Latèrze

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Latèrze
comune
Latèrze – Veduta
Latèrze – Veduta
Vedute d'u cendre storeche de Latèrze
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheGianfranghe Lopane (Futuro comune - PD, SEL, IdV, UDC) da 'u 17/05/2011
Territorie
Coordinate40°38′00″N 16°48′00″E / 40.633333°N 16.8°E40.633333; 16.8 (Latèrze)
Altitudine362 m s.l.m.
Superficie161,17[1] km²
Crestiàne15 316[2] (31-12-2012)
Denzetà95,03 ab./km²
Comune 'nzeccateCastellaneta, Genòse, Gioia d'u Colle (BA), Matera (MT), Santeramo in Colle (BA)
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74014
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073009
Cod. catastaleE469
TargheTA
Cl. sismichezone 3 (sismicità vasce)[3]
Cl. climatiche1657
Nome javetandeterzàrule
PatroneMarije SS. Mater Domini
Sciurne festive20 masce
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Latèrze
Latèrze

Mappe de localizzazione: Pugghie
Latèrze
Latèrze
Latèrze – Mappa
Latèrze – Mappa
Posizione d'u comune de Latèrze jndr'à provinge de Tarde
Site istituzionale

Latèrze (tagliáne: Laterza) éte 'nu comune tagliàne de 15.284 crestiane d'a Provinge de Tarde, jndr'à Pugghie.

'U nome de le crestiane de Latèrze jè laertine. Jndr'à 'u dialette locale 'u paese se chiame Aterz e le crestiane terzarul. Pe le crestiane ca javetane, cchiù in generale, pe le crestiane de le paisere vecine Latèrze avene chiamate semblicemende "'u pais" ('u paese, in dialette).

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Latèrze se iacchie jndr'à 'nu punde strateggeche, sus a 'u borde d'a gravine omoneme, Latèrze se iacchie a nord-ovest d'a provinge de Tarde cu 'nu territorie ca se sckaffe 'mbrà le provinge de Bari e Matera. 'U territorie laertine face parte d'a diramazione appennineche d'a murgia barese. Pò 'u territorie se presende rocciose a nord e tufaceè-calcarèe a sud.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Maioliche de Latèrze, urteme quarte d'u XVII sechele

'Na necropoli d'u 2000 n.C., acchiate jndr'à 'u 1965 grazie a le fatìe de scave jndr'à località Candile, conferme 'u popolamende d'u territorie de Latèrze sine da le tiembe andiche. 'A tipologgie de le ipogèe funerarie, le suppellettile e le utensile fatte de selce e osse testimoniescene 'a presenze de 'na popolazzione ca ave vissute jndr'à 'u territorie jndr'à l'ere eneoliteche. Testimonanze successive d'u popolamende de l'area arrivane a le peucete, a l'epoche d'a Magna Grecie e de l'età romane e osce a die sonde custodite jndr'à 'u Musèe Archeologgeche de Tarde e jndr'à 'u musèe archeologgeche de Matera.

'A questione sus a l'origgene d'u nome de Latèrze rumane assaije debattute;certe scretture penzane ca derive da "Latentia", luèche de caverne e de nascondiglie; pe otre, invece, derive da 'u latine "Tertiam" cu referimende a le milite de 'na terza leggione ca aqquà non ge se sape quanne s'avessere accambate. St'ipotesi potusse essere avvalorate da 'u fatte ca Latèrze se iacchie probbie lunghe 'u tracciate d'a via Appia nove, ca aunisce Tarde a Rome recalcanne in parte 'u tracciate de l'Appia andiche angore vesibbele jndr'à certe tratte. Non g'è mene fandasiose, 'n'otra ipotesi ca face resalì 'u nome Latèrze a le Cretise ca fusciute apprisse 'a uerre cu le Micenei funnarene aqquà 'na colonie in onore de Laerte, attane de Ulisse, ca però, cumme dice Omero, ere de Itaca.

'A prima fonde arrevate 'mbonde a nuje jndr'à quale avene citate 'u 'nsediamende de Latèrze resale a 'u 1082 e jè stipate presse l'Archivije private Gattini de Matera; jndr'à 'u documende, ca dispone 'a congessione de terrene e privilegge a Scipione Gattini da vanne d'u conde de Matera Loffredo, 'u casale jè designate cu 'u nome de "Latercio" [C. Dell'Aquila - E. Lenti, "Fonti per la storia di Laterza. Regesti e notizie da fonti edite ed inedite (fino al 1501)", in "Per la storia di Laterza. Fonti archivistiche e documentarie", a cura di Carlo Dell'Aquila, Galatina, Congedo, 1993, pp. 353–440, a pp. 370–1]. 'U casale avere state annesse sine da 'u 1064 a 'a condèe de Matera congesse da Robberte 'u Guiscardo a le Loffredi, ca l'abbandunarene jndr'à 'u 1133: Latèrze allore devendò feude d'u logotete normanne Riccardo.

L'abitate de osce a die nascìe cu totta probbabbilità atturne a l'anne 1000. Inizialmende avere state parte indegrande d'u territorie de Matera e sulamende verse 'u 1200 'u feude laertine avenìe congesse definitivamende da Federico II a le prelate barise. Successivamende devendò parte indegrande d'u Pringipate de Tarde e avenìe guvernate da varie feudatarie.

Jndr'à 'u 1280 cchiù o mene, Latèrze e otre feude 'nzeccate avenèrene dunate da Carlo I d'Angiò a Narjot de Toucy. Pure cu le condese cu l'arcivescove de Bari, 'a famigghie de le Toucy guverne Latèrze 'mbonde a 'u 1294 anne jndr'à 'u quale 'u casale avene infeudate a Filippo d'Angiò, pringipe de Tarde. Jè da fare resalìe probbabbilmende a stu periode 'a costruzione d'u castelle (Palazze Marchesale) cu portale datate 1393, ca addà subbìe remaneggiaminde 'mbonde a pigghià l'aspette de osce a die in fase de restaure.

Da 'u XVI a 'u XIX sechele a Latèrze avenìe praticate initerrottamende l'arte d'a maioleche. Jndr'à 'u Settecinde, 'u periode de massime splendore, queste costituisce 'a prengepàle attività d'u luèche, 'mbonde a quanne, venute manganne le commesse borboneche e vaticane ca costituivane 'a quase totalità de le cliende ca averene 'a possibbilità de accattà 'a preggiate e costose maioleche de Latèrze, le puteje a chiane chiane accumenzarene a achiudere.

Da 'u 1806, cu l'eversione d'a feudalità 'a cetadine avenìe guvernate derettamende da 'u regne borboneche; successivamente trase a fà parte d'u Regne d'Itaglie.

A Latèrze stavane doje feudatarie, le marchese D'Azzia e cchiù nnande 'mbonde a 'u 1806 le marchese napuletane de origgene spagnole Perez Navarrete. Cchiù nnande 'u titele nominale passò a 'a famigghie de Bellis de Napule.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite

Culture[cangecange 'a sorgende]

Fatte[cangecange 'a sorgende]

  • 20 e 21 masce: Feste patronale: Marije SS.Mater Domini
  • 'U martedìe de Pasche: Madonne de le Grazie (Feste in cambagne)
  • 21 masce: Fiere mercate de prodotte tipece
  • 16 luglie: Madonne d'u Carmine
  • Ogne sabbate de luglie e aguste e 'a Notte de San Lorenzo: Notte sotte le stelle (Escursiune Notturne jndr'à Gravine)
  • Prime dumeneche de aguste: Sagra d'u Pane e de l'Arroste
  • 27 settemmre: Feste de le SS. Midece

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Sinnache: Gianfranghe Lopane (Futuro Comune - Civica - Pd, SEL, IdV, UdC) da 'u 16/05/2011

Economije[cangecange 'a sorgende]

'A cetate de Latèrze tène 'n'economije assaije basate sus a l'agricolture. 'Nu ruolo 'mbortande tène jndr'à l'economije laertine 'a produzione d'u pane chiamate appunde pane de Latèrze.

'Mbrà le comune d'a provinge de Tarde, Latèrze è une de le cchiù 'mbortande pure pa qualitate de le carne ca avènene prodotte e vennute, infatte assaije sonde le macellerie jndr'à 'u paese addò se venne carne e addò se pà pure mangià purcé ste 'u restorande affianghe a 'a macellerie.

Infrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde d'a Provinge de Tarde

'A cetadine nasce none lundane da 'a barriere de Mazzafre, estremità meridionale de l'Autostrade A14 Bologne-Tarde. Passe pure 'a strade statale 7 Via Appia ca 'a colleghe a Matera e a Tarde e Brinnese e 'a strade statale 7 ter.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

  1. 'A superficie de le comune, de le province e de le reggione tagliàne, su istat.it, ISTAT, 19 febbrare 2013. URL conzultate il 17 aguste 2013.
  2. Popolazzione residende a 'u 31 decemmre 2012, su demo.istat.it, ISTAT. URL conzultate il 27 luglie 2013.
  3. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.