Erchie

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Disambiguazzione – Ce ste cirche 'a frazione de Maiori jndr'à provinge de Salerne, 'ndruche Erchie (Maiori).
Erchie
comune
Erchie – Veduta
Erchie – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Brinnese
Amministrazione
SinnacheMargheriti Andonije Geseppe Salvatore(sospese in base a 'a legge Severino) (liste civiche) da 'u 1-6-2015
Territorie
Coordinate40°26′N 17°44′E / 40.433333°N 17.733333°E40.433333; 17.733333 (Erchie)
Altitudine68 m s.l.m.
Superficie44,63 km²
Crestiàne8 720[1] (31-7-2017)
Denzetà195,38 ab./km²
Comune 'nzeccateAvetrane (TA), Mandurie (TA), Orie, San Pangrazie Salendine, Torre Sanda Susanne
Otre 'mbormaziune
Cod. postale72020
Prefisse0831
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT074006
Cod. catastaleD422
TargheBR
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Nome javetandeerchiarule
PatroneSanda Irene
Sciurne festive5 sciugne
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Erchie
Erchie

Mappe de localizzazione: Pugghie
Erchie
Erchie
Erchie – Mappa
Erchie – Mappa
Posizione d'u comune de Erchie jndr'à provinge de Brinnese
Site istituzionale

Erchie (Erchi jndr'à 'u dialette salendine) jè 'nu comune tagliàne de 8 720 crestiane [3] d'a Provinge de Brinnese jndr'à Pugghie.

'U comune de Erchie se iacchie jndr'à 'u Salende jndr'à 'na posizione particolare (cendre-settendrionale), se iacchie 'nfatte a 'u confine de le tre provinge salendine de Brinnese, de Tarde e de Lecce jndr'à 'u core culturale de sta subreggione. E stu fatte se sende soprattutte jndr'à 'u dialette particolare probbie de stu comune, ca certe vote pare ca s'assemegghie a 'u leccese ma cu 'na forte 'mbostazione brinnesine.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Erchie se iacchie sus a 'na pianure de l'endroterre brinnesine, a 68 metre sus a 'u levèlle d'u mare.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Erchie, addò 'u territorije sue ave restituite 'nu sbuènne de reperte ca resalene a 'u neoliteche, pò essere state 'nu cendre releggiose, legate a 'nu luéche de culte d'u Die Ercole, da 'u quale pare ca ave pigghiate 'u nome de Hercolanum (o Heracle). Apprisse 'a conguiste de romane, perdìe de 'mbortanze pa vicinanze cu Mandurium (Mandurie) e soprattutte de Tarentum (Tarde). Jndr'à 'u I sechele a.C. iesse cu 'u nome de Hercle.

Atturne a 'u X sechele de le monace basigliane crearene 'u sanduarije de Sanda Lucie sus a 'n'andiche luéche de culte messapeche ca s'acchiave jndr'à 'na grotte. A le monace basigliane se deje 'u merite ca onne purtate 'u culte de Sanda Irene, osce a die patrone d'a cetate.

'Mbrà 'u XIII e 'u XIV sechele 'a popolazziona soje condinuave a scennere: jndr'à 'u 1377 sonne attestate a 'na vendine de crestiane e cchiù ca 'nu cendre javetate pareve 'nu casale rurale. 'U toponime d'u paese jndr'à stu tiembe ha state cangiate da Hercle a Herchie.

'U repopolamende d'u borghe accumenzò jndr'à 'u XVI sechele cu l'arrive de albanise ca fuscevane da le turche, ma sulamende apprisse a 'u Seiciende 'u numere de le crestiane accumenzò a 'nghianà assaije probbie.

Passò cumme feude da le Montefuscoli, ca recostruirene 'u cendre apprisse le 'ngursiune sarracine, a le Mairo, a le Bonifacio, a le Albrizzi e a le Laviano ca jndr'à 'u XVIII sechele facerene costruì 'u palazze ducale.

Jndr'à 'u 1754[5] 'a popolazzione cundave 'nu picche de mene de mille crestiane, de le quale 233 s'acchiavane sus a tutte 'u territorie rurale (forese). Osce a die 'a popolazzione jè cchiù o mene de 9.000 crestiane.

Simbole[cangecange 'a sorgende]

'U stemme

Descrizione araldeche d'u stemme: 'Na fasce superiore orizzondale de culore russe e da doje cambe verticale devise jndr'à 'u 'mmienze. Jndr'à vanne sinistre ste Ercole ca avvrazze doje stuézze de 'na culonne spezzate e jndr'à quedda destre 'nu calice achiuse da 'na teche ca porte doje uecchie umane. Le cambe ditte apprime sò de culore celeste, op. cit., Comuni-Italiani.it

Monuminde e luéche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Vedute d'a facciate prengepàle d0u Palazze Ducale e de le Culonne de Sanda Irene e de Sanda Lucie
  • Grotte d'u Presbitere o d'u Padreterne (monumende messapeche) strutture megalitiche de origgene messapeche
  • Contrade Specchie Carcarone addò ha state acchiate materiale d'u neoliteche e romane
  • Grotte de l'Annunziate ccrejate probbabbilmende da le monace Basigliane, addò stonne tracce de affresche bizzandine
  • Chiesere Madre, dedicate a 'a Natività d'a Vergine Marije, avenìe 'nzippate cchiù o mene quanne avere spicciate 'u XVIII sechele, 'a prime a essere 'nzippate
  • Sanduarije de Sanda Lucie funnate da le fedele d'a sande, ospite jndr'à 'u piane sotte terre 'na fonde addò se bse 'nu mite sus a de le monace ca ste purtavane 'u cuèrpe d'a sande a Siracuse
  • Chiesere de San Necole, affianghe 'a Chiesere Madre
  • Chiesere d'u Sandissime Salvatore, 'nzippate atturne 'a metà de le anne settande d'u Noveciende
  • Culonne de Sanda Irene e de Sanda Lucie (XVIII sechele)
  • Monumende d'u Calvarie
  • Palazze Ducale de Erchie de le Laviano, 'nzippate jndr'à seconda metà d'u Setteciende
  • Monumede a le Cadute
  • Reste d'u Convende de le Frate minore d'u 1430, arcate e culonne monumendale ca se iacchiane jndr'à vie G. Grassi

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[6]

Etnie e minoranze furastire[cangecange 'a sorgende]

A 'u 31 decemmre 2014 jndr'à 'u territorie comunale se reggistrave 'a presenze de 44[7] furastire regolare (14 maschele e 30 femmene) ca sò cchiù o mene 'u 0,5% d'a popolazzione totale residende.

Releggione[cangecange 'a sorgende]

'A releggione cchiù diffuse a Erchie jè 'u cattolicesime. 'A comunitate releggiose jè suddivise jndr'à ttre parrocchie: Natività de Marije Vergine (presse 'a Chiesere Madre), Sanduarije de Sanda Lucie e 'u Sandissime Salvatore.

Tradeziune e folclore[cangecange 'a sorgende]

  • Feste de San Geseppe (19 marze): jndr'à 'u sciurne de San Geseppe avenene allestite, atturne 'a chiazze e lunghe le strade ca portane a 'u Sanduarije de Sanda Lucie, addò se iacchie 'a statue d'u Sande, tavule apparecchiate cu piatte locale (cumme le famose Tavule de San Geseppe). Sta cose avène indicate cu 'u nome dialettale de "Mattra" (jndr'à 'u dialette locale, ca indiche 'na casce de legne de forme rettangolare addò se 'mbastave 'a farine pe preparà 'u pane fatte jndr'à case: jndr'à feste addevende 'u simbole de prosperità e abbunnanze. 'Mbrà le andiche 'u pranze avenève offerte, pe devozione a 'u Sande, da le nobbile e da le benestande d'u paese a le cchiù puveridde; angore osce a die le erchiolane mandenene vive sta tradizione, facenne arrete, ogne anne, quidde ca facevane le andiche. Jndr'à Mattra, 'u piatte fondamendale ere 'a "Tria" (paste tipe le tagliatelle); ma sus a 'u banghe stavane pure 'u pesce affrezzelate, le cavulefiure, le lambasciune e 'u baccalà. Invece de le doce, ca a l'epoche custavane assaije probbie, avenéve servite 'a paste cu 'u miele e pe spiccià 'a frutta secche (noce, amennule, noccioline).
  • Feste de Sanda Irene : 'u 5 sciugne de ogne anne, da 'u XVIII sechele, avène festeggiate a Erchie, Sanda Irene, sanda patrone d'u pajesere. 'A leggende dice ca jndr'à 'u 1897, a le 3 d'u pomerigge, arrevò sus a Orie 'nu ciclone forte assaije ca, a parte ca avere scuasciate quase tutte 'u pajesere, facìe cchiù o mene 70 muèrte e 400 ferite. A quedda stessa ore, 'nu condadine de Erchie mendre ca ste sceve jndr'à cambagna soje, 'ndrucò 'u ciele ca se ste faceve brutte brutte e ca 'u fortunale se ste avvicinave sembre cchiù pericolosamende a Erchie. De colpe 'u condadine 'ndrucò jndr'à 'u ciele Sanda Irene ca, cercunnate da nuvole, cu le vrazze apirte fermave 'a tembeste cumme jndr'à 'n'avvrazze, recacciannele lundane da Erchie e accussì salvò 'u pajesere da 'nu disastre secure secure.

Economije[cangecange 'a sorgende]

Erchie ha sembre state 'nu cendre agricole e tabbacchiere. 'Mbortande assaije, cumme jndr'à tutte 'u Salende, 'a produzione de uegghie de alìe e diverse qualitate de vine 'mbrà le quale 'u Primitive de Mandurie, 'u Negramare e 'u Malvasia.

'Nfrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

'U comune avène servite da 'a strade provingiale 63 (SP 63) pe Torre Sanda Susanne eppure da le strade provingiale 61 (SP 61) verse Orie e 64 (SP 64) verse 'u tratte Mandurie - San Pangrazie Salendine d'a Strade Statale 7 ter Salendine.

'A stazione d'a ferrovie de Erchie - Torre Sanda Susanne, ca se iacchie lunghe 'a linèe Martina Franghe - Lecce servite da le Ferrovie d'u Sud-Est, se iacchie a 3 km a sud d'u javetate.

Amministrazzione[cangecange 'a sorgende]

Aqquà sotte se iacche 'na tabbelle relative a le amministrazziune ca onne cangiate jndr'à stu comune:

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
8 decemmre 1988 11 aguste 1990 Andonije Sorio Democrazia Cristiana Sinnache [8]
11 aguste 1990 13 scennare 1992 Andonije Sorio Democrazia Cristiana Sinnache [8]
13 scennare 1992 7 luglie 1993 Gennare Antonio Caputi Partito Socialista Italiano Sinnache [8]
7 luglie 1993 23 novemmre 1993 Clare Minerva Comm. pref. [8]
23 novemmre 1993 25 scennare 1995 Marije Conversano - Sinnache [8]
10 febbrare 1995 24 abbrile 1995 Alessandre Ghezzani Comm. pref. [8]
24 abbrile 1995 6 abbrile 1996 Vecinze Ciccarese cendre-sinistre Sinnache [8]
6 abbrile 1996 18 novemmre 1996 Alessandre Ghezzani Comm. pref. [8]
18 novemmre 1996 14 masce 2001 Lino Massimo Prima Polo per le Libertà Sinnache [8]
14 masce 2001 24 scennare 2002 Dumineche Mancini cendre-sinistre Sinnache [8]
24 scennare 2002 28 masce 2002 Guido Aprea Comm. straordinario [8]
28 masce 2002 29 masce 2007 Lino Massimo Prima Casa delle Libertà Sinnache [8]
29 masce 2007 8 masce 2012 Gesèppe Andonije Sal Margheriti Casa delle Libertà Sinnache [8]
8 masce 2012 28 ottommre 2014 Gesèppe Andonije Sal Margheriti liste civiche: patto per erchie Sinnache [8]
28 ottommre 2014 1º sciugne 2015 Mechele Albertini Comm. straordinario [8]
1º sciugne 2015 in cariche Gesèppe Andonije Sal Margheriti Sinnache [8]

Gemellagge[cangecange 'a sorgende]

Sport[cangecange 'a sorgende]

A Erchie stonne 'nu sacche de suggettate sportive ca partecipane jndr'à le cambionate provingiale e reggionale; stonne quattre associaziune de ballone e une de pallavvole.


  • 'A A.S.D. Pallavolo Erchie 95: suggettate de pallavvole ca scioche jndr'à 'u cambionate provingiale e reggionale.
  • 'A Gioventù Erchie: suggettate de ballone ca scioche jndr'à 'u cambionate reggionale jndr'à le categorije Allievi e Giovanissimi.
  • 'A A.C. Real Erchie: suggetate de ballone ca scioche jndr'ò le cambioante provingiale.
  • 'A A.C. Margheriti Erchie: suggettate de ballone ca scioche jndr'à 'u cambionate provingiale.
  • 'A Leonessa Erchie: suggettate de ballone ca scioche jndr'à 'u cambionate de Prime Categorije (pugghiese) jndr'à 'u Girone C.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Dato Istat - Popolazzione residende a 'u 31 luglie 2017.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Cite errore: Tag <ref> invalide; nisciune teste ha state date pe le referimende nnomenate template divisione amministrativa-abitanti
  4. Classificazione sismiche de le comune tagliàne (a cure d'a Protezzione Civile) (PDF), su protezionecivile.it. URL conzultate il 25 sciugne 2009.
  5. Cataste onciarie de Carle III
  6. Statisteche I.Stat - ISTAT;  URL onsultate in date 28-12-2012.
  7. demo.istat.it, http://demo.istat.it/str2014/index.html.
  8. 8,00 8,01 8,02 8,03 8,04 8,05 8,06 8,07 8,08 8,09 8,10 8,11 8,12 8,13 8,14 8,15 http://amministratori.interno.it/
  9. In virtù d'u gemellagge, jndr'à l'abbrile 2009 'u sanduarije ercolane de Sanda Lucie ave ospitate 'na reliquie d'a sande siracusane.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]


  • Pugghie Portale Pugghie: accede a le vôsce de Uicchipedia ca trattane de Pugghie
Condrolle de autoritàVIAF (EN130461610