Cuba

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Nota disambigua.svg Disambiguazzione – Ce ste cirche altri significati, 'ndruche Cuba (disambigue).

Cuba
Cuba – Bandiera Cuba - Stemma
(dettagli) (dettagli)
Patria y Libertad ("Patrie e franghezze")
Cuba - Localizzazione
Date amministrative
Nome completo Repubbleche de Cuba
Nome ufficiale República de Cuba
Lènghe ufficiali spagnole
Capitale L'Avana  (2.100.000 ab.)
Politeche
Forma de guverne State socialiste
Presidende Raul Castro
Indipendenza 10 ottommre 1868 (dechiarate)
20 másce 1902 (recanosciute)
Trasute jndr'à l'ONU 24 ottommre 1945 1
Superficie
Totale 100.860 km² (106º)
% delle acque trascurabbele%
Popolazzione
Totale 11.184.023 ab. (2002) (67º)
Denzetà 101 ab./km²
Nome degli abitanti Template:AggNaz/Cuba
Sciugrafije
Continende Americhe d'u Nord
Fuse orarie UTC -5
Economia
Valuta Peso cubane, Peso cubane convertibbele[1]
ISU (2005) 0,838 (ìrte) (51º)
Varie
Codici ISO 3166 CU, CUB, 192
TLD .cu
Prefisso tel. +53
Sigla autom. C
Inne nazionale La Bayamesa
Festa nazionale 26 luglie
Cuba - Mappa
1Jè une de le 51 State ca honne date vite a ll'ONU jndr'ô 1945.
 

'A Repubbleche de Cuba jè 'nu arcipelaghe de le Caraibe settendrionale, acchiate 'mbrà 'u Mar de le Caraibe, 'u Gurfe d'u Messiche e l'oceane Atlandiche. Verse nord se iacchene le State Unite e Bahamas, ad ovest 'u Messiche, a sud le Isole Cayman ed 'a Giamaiche, e a sud-est Haiti.

Etimologgije[cangecange 'a sorgende]

'U nome Cuba avène da cubao, parole de lle indiggene Taino 'u cui segnefecate se pòte ccu traduce cchiù o mènde cu "addò se iacchie terrene fertile".[2]

Sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

Cuba non g'ète sulamènde 'na isole, me pure 'nu arcipelaghe ca combrende quase 4200 isole e isolette ditte cayos ca circunnane l'isole prengepále. Jè acchiate jndr'à vanne settendrionale d'u granne arcipelaghe de le Caraibe e jè 'a soje isole cchiù granne. A nord se iacchiene le State Aunìte, scucchiáte da Cuba d'ô Stritte de Florida larije sule 180 km e l'Oceane Atlandiche Settendrionale.

A ovest se iacchie 'u Canale d'ô Yucatán ce 'a scucchie da 'u continende cendre-americane, a sud 'u Mar de le Caraibe e ad est 'u canale Sopravento ce 'a scucchie da Haiti. 'A Repubbleche occupe le 'ndere isole, e le varie isolette ce 'a circunnane, cumme l'Isole d'a Giovendù (Isla de la Juventud), cu l'eccezione d'a Baie de Guantanamo, 'na base navale ce jè state lassate accume "prestite" a lle State Aunìte jndr'ô 1903.

Morfologgije[cangecange 'a sorgende]

'U soje territorie jè prevalentemènde chianeggiande, cu colline e mundagne ca se spànnene pe' 'a maggior parte jndr'à vanne sud-oriendale. Jndr'à vanne occidentale, correspondente ad 'a provinge de Pinar del Río, se spanne 'na cordigliere ca se allunghe parallele ad 'a coste pe' 180 km. Aqquà 'u paisagge jè caratterezzate da le Mogotes de Jumagua, scoscese formaziune calcaree a pan de zucchere, recuperte de vegetaziune. Totte 'a coste meridionale jè sormondate d'a catena monduose cchiù ìrte de ll'isole, 'a Sierre Meste, ca se iacchie scoscese sus 'u litorale. 'A mundagne cchiù ìrte, cu lle soje 1984 metre jè 'u Pico Real del Turquino.

L'isole jè longhe 1250 km cirche, mendre 'a larijèzze jè assaje piccele, jndr'ô soje punde massime, jndr'à provinge de Camagüey jè de 120 km me sulamènde de 31 jndr'à provinge de L'Avana. 'U granne sveluppe costiero, de cchiù de 3500 km, offre 'na ambie varietate de paisagge marine, d'a costiere rocciose vasce ed allongate, a quèdde ìrte e cu dirupe, me specialmènde 'na smisurate distese de praje de réne coralline a vôte granulose, me a vôte pure finissime ed 'mbalpabbele. 'A barriere coralline, ca se spànne a ll'esterne de ll'arcipelaghe de Camagüey, jè, cu le soje 400 km de grannèzze, 'a seconne d'u munne pe' 'mbortanze dope quèdde australiane. Jndr'ô sveluppe d'a coste se iacchiane profunnde ed ambie 'nzenature ca costituiscone bacine portuale naturale de 'nu valore e de 'na bellèzze granne assaje, sede de le puèrte commerciale storeche de Cuba cumme L'Avana, Santiago de Cuba e Cienfuegos.

Le jume sonde caratterizzate da 'nu corse assaje breve, date 'a forme stritte e allongate de ll'isole. Sonde però ricche d'acque, pure ce 'u lòre reggime jè determinate da lle chiogge: alcune tènene tratte ca se spànnene d'abbasce 'a tèrre a cause d'a formaziune carseche d'u terrene. 'U cchiù longhe jè 'u Rio Cauto (370 km) ce, a defferenze de lle otre, scorre jndre 'nu senze longetudenale. Le soje sorgende se iacchiene jndr'à Sierre Meste e sfoce jndr'ô gurfe de Guacanayabo. 'U Rio Toa furme 'nu munne de cascate e, essenne ricche de acque, jè sfruttate pe' 'a produziune de energije elettreche.

Clime[cangecange 'a sorgende]

'A furme allongate de ll'isole, 'a soje disposiziune sus a ll'asse est-ovest ed 'a piccele defferenze de latitudene 'mbrà le soje estremitate, fàcene devendà l'isole uniforme da 'u punde de viste climateche, caratterezzate da 'u soffie costande de lle Alisèe ca tènene origgene da ll'Oceane Atlandiche. 'U clime tropicale avène scucchiáte jndre dò staggione, secche jndr'ô periode 'nvìernale, da novèmmre ad abbrìle e umide da másce a ottommre. Le temberature sonde combrese 'mbrà 20° e 30° e le precipitaziune sonde abbondante e de forte 'ndensetate jndr'ô periode estive.

'A temberature da ll'acque d'u mare, pure pe' 'a presenze d'a vicine corrente d'u Gurfe, stè cange 'mbrà lle 26° de 'nvìerne e le 28-30° d'u periode estive. Duranne 'a staggione umide, n'particulare 'mbrà settèmmre ed ottommre, se pòtene ccu verifeche le uragane, sisteme depressiunare assaje profunne, de grannèzze variabbele 'mbrà lle 150 e le 600 km de diametre, ca riessene ccu sveluppe vìende de 'na granna 'ntenzetate (fine a 300 km/h) e chiogge torrenziale inondande, ca causane grave prubblème ad 'a popolazzione cubane.

Ordinamènde d'ô state[cangecange 'a sorgende]

Suddivisiune amministrative[cangecange 'a sorgende]

Exquisite-kfind.png Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Provinge de Cuba e Comune de Cuba.

Cuba jè scucchiáte jndre 15 provinge comboste da 169 municepaletate e da 'na municepaletate speciale (l'Isole d'a Giovendù, o Isla de la Juventud canosciute fine ad 'u 1978 cumme Isla de Pinos).

CubaSubdivisions.png

  1. Pinar del Río
  2. Artemisa
  3. Cetate de l'Avana (Provinge de la Ciudad de La Habana)
  4. Mayabeque
  5. Matanzas
  6. Cienfuegos
  7. Villa Clara
  8. Sancti Spíritus
  1. Ciego de Ávila
  2. Camagüey
  3. Las Tunas
  4. Granma
  5. Holguín
  6. Santiago de Cuba
  7. Guantánamo
  8. Municepaletate speciale Isole d'a Giovendù (municipio especial Isla de la Juventud)


Demografije[cangecange 'a sorgende]

Pop. = Populazione Fonte: Cenzimènde Cubane d'u 2002 [3]

Provinge Capitale Pop. (2005) Pop. (%) Grannèzze (km²) Grannèzze (%) Denzetate
Camagüey Camagüey 784.178 7,02 14.134 13,2 50,22
Ciego de Ávila Ciego de Ávila 411.766 3,68 5.962 5,6 60,70
Cienfuegos Cienfuegos 395.183 3,54 4.149 3,9 94,54
Cetate de l'Avana L'Avana 2.328.000 19,70 740 0,7 3053,49
Granma Bayamo 822.452 7,36 8452 7,9 98,20
Guantánamo Guantánamo 507.118 4,54 6366 6,0 82,22
Holguín Holguín 1.021.321 9,14 9105 8,5 109,90
Provinge de Isole d'a giovendù Nueva Gerona 86.559 0,77 2199 2,1 35,78
L'Avana L'Avana 711.066 6,36 5669 5,3 124,06
Las Tunas Victoria de Las Tunas 525.485 4,70 6373 6,0 79,77
Matanzas Matanzas 670.427 6,00 11.669 10,0 56,80
Pinar del Río Pinar del Río 726.574 6,50 10.860 10,2 66,63
Sancti Spíritus Sancti Spíritus 460.328 4,12 6.737 6,3 68,33
Santiago de Cuba Santiago de Cuba 1.036.281 9,27 6.343 5,9 168,32
Villa Clara Santa Clara 817.395 7,31 8.069 7,6 97,17
Cuba L'Avana 11.177.743 106.827 101,72

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Cuba tène dò tipe de ternise.
  2. Alfred Carrada, The Dictionary of the Taino Language
  3. Cuba Census 2002 Population table

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Predecessore: State pe' innece de sveluppe umane Successore: [[Image:{{{immagine}}}|30x30px]]
Emirate Arabe Aunìte 50º puèste Saint Kitts e Nevis I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
con
con
Emirate Arabe Aunìte {{{data}}} Saint Kitts e Nevis