Vurtàgghie

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Vurtàgghie
comune
Vurtàgghie – Veduta
Vurtàgghie – Veduta
Chiesere d'a Madonne d'u Lume jndr'à 'u cendre storeche
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheCire D'Alò (Sud in Movimento) da 'u 19-6-2016
Territorie
Coordinate40°32′N 17°26′E / 40.533333°N 17.433333°E40.533333; 17.433333 (Vurtàgghie)
Altitudine130 m s.l.m.
Superficie102,12 km²
Crestiàne32 034[1] (28-2-2017)
Denzetà313,69 ab./km²
FraziuneCarraro de le Vacche, Paparazio, Monde Fellone
Comune 'nzeccateCarusine, Crispiano, Fragagnano, Frangaville Fundane (BR), Martina Franghe, Mondemesola, Mundejase, San Marzano de San Gesèppe, Tarde, Villa Castidde (BR)
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74023
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073008
Cod. catastaleE205
TargheTA
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Cl. climatiche1263
Nome javetandevurtagghise
PatroneSan Cire, san Frangische de Geronimo
Sciurne festive31 scennare
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Vurtàgghie
Vurtàgghie

Mappe de localizzazione: Pugghie
Vurtàgghie
Vurtàgghie
Vurtàgghie – Mappa
Vurtàgghie – Mappa
Posizione de Vurtàgghiea 'u 'nderne d'a Provinge de Tarde
Site istituzionale

Vurtàgghie (Grottaglie jndr'à 'u tagliáne, li Vurtagghje in dialette salendine[3]) ète 'nu comune tagliáne de 32.743 crestiáne[4], d'a Provinge de Tarde, jndr'à Pugghie.

Territorie[cangecange 'a sorgende]

'A cetate se jacchie sus a 'u pendie de 'na colline d'a Murge chiamate Monde Pizzute, jndr'à l'endroterre de Tarde e a l'estremità meridionale de quedde Murge de le trulle ca combrenne 'u territorie larije ca se stenne da Matera 'nzigne a 'a stesse Vyrtàgghie, passanne da Martina Franghe jndr'à Valle d'Itria e Villa Castidde sus a le pendice d'a Murge.

Nasce sus a 'nu territorie addò se 'nzippane 'nu sacche de gravine, sus a le fianghe de le quale onne state scavate 'nu sbuènne de grotte; 'nfatte 'u cendre jè combletamende scavate jndr'à 'u tufe; ne sò testimonianze le Cave de Fantiano (osce a die sede de 'nu tiatre a l'aperte addò ogne anne se face 'u Festivàl 'Ndernazionale Musica Mundi de museche etcniche e popolare).

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Storie d'a Pugghie e Storie d'u Salènde.
Necropoli de Pezza Petrosa 'mbrà Villa Castidde e Vurtàgghie

Vurtàgghie derive da 'u latine Kriptalys, nome ca sottolinèe 'a presenze de grotte jndr'à maggiorparte d'u territorie. L'origgene de Vurtàgghie jè jndr'à le 'nzediaminde ca se onne succedute jndr'à l'arèe accumenzanne da 'u Paleoliteche, e in particolare jndr'à l'arèe de Riggio e de Pezza Petrosa. Jè ritenute, seconde certe, 'a terre d nascite de l'attane d'a letterature latine Quinde Ennio. Infatti 'u poete nascie a Rudiae jndr'à l' Apulia.

Seconde assaije studiusem sta Rudiae avessa corrisponnere a une de le cetadelle fortificate (appunde Rudiae e Mesocoro), scettate 'nderre da le 'nvasiune barbareche, le quale crestiàne fuscenne facerene nascere le casale rupestre da le quale nascerene pò Vurtàgghie e Villa Castidde. Jndr'à l'XI sechele 'nu gruppe de ebbrèe fusciute da Orie e, 'mbrà le poche superstite d'a granne comunitate ebbraiche de Oria se mette 'nzieme a 'u 'nzedimanede nate atturne a 'u casale San Salvatore jndr'à Lame d'u Fullonese.[5].

Le reste storeche cchiù chine sò reconducibbele a 'u Medioeve, quanne jndr'à le profonne gravine pigghiò maggiore consistenze l'abbitudine de vivere jndr'à le grotte. Resalene a stu periode infatte none sulamende le javetaziune, ma pure le scale, le sendiere, le opere de canalizzazzione e de deflusse de le acque. Non ge se tratte comungue de 'nu cendre de origgene longobbarde o bizzandine, ma de picchie de cchiù de 'na comunitate de pastore e contadine in costande conflitte 'mbrà lore pe l'ause de le resorse limitate de 'nu terrene jndr'à 'na granne parte aride e paludose apparte 'a Lame d'u Fullonese.

Quanne le barbare, in particolare le Gote e le Saracene, destruggerene le villagge ca s'acchiavane jndr'à 'u territorie e pure 'a stesse Tarde, le grotte ospitarene le fuggetive (960). Nascerene accussì 'nu sacche de cendre javetate 'mbrà le quale Casale San Salvatore e Monde Cryptalis nuclèe primoggenite d'u cendre storeche de osce a die de Vurtàgghie. Quacche ebbrèe acchiò refugge jndr'à Lame d'u Fullonese, territorie de Monde Fellone addò praticamende, nasceve 'a chiesere de San Pitre de le Giudei [6].

Le Normanne (XI sechele) rialarene a 'a Menze Arcivescovile Tarandine 'nu Casale de nome Cryptalium, ma cu ogne probbabbbilità se parle de 'nu false ca resale a 'u XVI sechele. Jndr'à 'u XV sechele 'u cendre avenìe dotate de mure de fortificazione, 'nzieme a 'u Castelle e a 'a Chiesere Matrice. Difficoltà e crise politeche purtarene (da 'u XV a 'u XVII sechele) a 'na "coabbitazione" de doje giurisdiziune feudale diverse: une vescovile e l'otre laiche. 'U XVII sechele canuscìe anne de miserie e de difficoltà sotte 'a male tollerate dominazione spagnole.

Lotte de giurisdizione 'mbrà Arcivescove de Tarde e feudatarie laice e ripetute sollevaziune popolare, caratterizzarene 'u sechele successive 'mbonde a l'abbolizione d'a feudalità colpevole seconne 'u clere e Borboni de ammore de libbertà.

Jndr'à 'nu clime de disoriendamende politeche generale se face strade 'u fenomene nascende d'u brigandagge cu 'nu nome 'mbortande assaije: Ciro Annichiarico (in dialette locale "Papa Ggiro"). Ste fatte accumbagnarene 'a prime espanzione urbane "fore le mure", 'nzigne a 'u periode aunitarie, partenne da 'u quale le vicende de Vurtàgghie se accomunane a quidde de assaije cendre simile jndr'à 'u Meridione d'Itaglie.

Clime[cangecange 'a sorgende]

'U clime de Vurtàgghie jè tipicamende mediterranèe, cu 'nvirne mite e staggiune cavede e assaije umide. Cu 'na medie de 564 mm de piogge annuale, le precipaziune non ge sò assaije abbondande e se congendrane jndr'à le mise autunnale.


Vurtàgghie Mise Staggiune Anne
Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Inv Pri Est Aut
Temb. max. medie (°C) 12.6 13.1 15.2 18.8 24.0 28.4 31.2 31.2 27.6 22.3 17.3 13.8 13.2 19.3 30.3 22.4 21.3
Temb. min. medie (°C) 4.4 4.8 6.2 8.5 12.3 15.7 18.3 18.6 15.8 12.4 8.2 5.5 4.9 9 17.5 12.1 10.9
Piogge (mm) 46.2 52.8 62.6 35.9 34.3 27.1 27.1 24.9 36.2 60.4 77 80 179 132.8 79.1 173.6 564.5
Sciurne de pioggie (≥ 1 mm) 6.7 7.2 7.4 5.3 4.5 3.4 2.6 3.2 4.1 5.9 6.6 7.9 21.8 17.2 9.2 16.6 64.8
Umidità relative (%) 78 75 73 71 68 63 61 63 66 73 77 80 77.7 70.7 62.3 72 70.7
Vinde (dir.-node) N
5
NNW
8.5
S
8.5
S
8.5
SSW
8.5
SSW
8.5
NNE
8.5
NNE
8.5
NNE
8.5
NNE
5
N
5
N
8.5
7.3 8.5 8.5 6.2 7.6

Monuminde e luèche de 'nderesse[cangecange 'a sorgende]

  • 'U Castelle Episcopie avenìe 'nzippate a 'a fine d'u XIV sechele pe volondà de l'arcivescove de Tarde Giacomo d'Atri, ca avère realizzate pure le mure e 'a chiesere madre. 'U nuclèe origgenarie, cu mastie e settore oriendale, avenìe pò allariate e rimaneggiate, cu 'na facciate de epoche barocche. 'A torre cendrale, a chiande rettangolar,e se 'nzippe sus a ttre piane. Cedute a 'u comune da l'arcivescovate, ospitesce jndr'à le sale recavate da le andiche stalle 'u "Musèe d'a cerameche d'u Castelle Episcopie", ca face vedè ceramiche datate da l'VIII sechele n.C. a le sciurne nuèstre e ca avenèvane da collezziune pubbleche e private. 'U musèe se articolesce jndr'à le seziune dedicate a l'archeologgije, a le ceramiche tradiziunale, a 'a ceramiche condemboranèe, a le maioliche e spicciane a le presepe.
  • Lame d'u Fullonese, jndr'à 'u versande destre d'a gravine, longhe cchiù o mene 800 metre, ca attraverse Monde Fellone, jè visibbile 'a Chiesere rupestre de origgene medievale dedicate a le apostole Pitre e Paolo, costruite jndr'à 'u VI sechele, successivamende famose cumme San Pitre de le Giudei, infatte jndr'à 'u territorie se metterene quacche ebbrèe ca avenèvane d'a comunitate ebbraiche de Oria, fusciute da l'eccidie e da l'asckuamende de Orie d'u 977[6]. L'edificie jè caratterizzate da doje eleminde cu 'n'altare de rocce tagghiate 'nguèdd 'a parete, sus 'a quale 'nu tiembe se 'nzippave 'nu crugefisse cu a le late 'a Vergine, San Giuanne Evangeliste, San Paolo e San Leonardo. A 'A sinistre d'a Chiesere se iacchie 'na grotte famose cumme Case de le Pellegrine.
  • Casa natale de San Frangische de Geronimo, Affianghe a 'a chiesere omonime se iacchie 0a case natale d'u Sande vurtagghiese.
  • Chiesere d'a Madonne d'u Carmine, costruite sus a 'n'andica grotte addò se stipe 'n'affresche d'a Beate Vergine Marije, nasce jndr'à 'u 1500 apprisse 'na donazzione d'u reverende don Romano d'a Colleggiate Marije Sandissime Annunziate (Chiesere madre de Vurtàgghie). Ggià convende carmelitane e luèche de nascite de doje crestiàne 'mbortande Marinò, stipe 'a memorie storeche d'u passagge carmelitane: 'u giardine d'a Confraternite jè testimonianze d'u passagge de le carmelitane, cumme pure 'u chiostre affrescate ca nasce sus 'a destre de l'andiche comblesse d'a Chiesere. A 'u 'nderne d'u chiostre ha state restaurate 'mbrà 'u 1997 e 'u 1999 'nu granne Cicle de Elia e a 'u 'nderne d'a Chiesere se stipane opere d'arte (tele e ceramiche) de valore 'mbortande assaije. 'Mbrà le tele 'nu Finoglio ca ste sus a sus a le spalle d'u fonde battesimale e le ritratte de le attane conciliare de Trènde origgenarie d'a Madonne d'u Carmine, custodite jndr'à sagrestie. Angore jndr'à sagrestie acchiame le ceramiche preziose d'u M° Emanuele Esposito, a le quale se aggiungene 'n'andiche crugefisse de legne custodite jndr'à une de le cappelle laterale e 'u pezze cchiù preziose d'a Vurtàgghie sacre: 'u presepe policrome de petre d'u M° Stefano da Putignane, datate 1530.
  • Quartiere de le ceramiche, se iacchie a sud d'u cendre storeche ha state 'u prengepàle luèche de residenze e fatìe de le artiggiane piccinne de ceramiche da 'u XVIII sechele, angore osce a die stonne attivitate artiggianale piccenne e manifatturiere ca se dedicane a 'a fatìe d'a ceramiche.
  • Palazze Cicinelli, ca resale a 'u XV sechele, sede d'a famigghie Caracciolo-CXicinelli ('u quale capefamigghie tenève 'mbrà le ranghe feudale chidde de pringipe de Cursi, de duche de le Vurtàgghie e le baronie de Neviano e Pusane), le origgenale signure feudatarie d'a cetate. Pure a seguite de l'estinzione d'u rame prengepàle d'a famigghie Caracciolo, de l'andiche edificie d'u palazze se ne stipe osce a die sulamende 'u cuèrpe.
  • Palazze Urselli, ca resale a 'u XV sechele, sede d'a famigghie cadette a 'u feudatarie d'a cetate e, pe stu fatte, andicamende famose pure cu 'a dizione de le Secondogenite. A differenze de otre palazze nobbiliare successive, de architetture tipicamende barocche, 'u palazze stipe angore evidenze de l'origgenale facciate rinascimendale.
  • Palazze Maggiuli-Cometa, esembie de l'architetture barocche salendine.
  • Palazze Blasi, ca se iacchie in Corse Vittorie Emanuele, affianche a 'u Palazze Urselli.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[7]

Culture[cangecange 'a sorgende]

Media[cangecange 'a sorgende]

'A 'mbormazione locale jè curate da le quotidiane online Grottaglie 24[8] e Grottaglie in rete[9].

Dialette[cangecange 'a sorgende]

'U dialette vurtàgghiese jè 'na variande d'u dialette brinnesine, canusciute pure cumme salendine settendrionale.

Personalità legate a Vurtàgghie[cangecange 'a sorgende]

Economije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Economije d'a Pugghie.

Agricolture[cangecange 'a sorgende]

Settore de primarie 'mbortanze pe l'economije vurtàgghiese ha sembre state l'agricolture. Terre da sembre abbituate a producere uve da tavule eppure 'a coltivazione de uve da vine e Ulive, da le quale avènene prodotte uegghie extra vergine de alìe. 'Mbrà le varietè de ulive cchiù coltivate sus a 'u territorie, acchiame: Ogliarole Salendine, Leccine, Peranzane, Cime de Melfi, Coratine, Carolèe e Celline de Nardò (detta nchiasta (dial. locale), pu fatte ca tenge, ausate jndr'à preparazione d focazze chiene de alìe). 'A coltivazione de tipe "specializzate" de l'uve da tavule a Vurtàgghie, accumenze cu l'allevamende de l'uve Reggine, addò sta chiande iacchie condiziune pedoclimateche ideale pa produziona soje.

Cchiù nnande, jndr'à le prima anne '80 d'u XX sechele, avenìe 'ndrodotte da certe agricoltore vuratgghise, l'uve Victoria. A 'a coltivazione de sta nova cultivar se prestave jndr'à 'nu mode particolare, a 'u sisteme de allevamende (sperimendate ggià in precedenze cu 'a Reggine) l'accussìdette "Coltivazione Protette".

Jndr'à 'u 2011 avène pubblecate sus 'a gazzette ufficiale 'u Marchie IGP "Uve de Pugghie", addò stè pure Vurtàgghie.

'U 2013 jè 'n'anne de rennovamende e riggenerazione colturale e culturale, pe l'agricolture d'u poste. Infatte nascene le prime coltivaziune d melograne. Doje le tipe, 'a Wonderful One (maturazione jndr'à prima decine de sciurne de ottommre) e 'a Ako a maturazione precoce (prime decine de sciurne d settemre).

Artiggianate[cangecange 'a sorgende]

Vurtàgghie jè assaije famose jndr'à 'u munne pa fabbricazione de le ceramiche. Assaije forte jè, infatte pure 'u richiame turisteche esercitate da 'u stesse quartiere de le Ceramiche.

L'artiggianate d'a ceramiche ave jndr'à cetate 'na particolare rilevanze, tande ca jè attive pure 'n'istitute d'Arte ca forme le studinde jndr'à sta lavorazione.

'Mbrà le particolarità de le ceramiche vurtagghise stonne diverse oggett 'mbrà le quale lu capasone ('u capasone - recipiende de granne dimenziune ca serve pe stipà e a mandenè jndr'à condiziune bbuène 'u vine o l'uegghie), lu srulu, na specie de brocche de ceramiche a 'u 'nderne d'a quale se ausave mettere vine e acque e, 'a varianda soje lu strulu a segreto, lu pumu, 'n'oggette in terracotte ca se mette a le angole de le balcune d'a cetadine joniche: stu oggette, da 'a forme de 'nu bocciole, stè assaije vote cumme ornamende a le angole de le balcune de le javetaziune jndr'à 'u cendre storeche cetadine.

'Ndustrie[cangecange 'a sorgende]

A Vurtàgghie ha state fatte 'u stabbilimende addò Alenia Aermacchi, attraverse 'a suggetate nove Alenia COmposite, face le seziune de fusoliere pu Boeing 787 Dreamliner.

Infrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde d'a Provinge de Tarde

Strade[cangecange 'a sorgende]

Vurtàgghie jè servite da 'a Strade Statale 7 Vie Appia, ca jndr'à 'u tratte 'mbrà Tarde e Brinnese jè 'na superstrade a carreggiate separate. 'A viabbilità locale se comblete cu le strade provingiale ca collegane 'a cetadine cu San Giorgie Ioniche, Mondemesola, San Marzano de San Gesèppe (TA) e Villa Castidde (BR).

Aeropuèrte[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u territorie comunale nasce l'Aeropuèrte civile de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta" achiuse a 'u traffeche passeggere (jndr'à le anne '70 d'u XX sechele ere apirte), nazionale e comunitarie avène ausate esclusivamende a servizie d'u stabbilimende Alenia Composite. Jè presente pure 'a base aerèe MARISTAER Vurtàgghie.

Calcio[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à li Vurtàgghie si sciòc o pallon. A squadra d calcio ca tenn s chiam Ars Et Labor e sciòc pu Tàrde in Serie D.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Dato Istat - Popolazzione residende a 'u 28 febbrare 2017.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. AA. VV., Dizionario di toponomastica. Storia e significato dei nomi geografici italiani, Melane, GARZANTI, 1996, p. 319.
  4. Cite errore: Tag <ref> invalide; nisciune teste ha state date pe le referimende nnomenate istat
  5. Ciro Cafforio, La lama del Fullonese sobborgo medievale di Grottaglie, Tarde, 1961
  6. 6,0 6,1 C.Cafforio, La Lama del Fullonese sobborgo medievale di Grottaglie, Tarde 1961
  7. Statisteche I.Stat - ISTAT;  URL consultate in date 28-12-2012.
  8. Quotidiane de notizie locale (Grottaglie 24)
  9. Quotidiane de notizie locale (Grottaglie in rete)
  10. schede sus a Senato.it

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]