Lènga spagnole

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Disambiguazzione – "Castigliane" manne aqquà. Ce ste cirche otre segnefecate de Castigliane, 'ndruche Castigliane (disambigue).
Spagnole
español o castellano
Parlate inSpagne, Cile, Colombie, Cuba, Messiche, Nuève Messiche (U.S.A.), Perù, Argendine ed otre 20 pajèsere.
ReggioneGranna parte de l'Americhe cendrale, vaste aree de l'Americhe meridionale, Messiche e minoranze relevànde jndr'à Americhe settentrionale e jndr'à lle Caraibe; Spagne e enclave de gruppe immigrànde jndre totte le continènde
Locutori
Totale330 miglione - 417 miglione[1]
Classifeche2 - 4 (stime varie)
Otre 'nformazione
TipeSVO + VSO sillabiche
Tassonomie
FilogenesiLènghe indoeuropee
 Tàliche
  Romanze
   Spagnole
Statute ufficiale
Ufficiale inbandiera Aunìone europee

Spagne Spagne
bandiera Argendine
bandiera Bolivia
bandiera Cile
bandiera Colombia
bandiera Costa Rica
bandiera Cuba
bandiera Repubbleche Dominicane
bandiera Ecuador
bandiera El Salvador
Template:PHI (dal 1987)
bandiera Guatemala
bandiera Guinea Equatoriale
bandiera Honduras
bandiera Messeche (de facto)
bandiera Nicaragua
bandiera Panamá
bandiera Paraguay
Perù Perù
Template:PUR
Uruguay Uruguay
bandiera Venezuela

segnefecative spannemènde jndre:
bandiera Andorre
bandiera Belize
Gibilterre Gibilterre
bandiera Statère Aunìte d'Americhe
bandiera Brasile
Purtugalle Purtugalle Marocche
Regolate daAsociación de Academias de la Lengua Española (Real Academia Española)
Codece de classificazione
ISO 639-1es
ISO 639-2spa
ISO 639-3spa (EN)
Glottologstan1288 (EN)
Linguasphere51-AAA-b
Estratte in lènga
Dichiarazione universale dei diritti umani, art. 1
Todos los seres humanos nacen libres e iguales en dignidad y derechos y, dotados como están de razón y conciencia, deben comportarse fraternalmente los unos con los otros.
Distribuzione sciugrafeche d'ô spagnole

'U spagnole o castigliane jè 'na lènga appartenènde ad 'u gruppe de le lènghe romanze d'a famigghie de le lènghe indoeuropee. Seconne alcune classefecaziune, jè 'a quarte lènghe cchiù parlathe ad 'u munne jndre termine assolute mendre jè 'a seconne cumme lènga madre, dope 'u cinese.[2]

'A 'mbortanze d'u spagnole jè crisciùte assaje jndr'à lle urteme anne. Quiste grazzie ad 'u ìrte tasse de natalità de assaje pajèsere jndre cui jè parlate, ad 'u sveluppe economeche de varie state latino-americane, ad 'a crescite d'a comunità ispanofone jndr'à lle State Aunìte e, da urteme, ad 'u spannemènde d'u mercate musècale jndre quèste lènga, canosciute cumme pop latine e l'hip hop.

Se ause 'u termine castigliane specialmènde pè mettere 'n evidenze ca jè 'a lènga origgenarie d'a Castiglie e non de otre reggione d'a Spagne de cui sonde autoctone otre lènghe polìtecamènde recanosciute (Catalogna, Comunità Valenzana, Pajèsere Basche, Navarra e Galizia), ma quite termine jè spannùte pure jndre alcune cundete estranee ad 'a Spagne. 'U fatte jè comungue dibattute, cumme affrondàte cchiù nnande.

Le Spagnole ausane chiamà 'a lòre lènga Español quanne quèste jè citate 'nzieme a lènghe de otre State (pè esembie jndre 'nu elenghe addò tonne pure 'u Frangise o le 'Nglise), ma seconne alcune jè cchiù corrette ausà 'u termine Castellano (Castigliane), specialmènde 'n rapporte ad otre lènghe polìtecamènde recanosciute d'a Spagne. Inoltre 'u termine genereche "Español" jè spannùte pure jndr'à lle vanne de l'Americhe Latine, pure senze avè connotazione polìteche e de sovranità. 'A Costituzione Spagnole recanosce 'na lènga ufficiale ce jè 'u "Castellano" e 3 lènghe co-ufficiale: 'u Galiziane (Galego), 'u Basche (Euskera) ed 'u Catalane sije jndr'à soje modalità oriendale (Català), ca valenciane (Valencià). Recendemènde pure 'a Commissiune Europee hagghie stabbilite ca le crestiáne ca se revolgeranne ad 'u Parlamènde Europee mediande teste scritte jndre quèste 3 lènghe onne ad avè 'u diritte de vedè 'a resposte jndr'à medesime lènga. Le coste de traduziune sonde a careche d'u Guverne Spagnole.

Pè quanne reguarde le varietà lènguisteche, ogne paise tène 'nu soje mode particulare de parlà ô Spagnole. Pè esembie, jndr'ô Messiche, 'u paise ispanofone cchiù populose d'u munne, se pòte iacchière 'nu granne elenghe de parole specifeche e d'ause sciùrnaliere ca sonde assaje defferene d'a lènga parlate jndr'à Spagne o de quèdde studiate jndr'à lle curse de lènga jndr'à Europe. Jndr'ô Cindre Americhe (Guatemala, Honduras, El Salvador, Nicaragua, Costa Rica e Panamá) 'a situazione jè cchiù o mène uniforme ed ô Spagnole jè combrese assaje bbuène da totte, pure ce jndre chidde pajèsere stonne angore varie lènghe indios. Jndr'à lle Caraibe, se pòtene distinguere 'u Cubane, 'u Dominicane ed 'u Portoricane ca sonde defferende sije pè 'a pronunge sije pè 'u segnefecate ce tènene determinate parole. Ô Spagnole d'u Venezuela jè vicine a quidde de le Caraibe. Jndr'à Americhe d'u Sud se parle correndemènde Castellane tranne jndr'ô Brasile (purtughese), Guyana ('nglise), Suriname (olannese) e Guyana Frangise (frangise) però cu assaje defferenze 'mbrà 'na Naziune e l'otre e pure a le 'nderne de le pajèsere cchiù granne.

Ad ogne mode, assaje Costituziune de le pajèsere ispanofone americane, a defferenze d'a Costituziune d'u Regne de Spagne, recanoscene jndr'ô Spagnole 'u nome d'a lènga ufficiale d'a Naziune.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Ô Spagnole s'è evolute da 'u Latine "volgare" subènne 'a 'nfluenze de le lènghe preromane (Basche, Celtiche, Iberiche, ecc.) parlate jndr'à zone, de l'Arabe, de le otre lènghe neolatine (occitane, frangise, tagliàne, ecc.) e, cchiù recendemènde, d'u 'nglise. Caratteristeche tipeche d'a fonologgie diacroniche spagnole sonde 'a lenizione (Latine vita, Spagnole vida), 'a palatalizzaziune (Latine annum, Spagnole año), 'a trasformaziune jndre dittonghe de le vocale latine breve e/o (Latine terra, Spagnole tierra; Latine novus, Spagnole nuevo). Fenomène auguale se pòtene iacchiere pure jndr'à lle otre lènghe romanze, pure ce ô Spagnole tène 'na 'nfluenze cèlteche cchiù forte d'u Tagliàne, specie jndr'à lenizione.

Cu 'a Reconguiste, 'u dialètte d'u cindre d'a penisole ibereche s'è spannùte pure jndr'à lle reggione meridionale.

'U prime lìbbre de grammateche spagnole (e pure 'a prime grammateche de 'ne lènga muderne) Gramática de la Lengua Castellana jè state realizzate a Salamanca jndr'ô 1492 da Elio Antonio de Nebrija. Quanne quiste fatije jè state presendàte a Isabella I de Castiglia, 'a reggine hagghie dumannate: ¿Para qué quiero una obra como ésta si ya conozco el idioma? (Pè quale motive ije amma volè n'opere cumme quèste, ce già canoscio 'a lènga?). L'autore hagghie resposte: Señora, la lengua siempre fue compañera del Imperio (Segnò, 'a lènga fù sembre combagne de le 'Mbere).

Partènne da 'u XVI sèchele, ô Spagnole jè state 'ndrodotte jndr'à Americhe, Micronesie, Guam, Isole Marianne, Palau e Filippine (pure ce jndre totte quèste isole jè rumaste assaje picche de quèste colonizzaziine, ce non quacche pidgin).

Jndr'ô XX sèchele 'u Castigliane s'è spannùte pure jndr'à lle colonie africane d'a Guinea Equatoriale e d'u Sahara occidentale (a quèdde epoche canosciute cumme Río de Oro).

Jndr'ô 2000 ô Spagnolo hagghie superate 'a lènga 'nglise cumme numere de parlànde jndr'ô munne: 503 miglione de crestiáne ô parlane cumme prime lènga, mendre sonde 501 miglione quidde ca ausane le 'nglise.

Fonologgie[cangecange 'a sorgende]

Jndr'ô XVI sèchele 'u castigliane hagghie subite de le cangiaminde jndr'à ll'ause de le consonànde ca onne determinate 'a definitive defferenziaziune respette a le lènghe confinànde, cumme 'u latese e 'u catalane. Pè esembie 'a /f/ a l'inizie de 'nu munne de parole jè state trasfurmate jndr'à /h/.

Consonànde[cangecange 'a sorgende]

Carte IPA de le consonànde spagnole

Mode de articolaziune Bilabiale Labiodend. Dendale Alveolare Postalveolare Palatale Velare
Nasale m n ɲ
Occlusive p b t d k g
Fricative (β) f θ (ð) s x
Affricate ʧ
Approssimànde j
Vibrànde r
Monovibrànde ɾ
Laterale approssimànde l ʎ

Le foneme jndr'ô corsive sonde sorde.

Variande latinoamericane[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à lle Pajèsere latinoamericane se parle 'ô Spagnole, ma cu 'nflessiune lènguisteche particolare. Quèste 'nflessiune non ge sonde appartenènde a totte le Pajèsere latinoamericane, addò se iacchiene granne defferenze 'mbrà 'nu Paise e l'otre. Non ge stè nnijende de vicine a 'nu "Spagnole americane", piccè le varietà americane sonde assaje deverse e onne subbìte cangiaminde 'mbortande jndr'à lle urteme sèchele. Comungue, ce stonne alcune caratteristeche comune riguardànde ô Spagnole iberiche (d'a Spagne Nord e Cendrale):

  • Non g'esiste 'a seconne persone plurale: 'u vosotros jè sostituite da l'ustedes, e le verbe se iacchiene ad 'a terze persone plurale
  • 'U pretérito perfecto (passate prossime) jè spesse sostituite da 'u pretérito indefinido (passate remote) pure pè le aziune avvenute jndre 'nu passate recende o non angore concluse.
  • A levèlle fonetiche pigghie varie caratteristeche ca se 'ngondrane pure jndr'ô sud d'a Spagne (Andalusia):
    • Non g'esiste 'u suène 'nderdentale (c seguite da e o i, e z), ca devènde sembre 'u suène s aspre.
    • Jndre 'nu mode auguale se presente jndre quase totte le vanne 'u fenomene d'u yeisme, pè cui 'u suène d'a ll palatale se confonde cu quidde d'a y.
  • Tènene arcaisme reguarde 'a Spagne e accettane cchiù neologisme ca le varietà iberiche (cchiù conzervative).

'U vocabbolarìe Ispano-Americane se differenzie da chidde iberiche pè le seguende aspette:

  • "Marinerismos en tierra"

Le termine ca jndr'à Spagne èrene circoscritte ad 'u cambe marittime, onne state ambliate e ausate pure jnr'à terre ferme pè esembie ha state ausate 'na parole cumme chicote ca segnefecave a l'inizie l'estremità de 'na corde e cchiù nnande ha state estese ed ausate jndre quacche Pajèsere americane cu 'u segnefecate de 'fruste' ('nvece jndr'à Spagne se preferisce ausà azote o látigo).

  • Arcaicisme

Alcune forme tradiziunale ca non ge sonde cchiù ausate jndr'à penisole iberiche sonde angore vive jndr'à Americhe cumme, pè esembie, 'a parole lindo vigende jndr'ô Spagnole peninsulare d'u XVII sèchele e cchiù nnande sostituite da bonito o hermoso. Comungue, jè 'mbortande recordà ca le parlande latinoamericane, assaje cchiù numerose de le Spagnole, conziderane arcaisme pure parole ca sonde angore jndr'à ll'use jndr'à Spagne ma non jnr'à lle territorie americane, cumme sarebbe 'u proprie "vosotros" (voi).

  • Neologgisme

Jndr'à Americhe sonde vigende de le neologgisme pigghiate pè esembie d'a derivaziune cu preferenze per determinate affisse cumme pè esembie 'u suffisse -ada ca forme de le parole cumme atropellada<atropello, ca non g'ète canosciute jndr'à Spagne.

  • Cangiaminde semandeche

Fine de le timbe d'a colonizzaziune jndr'à Americhe Latine assaje parole onne subbìte 'nu cangiaminde semandeche dovute ad 'u fatte ca assaje vôsce onne state ausate jndr'à Americhe pè refererse a cose, endità e fenomene simile ma distinde a chidde spagnole. 'A parole chula pè esembie tène 'nu deverse segnefecate jndr'à lle dò continènde: una mujer chula jndr'à Spagne pòte segnefecà 'na fèmmene sembateche oppure presunduose, mendre jndre quacche vanne americane cumme Messiche, Guatemala, ecc., l'aggettive chula jè sinonime de 'na dfèmmene bèdde e attraènde.

  • Prestite lènguisteche

Jndr'à Americhe Latine sonde state ausate assaje prestite lènguisteche, ce sonde termine de n'otre lènga ca non ge sonde state 'ngorporate ad 'a norme peninsulare. Jndr'ô lessiche de quacche pajèsere (Argendine e Uruguay specialmènde), ca onne canosciute jndr'à ll'Uèttecinde e Nòvecinde 'nu granne movimènde immigratorie sonde state 'ngorporate varie termine de origgene tagliàne e, jndre 'na mesure cchiù piccenne, tedesche, pulacche, russe e frangise. 'U secolare cundatte d'ô spagnole cu le lènghe 'ndiggene d'u luèche, alcune de le quale (quechua, aymara, guaraní, ecc.) sonde ôsce a die parlate da granne strate d'a popolazziune latinoamericane, hagghie determinate a 'ndroduzione de varie termine e modisme jndr'ô castigliane d'Americhe, particolarmènde relevande jndr'à lle pajèsere andine e jndr'à vanne d'u Gran Chaco.

'Nu esembie de la deversità de le versiune d'a lènga jndr'à Americhe ô donne le variande argendine e uruguayene jndre cui, pure ce sonde presende caratteristeche proprie de ogne de le dò Pajèsere, se iacchiene alcune forme comune:

  • jndre totte e dò le State, valène alcune de le caratteristeche de cui sus pè le otre Pajèsere latinoamericane pure ce l'accènde e l'intonaziune sonde peculiare dell'Argenndine e de l'Uruguay e deverse da quidde de totte le otre Pajèsere.
  • se ause 'a forme vos ad 'u puèste d'u , applicanne generalmènde le conzeguente forme verbale d'a seconne persone singolare, ca jndr'ô presende 'ndicative e congiundive e jndr'à lle 'mberative derivane da quèdde d'a seconne persone plurale, cu 'a scombarse d'u dittonghe e l'elisione d'a D: vos pensás (e non pensáis), que vos pensés/pienses (jndr'ô congiundive sonde presende totte e dò le forme), pensá (e non pensad); jndr'ô castigliane de Spagne se iacchie cu Cervantes. A quèste règhele fàcene eccezione le vanne correspondente ad' a provinge argendine de Santiago del Estero, jndre cui 'u vos jè seguite d'a seconde persone singolare (vos piensas, vos pensaste, ecc.) e alcune territorie andine jndre cui non g'ète lùate 'a dittongaziune d'a seconne persone plurale (vos pensáis). 'U "vos" non g'è ausate sulamènde jndr'à Argenddine, Paraguay e Uruguay, ma pure ('nzieme ad 'u tuteo cioé ad 'u tu tradiziunale) jndre alcune reggione andine (specialmènde Cile e Bolivie) e jndre granna vanne de l'Americhe cendrale. 'N fatte, jndr'ô Guatemala, quacche anne fa, 'u "tu" ère ausate sulamènde 'mbrà 'nu crestiáne e 'na fèmmene. Ausà "tu" 'mbrà dò crestiáne non g'ère viste bbuène.
  • le suène de ll e y se 'nderconfunnene e suènane cumme 'a j frangise di je, janvier, o quèdde purtughese de janeiro, tranne ca jndr'à lle vanne d'a Provinge de Corrientes.

Distribuzione sciugrafeche[cangecange 'a sorgende]

Ô Spagnole jè une de le lènghe ufficiale de le Naziue Aunìte, de l'Aunìone Europee, de l'Organizzaziune de le State Americane, de l'Aunìone Africane e de l'Aunìone Latine. 'Na granna parte de le parlande jàvite jndr'à ll'emisfere occidentale (Europe, Americhe, e territorie spagnole jndr'à ll'Africa).

Cu cirche 106 miglione de parlande (sije cumme prime ca cumme seconne lènga), 'u Messiche jè 'u State cu 'a cchiù numerose popolazziune ispanofone d'u munne. Ô Spagnole messicane s'è arricchite de le lènghe indios messicane e jè 'a versione cchiù diffuse d'a lènga jndr'à lle State Aunìte grazzie ad 'a granne popolazzziune immigrande messicane.

Ce stonne cchiù nnande e da lundàne 'a Spagne (46 miglione), 'a Colombie (44 miglione), l'Argendine (39 miglione) e le State Aunìte (30 miglione, paise addò ô Spagnole jè 'a lènga domesteche pè cchiù d'u 10% de le crestiáne Statunitense [3]).

Naziune cu 'na segnefecative popolazziune de lènga spagnole
Ordene alfabbèteche Numere de parlande madrelènga
  1. Andorra (40.000)
  2. Argendine (39.248.000)
  3. Aruba (105.000)
  4. Australia (150.000)
  5. Austrie (1.970)
  6. Belize (130.000)
  7. Bolivia (7.010.000)
  8. Bonaire (5.700)
  9. Canada (272.000)
  10. Cile (15.795.000)
  11. Cine (250.000)
  12. Colombie (45.600.000)
  13. Corea d'u Sud (90.000)
  14. Costa Rica (4.220.000)
  15. Cuba (11.285.000)
  16. Curaçao (112.450)
  17. Ecuador (10.946.000)
  18. El Salvador (6.859.000)
  19. Filippine (2.900.000)
  20. Finlandie (17.200)
  21. Frange (2.100.000)
  22. Germanie (410.000)
  23. Giappone (500.000)
  24. Guatemala (8.163.000)
  25. Guiana Frangise (13.000)
  26. Guinea Equatoriale (447.000)
  27. Guyana (198.000)
  28. Haiti (1.650.000)
  29. Honduras (7.267.000)
  30. Isole Vergini Statunitensi (3.980)
  31. Israele (160.000)
  32. Itaglie (455.000)
  33. Kuwait (1.700)
  34. Libano (2.300)
  35. Marocco (960.706)
  36. Messiche (106.255.000)
  37. Nicaragua (5.503.000)
  38. Nuève Zelanne (26.100)
  39. Pajèsere Vasce (17.600)
  40. Panamá (3.108.000)
  41. Paraguay (4.737.000)
  42. Perù (26.152.265)
  43. Purtugalle (1.750.000)
  44. Porto Rico (4.017.000)
  45. Regne Aunìte (900.000)
  46. Repubbleche Dominicana (8.850.000)
  47. Romanie (7.000)
  48. Russie (1.200.000)
  49. Sahara Occidentale (341.000)
  50. Spagne (44.400.000)
  51. State Aunìte d'Americhe (41.000.000)
  52. Svezie (39.700)
  53. Svizzere (172.000)
  54. Trinidad e Tobago (32.200)
  55. Turchie (29.500)
  56. Uruguay (3.442.000)
  57. Venezuela (26.021.000)
  1. Messiche (106.255.000)
  2. Spagne (45.600.000)
  3. Colombie (44.400.000)
  4. Argendine (41.248.000)
  5. Stati Uniti d'America (41.000.000)
  6. Perù (26.152.265)
  7. Venezuela (26.021.000)
  8. Cile (15.795.000)
  9. Cuba (11.285.000)
  10. Ecuador (10.946.000)
  11. Repubbleche Dominicana (8.850.000)
  12. Guatemala (8.163.000)
  13. Honduras (7.267.000)
  14. Bolivie (7.010.000)
  15. El Salvador (6.859.000)
  16. Nicaragua (5.503.000)
  17. Paraguay (4.737.000)
  18. Costa Rica (4.220.000)
  19. Porto Rico (4.017.000)
  20. Uruguay (3.442.000)
  21. Panamá (3.108.000)
  22. Filippine (2.900.000)
  23. Frange (2.100.000)
  24. Purtugalle (1.750.000)
  25. Haiti (1.650.000)
  26. Russie (1.200.000)
  27. Marocco (960.706)
  28. Regne Aunìte (900.000)
  29. Giappone (500.000)
  30. Itaglie (455.000)
  31. Guinea Equatoriale (447.000)
  32. Germanie (410.000)
  33. Sahara Occidentale (341.000)
  34. Canada (272.000)
  35. Cine (250.000)
  36. Guyana (198.000)
  37. Svizzere (172.000)
  38. Israele (160.000)
  39. Australia (150.000)
  40. Belize (130.000)
  41. Curaçao (112.450)
  42. Aruba (105.000)
  43. Corea d'u Sud (90.000)
  44. Andorra (40.000)
  45. Svezie (39.700)
  46. Trinidad e Tobago (32.200)
  47. Turchie (29.500)
  48. Nuève Zelanne (26.100)
  49. Pajèsere Vasce (17.600)
  50. Finlandie (17.200)
  51. Guiana Frangise (13.000)
  52. Romanie (7.000)
  53. Bonaire (5.700)
  54. Isole Vergini Statunitensi (3.980)
  55. Libano (2.300)
  56. Austria (1.970)
  57. Kuwait (1.700)

Jndr'ô territorie bretànneche de Gibilterra, revennecate d'a Spagne, le 'Nglise rumane l'uneche lènga ufficiale. Ô Spagnole, comungue, rappreseènde 'a lènga madre de quase totte le crestiáne. Inoltre, jndr'à zone se parle 'u Llanito, 'na miškulanze de 'Nglise e Spagnole.

Jndr'à lle State Aunìte, ô Spagnole jè parlate da cirche ttrè quarte d'a popolazziune ispaniche. Ôsce a die, ce stonne cirche 41 miglione de ispaniche, ca rappresendàne 'u 13,5% d'a popolazziune totale; de quiste, quase 3 miglione non ge parlane 'na parole de 'nglise. Le ispaniche ôsce a die sonde 'a cchiù granne minoranze de le State Aunìte e jàvitane specialmènde jndr'à Florida (1,5 miglione), New York (1,8 miglione), Texas (3,4 miglione) e California (5,5 miglione). 'A granna maggioranze de lòre vènene da 'u Messiche e da le Caraibe (Cuba, Porto Rico). Inoltre, ô Spagnole sta a devendà 'na 'mbortande lènga de studie, cu 'nu numere sembre cchiù granne de non-ispaniche ca ô 'mbarane pè raggione commerciale, polìteche o turisteche. 'U Castigliane jè 'a lènga ufficiale d'u Nuève Messiche ('nzieme a le 'Nglise) e d'u territorie americane de Porto Rico.

Jndr'ô Brasile, addò 'u Purtughese jè 'a lènga ufficiale, ô Spagnole sta a devendà sembre cchiù lènga de studie. Quiste jè dovute a deverse fattore. Prime de totte, 'u fattoe ca 'u Brasile jndr'à lle urteme anne hagghie viste diminuì le soje cange commerciale cu le State Aunìte ed Europe ed aumendà, 'nvece, chidde cu le Pajèsere 'nziccate ispanofone (jndre 'nu mode particolare chidde d'u Mercosur). A chidde, se aggiungone le condinue cangiaminde culturale cocu assaje Pajèsere addò 'u Castigliane jè lènga ufficiale ed 'a forte somiglianze 'mbrà le dò lènghe ('nu fatte ca, ovviamènde, facilite l'apprendimènde). Pè totte quèste elenghe de raggione, 'u Congresse Naziunale d'u Brasile, 'u 17 luglie 2005, hagghie appruvate 'nu provvedimnède cò cui ô Spagnole devende 'a seconne lènga de le šcole primarie sije pubbleche ca private. Inoltre, jndr'ô Brasile se iacchie 'na comunità piccenne de madre lènga spagnole: jidde sonde Ebrèe sefardite (parlande sije 'u Castigliane standard ca 'u Ladine) sije de immigrate da otre Pajèsere sudamericane. Pè finì, jndre assaje cindre luènghe le confine (specialmènde cu l'Uruguay) se parle 'na miškulanze de Spagnole e Purtughese canosciute cumme Purtugnole.

Jndr'à Europe, fore d'a Spagne, ô Spagnole jè parlate da comunità de immigrate jndr'à Itaglie (specialmènde jndr'à lle granne cetate, addò le comunità sudamericane sonde jndre 'nu condinue aumende), Frange, Pajèsere Vasce, Germanie e Regne Aunìte (cu 'na 'mbortande comunità a Londre).

Jndr'à ll'Asie, l'ause d'a lènga spagnole hagghie avute 'nu costande decline a partì da 'u Novecinde. Da 'u 1973, ô Spagnole non g'ète cchiù lènga ufficiale jndr'à lle Filippine e da 'u 1987 non g'ète cchiù lènga curricolare jndr'à lle studie superiore. Ôsce a die, jè ausate jndre 'nu mode sciùrnaliere sule da 'u 0,01% d'a popolazziune (2.658 crestiáne seconne 'u cenzimènde d'u 1990). 'U 0,4% de le filippine ause 'nu Creolo-Spagnole canosciute cumme Chabacano (292.630 crestiáne jndr'ô 1990); a quidde se sommane le numerose prestite presende jndr'à lle varie lènghe filippine ed a 'mbortanze storeche d'u Castigliane (baste penzà ca 'na granne parte d'a letterature e de le documènde storeche d'u paise fine a le inizie d'u Novecnde fùrene redatte jndre quèste lènga). Comungue, jndr'à lle urteme anne, jndr'à ll'arcipelaghe filippine, ce stè 'nu rinnovate 'nderesse culturale pè ô Spagnole.

Ce stonne, pure, comunità assaje piccenne de "ex-immigrate" jndre varie Pajèsere asiateche ca pòtene vandà 'na certe canoscenze d'a lènga: se parle de Cenise nasciùte jndr'ô Messiche e cchiù nnande deportate jndr'à Cine e de Giappunise de terze o quarte generazziune nasciùte jndr'ô Perù e returnate jndr'ô Giappone.

Pure jndr'à Oceanie, ô Spagnole non ge tène granne 'mbortanze. Jè parlate da cirche 3.000 crestiáne jndr'à ll' Isole de Pasqua ('nu possedimènde territoriale cilene) e jè 'a settimae lènga cchiù diffuse jndr'à Austraglie (97.000 parlande seconne 'u cenzimènde d'u 2001). A Guam, Palau, jndr'à lle Marianne, jndr'à lle Isole Marshall e jndr'à lle State Federate de Micronesia, 'nu timbe possedimènde spagnole, 'u Castigliane jè ôsce a die estinde ed 'a soje 'nfluenze se limite a quacche pidgin e prestite jndr'à lle lènghe d'u luèche.

Jndr'ô Antartide, ô Spagnole jè ausate jndr'à lle staziune sciendifeche de Argendine, Cile, Perù e Spagne.

Spanglish[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Spanglish.

Ô Spanglish se pòte definì 'na modalità de espressiune lènguisteche orale e scritte. S'hàve quanne, jndre 'na frase cu 'na strutture lessicale spagnole, se cangiane alcune termine cu quidde d'a lènga 'nglise od 'u cundrarie.

Jndr'à forme scritte combrende pure 'a ispanizzaziune de parole 'nglise pè esembie write = rait, night = nait, teenager = tineyer; combrende l'adozione jndr'à lènga 'nglise de termine cumme taco, tapas, enchilada; l'adozione jndr'à lènga spagnole de e-mailcorreo electronico e link per enlace; 'u crijà neologgisme attraverse 'na sommarie traduziune da le 'nglise cumme typear o cliquear 'nvece de pulsar, emailear 'nvece de escribir correo electronico, reportear 'nvece de informar, remover 'nvece de sacar, educacion 'nvece de pedagogia o computadora 'nvece de ordenador.

'U fenomene conziste accussì de dò aspette: quidde de le 'nglise, specialmènde jndr'à lle State Aunìte, condaminàte da le ispanisme purtate da 'u flusse de latinoamericane proveniènde d'a frontiere cu 'u Messiche e chidde d'ô Spagnole jndr'à Spagne ed Americhe Latine condaminate da anglicisme trasùte specialmènde attraverse l'ause de le nuève tecnologgije 'nformateche o 'a fruizione de le mass-media o dovute a le fatte de Gibilterra e d'u canale de Panamá.

'U fenomene jè 'n spannemènde, specialmènde jndr'à lle State Aunìte. Durande le prime junele migratorie le Ispaniche, specialmènde portoricane e messicane, avèvene quacche difficoltà jndr'à ll'apprendimènde d'a nuève lènga e sopperivane a le lacune combletanne le frase cu parole spagnole. Chidde ère causate da 'u condraste 'mbrà 'na educaziune famigghiare avvenute jndre 'nu cundeste ispaniche ed 'u cundatte cu 'na nuève realtà ca rechiedeve l'adeguamède a 'nu nuève lènguagge.

Ôsce le cose sonde cangiate. Le tv e radie passane le frondiere attraverse le satellite e arrivane jndr'à lle casère de totte. Le curse de lènga sonde ad 'a purtate de 'nu munne de utinde. 'A condaminaziune lènguisteche jè reciproche e condinue. L'educazione de le figghie de ispaniche de prime e seconne generaziune avène jndre 'nu cundeste bilènghe, eppure le statisteche dìcene ca quiste nuève alunne onne difficoltà cu le 'Nglise cchiù de quande ne onne le lòre genitore. Sonde nasciùte jndr'à lle U.S.A. ma se sendene parte d'a culture e d'a popolazziune ca se iacchie a sud d'u confine cò 'u Messiche. Quinne jè accussì ca 'u lènguagge devènde rappresentànde de quèste duplice appartenenze.

Ce stonne deverse motive pè parlà Spanglish e deverse sonde le gruppe sociale ca ô ausane. Alcune, ce sonde jndr'à verità picche, 'u fàcene angore ôsce pè sopperì a le lacune de canoscenze de termine corrispettive 'nglise; otre sonde anglofone ca vòlene semblicemènde farse capì mègghie d'a comunità latine; otre ô parlane pè revendecà 'u lòre orgoglie de essere ispaniche e cu 'a vogghie de resistere a l'omologaziune jndre 'na culture ca non ge le rappresènde e jndr'à quale non ge se recanoscene; otre angore onne vogghie de distinguerse.

Particolarmènde, a Puerto Rico ce stè 'na mentalità assaje legate ad 'u cungette de Naziune portoricane purtate nnanze specialmènde da le 'ndependentiste. 'A lènga naziunale jè ufficialmènde le 'Nglise ma jndr'à famigghie e mmienze a le strade quase totte parlane Portoricane (deverse da 'u Castigliane). Piccè jndr'à lle šcole e jndr'à lle uffice pubbleche jè obblegatorie l'ause de le 'Nglise mendre jndr'à lle strade ce stè 'u dominie d'u Portoricane, jè accussì ca quiste tipe de bilènguisme fàce nascere cu assaje spondaneità ô Spanglish.

Esembie de lènga[cangecange 'a sorgende]

Parole e frase de ause comune[cangecange 'a sorgende]

  • = “sìne”
  • No = “none”
  • ¡Hola! = “cià!”
  • ¡Buenos días! = “Bbuèna sciùrnate!” (Letteralmènde: “bbuène sciùrne”)
  • ¡Buenas tardes! = “Bbuène pomerigge!” (Letteralmènde: “bbuène pomerigge”)
  • ¡Buenas noches! = “Bbuèna sere!”/ “Buona notte!” (Letteralmènde: “bbuène notte”)
  • ¡Adiós! =“Arrevederce!”
  • ¡Hasta luego! = “(Arrevederce) a presto!”
  • ¡Buena/mucha suerte! = “Buèna fortune!”
  • ¡Felicidades! = “Augure!”
  • Por favor = “Pè favore”
  • (Muchas) gracias = “Grazzie (assaje)”
  • De nada = “De nnijende”, “Preghe”
  • ¿Qué tal? = “Cumme vèje?”
  • ¿Cómo está (usted)/estás? = “Cumme sta/stéje?”
  • Muy bien = “Assaje bbuène”
  • Lo siento = "Me despiace"
  • ¿Hablas/Habla (usted) español/italiano/inglés/francés/alemán? = “Parle/Parla spagnole/tagliàne/'nglise/frangise/tedesche?”
  • ¿Cómo se llama (usted)/te llamas? = “Cumme se chiame/te chiame?”
  • No entiendo/comprendo = “Non ge capisce”
  • No sé = “Non ge sacce”
  • ¿Qué hora es? o ¿Qué horas son? = “Ce ore sonde?”
  • ¿Dónde estás/está? = “Addò sì/Addò stè?”
  • ¿Adónde va (usted)/vas? = “Addò se ne vèje/Addò te ne vèje?”
  • ¡Suerte! = “Bbuèna fortune!”
  • ¡Ya tú sabes! = “Tùne sacce cumme 'u facìme” (De ause prevalentemènde jndr'a lle ghette o barrios latinoamericane)
  • ¡Viva la revolución! = “Vive 'a rivoluzione!”
  • ¡Broma! = “Scherze!”

Numere cardinale[cangecange 'a sorgende]

0. cero
1. uno
2. dos
3. tres
4. cuatro
5. cinco
6. seis
7. siete
8. ocho
9. nueve
10. diez
11. once
12. doce
13. trece
14. catorce
15. quince
16. dieciseis
17. diecisiete
18. dieciocho
19. diecinueve
20. veinte
21. veintiuno
22. veintidós
23. veintitrés
24. veinticuatro
25. veinticinco
26. veintiseis
27. veintisiete
28. veintiocho
29. veintinueve
30. treinta
31. treinta y uno
....
40. cuarenta
50. cincuenta
60. sesenta
70. setenta
80. ochenta
90. noventa
100. cien
101. ciento uno
200. doscientos
....
500. quinientos
....
700. setecientos
....
1.000. mil
1.234. mil doscientos treinta y cuatro
1.000.000. un millón
1.000.000.000. mil millones
1.234.567.891. mil doscientos treinta y cuatro millones, quinientos sesenta y siete mil, ochocientos noventa y uno

Numere ordinale[cangecange 'a sorgende]

1. primer, -ero, -era
2. segundo, -da
3. tercer, -ero, -era
4. cuarto, -ta
5. quinto, -ta
6. sexto, -ta
7. séptimo, -ma
8. octavo, -va
9. noveno, -na
10. décimo, -ma
11. undécimo, -ma o decimoprimero, -ra
12. duodécimo, -ma o decimosegundo, -ra
13. decimotercero, -ra
14. decimocuarto, -ta
20. vigésimo, -ma
21. vigésimo primero, -ra
30. trigésimo, -ma
40. cuadragésimo, -ma
50. quincuagésimo, -ma
60. sexagésimo, -ma
70. septuagésimo, -ma
80. octogésimo, -ma
90. nonagésimo, -ma
100. centésimo, -ma

Sciúrne d'a sumáne[cangecange 'a sorgende]

lunes: Lunedìe
martes: Martedìe
miércoles: Mercrudìe
jueves: Sciuvedìe
viernes: Venerdìe
sábado: Sàbbete
domingo: Dumèneche

Nome de le mise[cangecange 'a sorgende]

enero: Scennare
febrero: Febbrare
marzo: Marze
abril: Abbrile
mayo: Másce
junio: Giugne
julio: Luglie
agosto: Agoste
septiembre: Settèmbre
octubre: Ottobre
noviembre: Novèmbre
diciembre: Decèmbre

Presende 'Ndicative d'u verbe ser "essere"[cangecange 'a sorgende]

yo soy = “ije so'”
tú eres / vos sos = “tune sì"
usted es = “Jèdde éte”
él/ella/ello es = “jidde/jèdde/(chidde) jè, éte”
nosotros, -as somos = “nuje síme”
vosotros, -as sois = “vuje síte” ('nformale)
ustedes son = “vuje síte” (formale)
ellos/ellas son = “lóre/essi/esse sò”

Presende 'Ndicative d'u verbe estar "essere" (state momendanèe) o stare[cangecange 'a sorgende]

yo estoy = “ije sonde/stoche”
tú/vos estás = “tune sèje/stèje”, ecc.
usted está
él/ella está
nosotros, -as estamos
vosotros, -as estáis
ustedes están lucrezia
ellos/ellas están

Presende 'Ndicative d'u verbe haber "avere" (ausiliare)[cangecange 'a sorgende]

yo he = “ije hagghie”
tú has = “tune hé”
usted ha = “Jèdde have”
él/ella/ello ha = “egli, jidde/jèdde have”
nosotros, -as hemos = “nuje ame”
vosotros, -as habéis = “vuje avíte” ('nformale)
ustedes han = “vuje avíte (formale)”
ellos/ellas han = “lóre/essi/esse honne”

Presende 'Ndicative d'u verbe tener "avere" (possesse)[cangecange 'a sorgende]

yo tengo = “ije tènghe”
tú tienes = “tune tíne”
usted tiene = “Jèdde téne”
él/ella/ello tiene = “egli, jidde/jèdde téne”
nosotros, -as tenemos = “nuje teníme”
vosotros, -as tenéis = “vuje teníte” ('nformale)
ustedes tienen = “vuje teníte (formale)”
ellos/ellas tienen = “lóre/essi/esse tènene”

False amice[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Glossarije de le false amice d'a lènga spagnole.

In generale, assaje parole d'ô spagnole sonde combrensibbèle ad 'u parlànde de lènga tagliàne ('mbrà le dò lènghe ce stè mutue 'ndelligibbeletà). Ce ne stonne, però, assaje ca parene parole tagliàne, ma ce onne totte n'otre segnefecate (alcune tènene 'nu doppie segnefecate). Jidde onde le cussìditte "false amice", de cui ce sonde alcune esembie:

  • aceite = “uègghie” (da tavola) (“acite” se dìce vinagre)
  • aceituna = “alie” (“acetone” se dìce acetona)
  • afamado/a = "famuse/a" ("rangône/a" se dìce hambriento/a)
  • amo = “segnòre”, “padrone” (“amo” se dìce anzuelo)
  • arroz = “rise” (“arroste” se dìce asado)
  • barato = “a bbuène mercate” (“baratte” se dìce cambio)
  • bigote = “baffi” (“bigotte” se dìce santurrón, mojigato, chupacirios)
  • bodega = “candìne” o “deposite” (“botteghe” se dìce tienda)
  • bollo = “brioche” (“bolle” se dìce timbro, sello)
  • bronca = “rabbie" (“bronche” se dìce bronquio)
  • bruja = “streghe”, “maga”/brujo = “stregone” (“bruco” se dìce gusano, larva)
  • buche = “gozze”, “sorsate”, “gargarisme” (“bucce” se dìce cáscara, vaina)
  • buque = “šckife” (“buche” se dìce agujero, hueco)
  • burro = “ciucce” (“burre” se dìce mantequilla)
  • buscar = “cercà” (“buscà” se dìce alcanzar, coger)
  • caldo = “brode” (“calde” se dìce caliente o cálido [agg.] e calor [sost.])
  • cama = “lette” (“camere” se dìce habitación, cuarto)
  • cana = “capìdde/pile vianghe” (cfr. it. “canuto”) (“canne” se dìce caña, bastón)
  • cara = “fazze” (segnefeche “cara” jndr'ô senze de prezze, oppure se dìce querida)
  • carta = “lettere” [poste] (“carte” se dìce papel)
  • cartera = “portafogghie”, “cartèdde” (“cartière” se dìce papelera)
  • cazo = “mestole” (“ciola” se dìce polla)
  • cero = “zere” (“cere” se dìce vela o cirio)
  • clavo = “chiode” (“clava” se dìce clava, chachiporra)
  • cola = oltre a "colle" segnefeche pure "code"
  • codo = “gomite” (“code” se dìce rabo, cola)
  • cortar = “taggià”; “'nderrompere” (“accorcià” se dìce acortar, abreviar)
  • cuarto = oltre a “quarte” segnefeche pure “camere”
  • chica = “uagnedde” (“cicche” se dìce colilla jndr'ô senze de “sigarette” e chicle jndr'ô senze de “gomme americane”)
  • chiste = “barzellette”, “scherze” (“ciste” se dìce quiste)
  • chichón = “bernocchèle”, “ematoma” (“cuculone” se dìce gordinflón)
  • cura = oltre ca “cure” (jndr'à medicine) segnefeche pure “prete” (“cure” jndr'ô senze de “attenziune” se dìce 'nvece cuidado)
  • demandar = “denungià” (“domandà” se dìce preguntar o pedir a seconne d'a situaziune)
  • demora = “ritarde”, “dilazione”, “esitazione” (“demore” se dìce casa, vivienda, domicilio)
  • demorar = "retardà", "esità" ("djavitàre" se dìce habitar, residir, domiciliarse)
  • equipaje = “bagaglie” (“equipagge” se dìce tripulación)
  • esposar = “ammanettà” (“spusà” se dìce casar)
  • estafa = “truffe” (“staffe” se dìce estribo, abrazadera)
  • estanco = “tabaccherie” (“stanghe” se dìce cansado)
  • estela = “scia”/“stele” (“stelle” se dìce estrella)
  • estival = “estive” (“stivale” se dìce bota)
  • éxito = “successe” (“esite” se dìce resultado)
  • fecha = “date”, “ore” (“fecce” se dìce escoria, morralla; “feci” se dìce heces; “faccia” se dìce cara)
  • figón = “osterie”, “bettèle” (“fighe”, variande de “fiche” jndr'ô senze de “bèdde”, “carine” se dìce guapo)
  • gordo = “gruèsse” (“rangône” se dìce glotón, voraz)
  • grifo = oltre a "grifone", segnefeche pure "rubinette"
  • guadaña = “falce” (“guadagne” s dìce ganancia, provecho, lucro)
  • guadañar = “falcià” (“guadagnà” se dìce ganar(se), granjear(se))
  • habitación = “camere”, “stanze” (“jàvitaziune” se dìce casa, vivienda, domicilio)
  • jornal = “salarie” (“sciùrnale” se dìce periódico, diario)
  • jornalero = “fatjature”, “bracciande” (“sciùrnaliere” se dìce cotidiano, diario; "giornalaio" se dìce gacetero o vendedor de periódicos)
  • judía = oltre a “giudea” (masc.: judío), segnefeche “fagiolo”
  • largo = “luèngh” (“larghe” se dìce ancho, amplio)
  • luego = “dope”/"dunque" (“luoghe” se dìce lugar)
  • mantel = “tovagghie” (“mandelle” se dìce capa)
  • mesa = “tavele” (“messe” e dìce misa)
  • nariz = pòte segnefecà pure “narice” (specie ad 'u plurale), ma segnefeche specialmènde “nase”
  • oso = “orse” (“osse” se dìce hueso)
  • paperas = “orecchiune” (“papere” se dìce gansos e, jndr'ô senze de "gaffes", gallos)
  • pavo = “tacchine” (“pavone” se dìce pavón, pavo real)
  • peca = “lendiggene”, “neo” (“pecche” se dìce falta, defecto, imperfección)
  • plátano = oltre a “platane”, segnefeche pure “banane” (ma jndr'ô Sudameriche: banane)
  • presa = “dighe”, “artiglie” (“presse” se dìce prensa)
  • prima = premie (“prime” [avv.] se dìce antes de)
  • primo/a = “cuggine/a” (“prime/a” se dìce primero/a)
  • prisa = “presse” (“pressd” se dìce prensa)
  • rapaz = oltre a “rapace”, segnefece pure “uagnune”
  • rato = “momènde, periode” (“ratte” se dìce rata)
  • sábana = “lenzuole” (“savane” se dìce sabana)
  • salir = “uscì” (“salì” se dìce subir)
  • sellar = “affrangà”, “sigillà” ("sellare" se dìce ensillar)
  • sembrar = “seminnà” (“sembrà” se dìce parecer)
  • serrar = “segà” (“serrà” se dìce cerrar, atrancar, estrechar)
  • seso = “cervièdde” jndr'ô senze de “giudizzie” (“sesse” se dìce sexo)
  • seta = “funghe” (“sete” se dìce seda)
  • siega = "mietiture" ("seghe" se dìce sierra)
  • sierra = 1)"seghe"; 2)"mundagne"/"catene monduose" ("serre" se dìce invernadero)
  • subir = “'nghianà” (“subbì” se dìce sufrir, soportar)
  • suceso = “fatte”, “avvenimèmde” (“successe” se dìce normalmènde éxito)
  • sueldo = “stipendie” (“turnise/i” se dìce dinero)
  • tachar = "cangellà" ("tacè" se dìce callarse)
  • tienda = oltre a “tende (da cambegge)”, segnefeche pure “negozie” (“tende” pè fenestre se dìce cortina)
  • toalla = “asciugamane” o “salviette” (“tovagghie” se dìce mantel)
  • tocar = oltre a “tuccà” (pure jndr'ô senze figurate), segnefeche “suonà”
  • todavía = "(non) angore" ("tuttavie" se dìce sin embargo)
  • topo = “talpe” (“sciorge” se dìce ratón)
  • trufa = “tartufe” (“truffe” se dìce estafa, fraude)
  • tufo = “fizze”/"ricciole" (“tuffe” se dìce zambullida)
  • vaso = “bicchiere” (segnefeche “vase” sule jndr'ô senze de “vase sanguigne”; nejndr'à lle otre segnefecate, “vase” se dìce: florero, jarrón, tiesto, tarro, ecc.)
  • vela = oltre a “vele”, segnefeche pure “candela”, “cero”
  • viso = “sottoveste” (“fazze” se dìce cara, rostro)

Parole de origgene arabe[cangecange 'a sorgende]

'A luènghe dominaziune arabe jndr'à Spagne hagghie avùte le soje effette pure sus 'u lessiche. Le parole de origgene arabe se contraddistinguone pè 'a presenze de l'artichele determinative arabe al- (non sembre cunzervate jndr'ô tagliàne e frangise). Aqquà ce stonne alcune esembie:

  • ajedrez = "sciuèche de le scacche"
  • alambique = "alambicche"
  • alcachofa = "scarciòppele"
  • alcalde = "sinnache"
  • alcanfor = canfore
  • alcázar = “fortezze” [4]
  • alcoba = "alcove"
  • alcohol = “alcool”
  • alférez = "alfiere"
  • alfombra = “tappete”
  • algodón = “cotone”
  • almohada = “cuscine”
  • almacén = “magazzine”
  • almanaque = "almanacche"
  • almuerzo = "pranze"
  • azafrán = "zafferane"
  • azúcar = “zucchere”
  • ojala = "magari"

Premie Nobel pè 'a letterature de lènga spagnole[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. 'U spagnole jè parlate da cirche 330 miglione de crestiáne cumme prime lènghe; 417 miglione ce se cundane pure quidde ca ô ausane cumme lènga secondarie.
  2. Spagnole jndr'ô munne
  3. Language Use
  4. Jndr'à realtà, l'etimologgije de alcazar jè a soje vote latine. 'A parole arabe derive 'nfatte da castrum, arabizzate jndre qasr a cui cchiù nnande se jè aggiunde l'artichele al-. Accussì l'etimologgije precise vòle castrum (lat.) -> al-qasr (ar.)-> alcazar (spa.). Fonde Artichele d'u Corriere.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Cano, Rafael (coord.): Historia de la lengua castellana. Barcelona: Ariel Lingüística, 2005.
  • Grijelmo, A.: Defensa apasionada del idioma castellano. Madrid: Grupo Santillana de Ediciones, 1998. ISBN 968-19-1132-6.
  • López García, Ángel: El rumor de los desarraigados: conflicto de lenguas en la Península Ibérica. Barcelona: Anagrama (XIII Premio Anagrama), 1985.
  • Alatorre, Antonio: Los 1001 años de la lengua española. México: Fondo de Cultura Económica. ISBN 968166678.

Vôsce cullegate[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegamende sus a indernette[cangecange 'a sorgende]