Bagnolo, a 'u confine cu 'u comune de Sava. 'U territorie se stenne pure sus a 'na fasce costiere longhe 18 km, grazie a certe fraziune. Jndr'à lore passe 'u jume Chidro, 'u cchiù 'mbortande jume d'u Salènde ca apparte a essere 'nu site de 'Mbortanze Comunitarie face parte d'a "Riserve Naturale Oriendate d'u Litorale Tarandine Oriendale".

Clime[cangecange 'a sorgende]

'A cetate de Manduria nasce sus a 'na fertile piane ca se stenne a est 'mbonde a 'a cetadine de Orie e a ovest verse le vasce colline d'u "Diaule" ca fanne da spartiacque 'mbrà 'u microclime costiere e quidde cchiù condinendale de l'endroterre.

'A temberature medie de l'anne se mandène sus a le 16.5°-16.7°. De 'nvirne capite ca stonne sciurnate de gele notturne specialmende duranne le periode andiciclonece, d'estate capite spesse ca 'a colonnine de mercurie supranesce le 40° C cu picche eccezzionale de 43°-44° quanne accumenzane a terà le vinde settendrionale cavede e secche.

'A piovosità medie jndr'à 'u periode 1961-1990 ha state stimate jndr'à è 610 mm, 'a nevosità 'mbrà le 3 e 4 cm a l'anne.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Storie d'u Salènde e Storie d'a Pugghie.

Funnate da le Messapie, porte angore 'nu sbuènne de testimonianze d'u passate andiche sue, 'mbrà le quale le mure megalitiche, cercunnate da le reste d'u fossate ca cercunnave 'a cetate e 'a necropoli. Affrondò 'nu sacche de uerre cu 'a vecine Tarde, duranne une de le quale acchiò 'a morte Archidamo III, re de Sparta, venute a aiutà le Tarandine e ca invece cadìe sotte a le mure d'a cetate jndr'à 'u 338 n.C.[4]

Manduria atturne a 'u 260 n.C. trasìe a fa parte de le dominie de Rome assieme a le otre cendre d'u Salènde. Duranne 'a discese de Annibale in Itaglie, Manduria se schierò 'mbrà le cetate ribbelle a Rome e pe stu fatte 'a repressione devendò assaije toste: le fonde storeche dicene d'a deportazione de migliaie de uemmene (Q. Fabius consul oppidum in Sallentinis Manduriam vi cepit. Ibi ad tria milia hominum capta et ceterae praedae aliquantum)[5].

Destrutte jndr'à le sechele successive da le Saracene, avenìe refunnate jndr'à l'XI sechele cu 'u nome de Casalnuève, occupanne sulamende in parte 'a cetata vecchie de Manduria e spannennese verse occidende, lassanne senza case 'a zone oriendale ggià destinate a l'andiche necropoli.

'A cetadine de Casalnuève in Terra d'Otranto avenìe infeudate a 'a famigghie Hugot (da 'u 1339), a 'a quale onne succedute le De Tremblay (XV sechele) e pò le De Raho, le Montefuscoli, le Dentice, le Castromediano, le Bonifacio, le Borromeo, le Chyurlia e 'mbonde le 'Mberiale de Frangaville, ca 'a tenèrene 'mbonde a quanne spicciò 'u XVIII sechele.

Cu decrete reale d'u 17 novemmre 1789 Ferdinando I de Borbone, Re de le Doje Sicilie, le restituì 'u nome sue andiche de Manduria. 'U 4 febbrare 1895 Umberto I Re d'Itaglie, congedìe a 'u comune de Manduria 'u titele de cetate. 'U stesse anne 'u comune delibberave ca 'na lapide murate sotte a l'arche de Porta Napule arrecurdasse le date memorabbele d'a cetate.

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Palazze 'Mberiale a Manduria

Cendre storeche[cangecange 'a sorgende]

'U cendre storeche de Manduria se sviluppe jndr'à 'na serie de stradine strette e contorte, addò jè assaije facile ca une se perde ce non ge canosce bbuène 'u luèche.

'Mbrà le monuminde prengepàle ca se iacchiane jndr'à st'area stonne 'a chiesere colleggiate romaniche (megghie canusciute cumme chiesere Madre), 'u ghette ebbraiche de epoche medievale, 'a torre d'u rrelogge, palazze da l'aspette gendilizie costruite jndr'à diverse epoche e tratte de l'andiche cerchie murarie messapeche.

Recendemende de le scave onne purtate a 'a luce chiaute, vase e monete d'u periode romane; quiste ave successe pure otre vote viste 'a storie millenarie d'a cetate.

Architetture releggiose[cangecange 'a sorgende]

Chiesere Madre (XV sec.)[cangecange 'a sorgende]

Dette pure Colleggiate, jè 'nu 'mbortande esembie de architetture rinascimendale pugghiese. Dedicate a 'a Ss. Trinità, 'a chiesere resale jndr'à 'mbostaziona soje a 'a prima metà d'u XVI sechele. Jndr'à stessa epoche resale 'a facciate, ca presende 'nun granne rosone romaneche, scolpite jndr'à petre toste jndr'à 'u 1532 da 'u maestre Raimonde da Frangaville. Notevole pure 'a sculture ca rappresende 'a Ss. Trinità jndr'à lunette presende jndr'à 'u fastigge d'u portale. 'U 'nderne, realizzate jndr'à epoche diverse, jè a cinghe navate e presende diverse cappelle laterale. L'abside jè a chianda ottagonale. 'U cambanile, a chiande quadrangolare jè in stile gotiche e resale a 'u XIV sechele ma ave subbite diverse refaceminde e aggiunde jndr'à 'u corse de le sechele.

Chiesere de Sanda Lucia (XIX sec.)[cangecange 'a sorgende]

'A chiesere de Sanda Lucia jè 'na chiesere in stile neoclasseche datate a 'u 1894. Comungue ggià apprime de essere 'nzippate, sus a 'u stesse luèche stave 'n'otra chiesere dedicate a 'a Natività de Marie, de epoche cinghecendesche. 'A facciate presende 'nu portale riccamende decorate cu 'nu fastigge curvilinèe. L'edificie jè pure sormondate da 'na granne cupole cu landerne, fianghecciate da doje cambanile piccinne.

'U 'nderne jè a chiande cendrale e presende cinghe altare: quidde maggiore dedicate a 'u Patrocinie de Marije Vergine, 'u seconde a Sanda Lucia, 'u terze a San Trifone, 'u quarte a San Frangische de Paola e infine 'u quinde a le Anime d'u Priatorie.

Chiesere de San Benedette (XVI sec.)[cangecange 'a sorgende]

'A chiesere de San Benedette resale a 'u XVI sechele e ha state costituite da 'na facciate divise jndr'à doje piane: jndr'à 'u piane inferiore avime 'nu portale cu fastigge curvilinèe, jndr'à vanna superiore invece acchiame 'nu finestrone cu doje nicchie a le late sue, jndr'à le quale stonne le statue de San Giuanne e San Benedette. 'U timbane spicce cu 'na statue d'a 'Mmaculate e a le late cu le statue de Sanda Fara e Sanda Scolastiche.

Jndr'à chiesere jè custodite 'u cuèrpe de San Florenzo Martire, purtate a Manduria jndr'à 'u Uettecinde.

Chiesere d'a 'Mmaculate (XVII sec.)[cangecange 'a sorgende]

'A chiesere d'a 'Mmaculate avenìe 'nzippate probbabbilmende jndr'à 'u Seicinde a sostituzione d'a cappelle d'a Madonne de le Grazie ca stave apprime. 'A chiesere jè in stile barocche e fore presende 'nu portale cu 'nu fastigge cu 'a statue d'a 'Mmaculate.

Inderessante jè pò 'u 'nderne cu 'n'altare barocche riccmende decorate, abbellite da otre tre altare laterale.

Otre chiesere[cangecange 'a sorgende]

  • Chiesere de Sand'Jangele (XVI sec.)
  • Chiesere de Sand'Andonie (XX sec.)
  • Chiesere d'a Purificazione
  • Chiesere d'u Spirite Sande
  • Chiesere d'a Madonne d'u Rosarie (XVIII sec.)
  • Chiesere de San Gesèppe
  • Chiesere de San Cosimo (XVIII sec.)
  • Chiesere de San Leonardo
  • Chiesere de Sanda Marije
  • Chiesere d'u Sacre Core (XIX sec.)
  • Chiesere d'a Madonne d'u Carmine
  • Chiesere de Sanda Marije d'u Bagnolo (XIV sec.)
  • Chiesere de San Pitre Mandurino (VIII sec.)
  • Chiesere de San Pitre in Bevagna (XV sec.)
  • Chiesere e convende de San Frangische (XVII sec.)
  • Monastere de Sanda Chiara (XIX sec.)

'U Calvarie[cangecange 'a sorgende]

Jè 'nu monumende realizzate jndr'à seconda metà d'u XIX sechele da 'u laico professo Gesèppe Renato Greco. Se tratte d'a rappresendazione de certe scene d'a Passione de Criste, realizzate cu 'nu numere granne de conghiglie e cocce de ceramiche de tipe diverse e culore.

Architetture civile[cangecange 'a sorgende]

Palazze Imperiali-Filotico[cangecange 'a sorgende]

Sus a le rudere d'u castelle medievale[6] avenìe congepite 'na residenza nove pringipesche da don Michele II Imperiali, feudatarie de Casalnuève jndr'à 'u 1717, accussì cumme repurtate da l'iscrizione sus a 'u portale de accesse a l'appartamende a 'u piane nobbile («Michael lmperialis A.D. MDCCXVII») e costruite partenne da 'u 1719, cumme elemende fondamendale de 'n'imbortande piane de rinnovamende urbanisteche d'a cetate, perseguite tramite 'a ccreazione de asse nuève prospettice revolte verse l'esterne d'a cinda murarie andiche. 'U palazze jè congepite seconne 'u shceme classeche d'a dimore urbane, a chiande quadrate e isolate sus a quattre late: pu stile severe e austere resultane evidende le caratteristeche de aunicità jndr'à 'u panorame d'u tarde barocche salendine, da 'u quale se sposte decisamende.

Inderessande parene, invece, le analoggie cu esembie tardemanieristece romane a cavadde 'mbrà 'u XVII e XVIII sechele. L'uneche congessione a 'u guste rococò d'u tiembe jè rappresendate da 'a balconata longhe in ferre fatiate "a pette d'oca".

Da 'umaestose portale finagheggiate da doje culonne de ordine toscane, se trase jndr'à l'androne cuperte e, condinuanne, a l'atrie 'nderne. De rilieve jè 'a monumendale scalinate a doppia rambe aprte sus a l'atrie, seconne 'na tipologgie ca a l'epoche avìe granne diffusine soprattutte a Napule. L'autore dìu proggette jè angore osce a die scanusciute e, vè ricercate cu ogne probbabbilità jndr'à cerchie de le architette romane ca fatiarene pu cardinale Gesèppe Renato Imperiali. Jè accertate, invece, 'u ruole de direttore de le fatìe de Mauro Manieri, archiette leccese, a l'epoche 'mbegnate jndr'à une de le sue prime ingareche de rilieve.

Apprisse 'a morte de Michele III l'erede sue, omonime, MIchele IV, rumanìe soprattutte a Napule addò murìe jndr'à 'u 1782 senze lassà discendenze. L'edificie, none spicciate jndr'à l'ale sud-est e probbabbilmende maje ausate da 'a famigghie de le feudatarie, passò pe alcune anne a 'u Regio Fisco, pò avenìe accattatte 'n'otra vote da Don Vicinze Imperiali d'u rame de le marchese de Latiano e pringipe nuève de Frangaville in burgensatico, da chiste passò a 'u figghie Federico ca jndr'à 'u 1827 'u davìe a Don Vicinze Filotico, possidende manduriano.

A le Filotico se onne dà certe intervende, cumme 'a costruzione de 'nu loggiate larie assaije sus a une de le facciate de l'atrie inderne, apparte l'arrede e le decoraziune inderne. L'edificie jè angore osce a die residenze d'a famigghie Filotico, a eccezione de certe locale a 'u piane terre ca, passate de probbietà pe 'na divisione 'mbrà erede jndr'à 'u dopeuerre, resultane destinate a attività commerciale.

Otre architetture civile[cangecange 'a sorgende]

  • Palazze Giannuzzi
  • Massarie Scorcola
  • Massarie Abate
  • Massarie Bagnolo
  • Massarie Campo dei Fiori
  • Massarie Filicchie
  • Massarie Marchese
  • Massarie Marina
  • Massarie Ponsignore
  • Massarie Scalella
  • Massarie Specchiarica
  • Massarie Surii

Architetture militare[cangecange 'a sorgende]

Pò, so presende pure bunker costruite duranne 'a seconda uerre mundiale da le surdate tagliàne e tedesche pe avvistà evenduale sbarche nemice.

Site archeologgece[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à l'area a nord-est d'a cetate ('nguèdde 'a chiesere de Sand'Andonie) se iacchie 'u Parche archeologgeche de le Mura messapiche,[7] frutte de scave ca onne purtate a 'a luce 'a cchiù granne necropoli messapiche maije scuperte (cchiù o mene 2.500 chiaute),[8] 'nzieme a tratte larie de le ttre cerchie murarie (costruite cu blocche granne de petre incastrate 'mbrà de lore) ca fortificavane 'a cetate in periode messapiche, 'u Fonde Pliniane e 'a chiesere de San Pitre Mandurino.

Fonde Pliniane[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à l'area archeologgeche, immediatamende a sud d'u convende de Sand'Andonie, nasce 'u Fonde Pliniane. Resale quase certamende a l'epoche messapiche e se iacchie jndr'à le presse de l'andiche javetate (messapiche pure jidde), vecine a le mure; pigghie 'u nome da Plinie 'u Vecchie, ca descrevìe 'u fonde jndr'à soje Historia Naturalis.

Jè 'na caverna naturale granne de 18 metre de diametre e 8 metre d'altezze, accessibbele da 'na scale a doje rambe, cu 20 gradine, scavate andicamende jndr'à rocce. Jndr'à volte se iapre 'nu lucernarie quadrate, parzialmende costituite da granne blocche ausate jndr'à 'u periode messapiche; 'u punde da 'u quale filtre 'a luce presende 'nu mure circolare de accurate fatture (refacimende successive de epoche 'mbrecisate). 'U fatte cchiù sorprendende, però, jè ca probbie jndr'à quidde punde mette radice 'nu amenele. [9]

A l'inderne d'a grotte stè 'na vasche, cinde pure jedde da 'nu mure tunne, addò angore osce a die passe l'acque ca avène da 'u fonde, da 'a stessa sorgende sotterranèe ca Plinie descrevìe cu assaije stupore: l'acque, infatte, mandène sembre costante 'u levèlle sue, pure quanne avenève andicamende ausate pe ogne ause da le manduriane. Quiste succede purcé 'u paviemdne d'a caverne se iacchie a 'u levèlle d'a falde e, allore l'acque filtre attraverse 'a rocce e mandène 'u levèlle inalterate.

'U fonde pliniane avenìe ausate da le Messape cumme 'nu luèche de culte, dedicate probbabbilmende a 'na divinità de le acque.[10]

Aree naturale[cangecange 'a sorgende]

Vosche Cuturi e Rosamarine[cangecange 'a sorgende]

Arèe Naturale Protette (individuate 'u 1997), combrende macchie mediterranèe. Le vosche Cuturi e Rosamarine sonde distese de querce miste a pine e a macchie mediterranèe de mirte, mortelle, lanterno, pero amenneline (calaprico, pirascinu), corbezzole. 'Mbrà le chiande e le frutte ca se mangiane de prate e de macchie avime: le corbezzole, le mirte, le prugnole, le sorbe, 'u ginepre ecc.

'Mbrà le erbe aromateche: 'u finocchie selvateche, 'a mende, 'u time, 'u rosmarine, 'a salvie, l'origane.

Le animale ca esistene - pure ca stonne le grave alteraziune ambiendale provocate da l'uemmene - sonde: 'u rizze, 'u ruspe, 'u cunigghie, 'a volpe, 'a marajòttole, 'a lescertele, 'u ramarre, l'orbettine, 'a donnole, 'u sciorge cambagnole, 'a mosche olearie.

'Mbrà l'acidde acchiame: l'allodole, 'u torde, 'u falche, 'u varvagiuanne, 'a civette, l'anatre.

Le anemale domestiche sonde d'a razze de l'ovine, caprine, bovine, suine, equine.

Dune costiere e Palude d'u Conte[cangecange 'a sorgende]

Arèe Naturale Protette (individuate jndr'à 'u 1997), combrende 'na zone umide rrete le dune jndr'à fasce costiere ca stè 'mbrà le comune de Manduria, Avetrana e Puèrte Cesarèe (LE).

Saline e dune de Torre Colimena[cangecange 'a sorgende]

Arèe Naturale Protette (individuate jndr'à 'u 1997), combrende 'a zone costiere cu saline artificiale.

Torre Colimena[cangecange 'a sorgende]

Località marine nate atturne a l'omonime torre de avvistamende. 'A zone costiere cu dune e saline artificiale ha state individuate da 'u 1997 cumme Arèe naturale protette.[11]

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite

Lènghe e dialette[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Dialette manduriane.

'U dialette manduriane jè 'na variande d'u salendine parlate sulamende jndr'à 'u territorie d'u comune de Manduria. Jè assaije 'nfluenzate da 'u dialette brinnesine, ma ave pure certe assomigghianze cu 'u dialette leccese.

'U dialette locale non ge s'assemegghie a quidde d'u capeluèche de provinge, Tarde.

Tipeche scioglilenghe manduriane[cangecange 'a sorgende]

Lu sinnucu ti Caracacciu scìu a Lecci cu catta l'acciu e lu sinnucu ti Lecci tissi a lu sinnucu ti Caracacciu:"No 'nci nn'eti acciu a Caracacciu cu bieni a Lecci cu ccatti l'acciu?".

Trad.: 'U sinnache de Caracacce (paese 'nvendate) scìe a Lecce pe accattà l'acce e 'u sinnache de Lecce decìe a 'u sinnache de Caracacce: "Non ge stè acce a Caracacce date ca tu è venute aqquà a Lecce a accattarle?".

Culture[cangecange 'a sorgende]

Fatte[cangecange 'a sorgende]

"Fiere Pessima" Cambionarie Reggionale[cangecange 'a sorgende]

'A Fiere Pessima (edizione de osce a die n° 284) jè 'na fiere cambionarie de carattere reggionale ca se face jndr'à cetate jndr'à 'u mese de marze. Da 'u 1742, anne d'a reggia istituzione, ave pigghiate cu 'u tiembe sembre cchiù 'mbortanze, tande da essere devendate 'n'evende ca coinvolge l'Itaglie cendre-meridionale indere e, de farle conzidderà 'a seconda fiere de maggiore 'mbortanze apprisse 'a Fiere d'u Levante. Tratte d'a produzione agroalimendare, de artiggianate, de commerce, de tiembe libbere e de servizie e, jndr'à 'u corse de le anne ave pigghiate 'u carattere de fiere cambionarie generale reggionale, putenne cundà sus 'a presenze de cchiù de 300 espositore ca avènene da tutte le reggione de l'Itaglie cendre-meridionale.

Sciugrafije andropeche[cangecange 'a sorgende]

Suddivisiune storeche[cangecange 'a sorgende]

Quartire[cangecange 'a sorgende]

  • Cendre
  • Barci (4.346 cr.)
  • S.Gemma ex Napule piccenne (3.795 cr.)
  • Giannuzzi (2.446 cr.)
  • S.Andonie (4.564 cr.)
  • Sice (2.867 cr.)
  • Barco (3.892 cr.)
  • Cambe de le Fiure (1.893 cr.)
  • 'A Creta (2.376 cr.)
  • Zone Industriale
  • Zone Matera

Fraziune[cangecange 'a sorgende]

Le fraziune prengepàle d'u comune de Manduria sonde Uggiano Mondefusche, Cambe de le Messape, San Pitre in Bevagna, Specchiarica e Torre Colimena.

Chiste sonde assaije differende 'mbrà de lore purcé mendre ca Uggiano Mondefusche jè 'na località de residenze, San Pitre in Bevagna e Torre Colimena sonde località balneare, 'mbortande pe l'economije d'u comune.

Economije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Economije d'a Pugghie.

L'economije de Mandurie se base soprattutte sus a l'agricolture e in particolare sus 'a produzione d'u vine DOC Primitive e de l'uegghie DOP. 'U Primitive, prodotte sulamende jndr'à sta zone, famosissime jndr'à totte l'Itaglie, avène pure esportate in Californie, ca, pu clime simile, produce d'u vine cu caratteristeche assaije vecine.

Otre settore 'mbortande jè 'u turisme estive jndr'à le fraziune d'a coste manduriane (Torre Colimena e San Pitre in Bevagna).

Infrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

Strade[cangecange 'a sorgende]

Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da:

Collegaminde d'a provinge de Tarde

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

'A cetate ave 'na stazione ferroviarie ca se iacchie sus 'a linèe Martina Franghe - Lecce de le Ferrovie d'u Sud Est cu collegaminde verse tutte le località servite da 'a linèe joneche e salendine.

Aeropuèrte[cangecange 'a sorgende]

'A cetate 'mbonde a picche anne apprisse 'a econda uerre mundiale tenève 'nu vere e probbie aeropuèrte militare, ausate jndr'à l'anne ca avenèrene sulamende da le militare pe esercitaziune de diverse tipe. Jndr'à 'u 2011 'u State Tagliàne ave scacchiate st'area cumme prengepàle pe allestì 'na tendopoli da destinà a Cendre de Prime Accoglienze e Smistamende pe le profughe Libbece e Tunisine, sbarcate a Lampedusa, pò trasferite appunde a Manduria.

Affianche a 'a zone demaniale jè presende da 'u 1984 l'aviosuperficie de Manduria nnomenate "Aerotre", scale avioturisteche, Aero Club federate e scole de vole.

Le aeropuèrte civile cchiù vecine sonde:

Mobilità urbane[cangecange 'a sorgende]

'A Sogin garandisce 'nu servizie de trasporte pubbleche urbane jndr'à cetate pe tutte le quartire. Pò garandisce 'u collegamende d'a cetate cu otre cetate de 'mbortanze, cumme 'a capitale Rome, ma pure cu Torino e Firenze.

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Sinnache: Paolo Tommasino (PDL Popolo della libertà) da 'u 29 marze 2010

Sport[cangecange 'a sorgende]

Ballone[cangecange 'a sorgende]

'A locale squadre de ballone jè 'a A.S.D. Manduria Sport. Retrocesse da 'u cambionate de Serie D d'u 2006-2007 pe mutive extra-sportivi a 'u cambionate reggionale de I categorije, avène promosse l'anne successive in promozione reggionale. L'U.G. Manduria Sport, ave anzianità de affiliazione ca resale a 'u 1 luglie 1963 cu numere de matricole 100. 'A squadre disputò 'u cambionate de Serire C1 'nzieme a 'u Casarano e 'u Brinnese, sciucò condre pure a squadre de Serie A, cumme Fiorendine, Siena e 'u Cagliari. Jndr'à staggione 2010/2011 ave sciucate jndr'à l'Eccellenza, ma s'ave classificate urtema e ave retrocesse cu quattre sciurnate in anticipe. Jndr'à staggione 2011/2012 ste partecipe a 'u cambionate de Promozione.

Pallacanestre[cangecange 'a sorgende]

Sonde presende pure tre suggetate de pallacanestre, 'a "Società Vis Nova Messapica Basket Manduria", ca ste scioche cu 'a prima squadre jndr'à 'u cambionate de Serie D maschile e l'"ASD Real Basket Manduria", 'na suggettate de recende costituzione ca ste scioche jndr'à 'u cambionate reggionale de Prima Divisione e spicciane ste l'"A.S.D. Atletico Manduria"

'Mbiande sportive[cangecange 'a sorgende]

Stadie "Nino Dimitri"[cangecange 'a sorgende]

'U stadie "Nino Dimitri" ha state inaugurate 'u 10 sciugne 2001 e inditolate a 'a memorie de l'ex presidente Dimitri. 'U stadie pò ospità 1.000 spettature e jè strutturate in: Tribbune cendrale ovest, Tribbune laterale, Gradinate scuperte, Parterre, Gradinate est, Tribbune stambe. 'U 'mbiande avène ausate da 'a suggettate U.G. Manduria Sport.

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. 1,0 1,1 Dato ISTAT
  2. [1] - Popolazzione residende a 'u 31 decemmre 2013.
  3. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  4. Diodoro, XVI, 63.
  5. Tito Livio "Dalla fondazione di Roma", libbre XXVII, cap. 15
  6. Pe quande riguarde 'u castelle normanne de Casalnuève le fonde sonde assaije avare de notizie, a tale punde da no putè stabbilì cu certezze dimenziune e 'mbortanze d'u maniere. Se penze ca da l'inizie ere probbietà feudale, da 'u momende ca non g'è citate jndr'à 'u Statutum de reparatione castrorum 'n'elenghe de fortezze demaniale redatte in età federiciane (1241-1246).
  7. Site d'u Parche archeologgeche de Manduria, su parcoarcheologico-manduria.it. URL conzultate il 9-6-2010.
  8. Parche de le Messape: infestate da erbacce e senze indicaziune. Mò rischie 'a chiusure, in Corriere della Sera. URL conzultate il 9-6-2010.
  9. L'arvule se iacchie sus a 'u fonde da 'nu sbuènne de sechele e, 'a sopravvivenza soje sus a le rocce, accussì cumme pure 'u costande levèlle de le acque d'u fonde, sonde 'nu mistere.
  10. Tarde turisme, su tarantoturismo.it.
  11. Aree naturale d'a provvinge de Tarde

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]