Statère Aunìte d'Americhe

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Disambiguazzione – Ce ste cirche "USA", "Usa" e "U.S.A." remannene aqquà. Ce tu stè acchianne otre vôsce ca pòtene ccu se referisce ad 'a stesse combinaziune de ttré carattere, 'ndruche USA (disambigue), 'ndruche Statère Aunìte d'Americhe (disambigua).
Disambiguazzione – "Statère Aunìte" manne aqquà. Ce ste cirche otre vôsce ca pòtene ccu se referisce ad 'a stesse locuzione, 'ndruche Statère Aunìte (disambigue).
Statère Aunìte
E pluribus unum ("Da assaje une", 1776)
In God we trust ("Confidiame 'Ndije", 1916)
Statère Aunìte - Localizzazione
Statère Aunìte - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteStatère Aunìte d'Americhe
Nome ufficialeUnited States of America
Lènghe ufficiale'Nglise (de facto)
Otre lènghespagnole (Nuève Messiche, Porto Rico), hawaiiane (Hawaii), frangese (Louisiana, Maine), samoane (Samoa americane), chamorro (Guam, Isole Marianne Settendrionale), caroliane (Isole Marianne Settendrionale)
CapitaleWashington, D.C.  (588.292 ab. / 2008)
Politiche
Forme de governeRepubbleche presidenziale federale
PresidendeJoe Biden
'Ndipendenzeda 'u Regne Aunìte de Gran Bretagne Dechiarate 4 luglie 1776 Recanosciute 3 settèmmre 1783
Trasute jndr'à l'ONU24 ottommre 19451
Membre permanènde d'u CdS
Superficie
Totale9.372.614 km² ()
% de le acque2,2%
Popolazzione
Totale308.745.538 ab. (2010) ()
Denzetà33.9 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Statère Aunìte
Sciugrafije
ContinendeAmeriche e Oceanie
Fuse orarieUTC-5 fine a UTC-10
UTC-4 fine a UTC-10 jndr'à ore legale
Economie
ValuteDollare statunitense (USD, $)
PIL (nominale)14,266,201[1] milione de $ (2009) ()
PIL pro capite (nominale)46,442[1] $ (2009) ()
ISU (2005)0,951 (assaje ìrte) (12º)
Varie
Codece ISO 3166US, USA, 840
TLD.us .um .edu .gov .mil
Prefisse tel.+1
Sigle autom.USA
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleThe Star-Spangled Banner
Feste nazionale4 luglie
Statère Aunìte - Mappe
Statère Aunìte - Mappe
1Jè une de le 51 State ca jndr'ô 1945 honne date vite a ll'ONU.
Jè une de le 12 State ca jndr'ô 1949 honne date vite ad 'a NATO.
 

Le Statère Aunìte d'Americhe (denominaziune ufficiale jndr'à lènga 'nglise: "United States of America"; abbreviaziune diffuse jndr'ô lengàgge comune: "Statère Aunìte", "USA",[2] "Usa",[3] "U.S.A.",[4] "States";[5] sineddoche diffuse jndr'ô lengàgge comune: "Americhe")[6] sonde 'na repubbleche federale ccu 'nu sisteme rappresendative de ll'Americhe settentrionale comboste da 50 statère e 'nu destritte federale (Washington, D.C.).

Le Statère Aunìte confinane a nord cu 'u Canada e a sud cu 'u Messiche, mendre ad est e ad ovest sonde vagnate respettivamènde da ll'oceane Atlandiche e da ll'oceane Pacifiche. Le acque territoriale de ll'Alaska - ô state cchiù gruèsse - confinane ccu 'a Russie (Stritte de Bering). Ô state de lle Hawaii jè furmate da 'nu arcipelaghe acchiate jndr'ô cindre de ll'oceane Pacifiche. 'U paise tène pure alcune territorie e vanne 'nzulare, sparse 'mbrà 'u mar de le Caraibe ed 'u Pacifiche.

Ccu 'na grannèzze de cchiù de 9,37 miglione de km² e ccu cchiù de 310 miglione de crestiáne, lle Statère Aunìte sonde 'u quarte paise cchiù granne d'u munne, ed 'u terze ccchiù populate. Lle Statère Aunìte sonde une de le pajèsere ccu 'a cchiù granna deversetate etneche ed 'a soje multiculturaletate jè 'u prudotte de 'na immigraziune su a 'na larije scale da lle cchiù svariate pajèsere de lle deverse continend.[7] L'economije statunitense jè 'a cchiù granne d'u munne, ccu 'na stime d'u prudotte 'nderne lorde (PIL) jnr'ô 2008 de 14.300 migliarde de dollare($) (ca stè rappresende 'u 23% d'u totale mondiale basate sus ad 'u PIL nnùmenale e quase 'u 21% d'u PIL calculate a paretate de putere d'acquiste).[1][8]

Etnie[cangecange 'a sorgende]

Pe' quanne arreguarde le origgene d'a popolazzione statunitense (stime d'u 2006)[9] se calcule ca tènene le seguende discendenze (pure ce sule lundàne o parziale):

Cirche 40,7 miglione sonde afroamericane, combresi le gnure ispaneche.

Cirche 198 miglione sonde vianghe non ispaneche accussì scucchiáte:

De minore consistenze quacche altre miglione rappresendate da lle pajèsere europèe ca non ge sonde elengate aqquà sus.

Cirche 15 miglione de crestiáne sonde de origgene asiateche, specialmènde:

Da 'na stime fatte jndr'ô 2007 resultavane 45,5 miglione de cittadine statunitense de origgene ispaneche (de qualsiase etnie) n'particolare:

Jndr'ô cenzimènde guvernative d'u 2009 lle statunitense ispaneche èrene cirche 48,5 miglione, cu 'nu 'ngremènde de quase 3 miglione de crestiáne jndre sule 2 anne[10].

Le native americane, de razze pure o n'combinaziune ccu otre etnie, sonde cirche 4,1 miglione.

L'immigraziune ispaneche ète pure ôsce a die 'a cchiù numerose (assaje sonde le clandestine trasùte illegalmènde da 'u Messiche) e se dice ca 'mbrà quacche decennie 'u numere de lle ispaneche ha ddà superà quidde de lle americane de lènga 'nglise.

Jè state pure calculate ca jndr'à lle Statère Aunìte jàvitane approssimativamènde 12 miglione de clandestine (unauthorized immigrants), prengepalmènde messicane, salvadoregne, guatemalteche, filippine.[11]

Divisiune amministrative[cangecange 'a sorgende]

Statère[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce State federate de lle USA.

'A dichiaraziune de 'ndependenze, n'origgene, ha state firmate da tredice de lle cingande statère ca ôsce a die stonne ccu furme lle Statère Aunìte ('a date 'mbrà parendese stè inneche l'epoche d'a lòre trasùte jndr'à confederaziune):

'Nu destritte scucchiáte, sutte 'a derette autoretate d'u Congresse, jè 'u Destritte de Columbia Destritte de Columbia, ce jè Washington, ca ète pure 'a capitale d'a federaziune.

Inoltre ce stonne pure alcune territorie espatriate ca depennone da lle Statère Aunìte:

Condèe[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Condèe de lle Statère Aunìte d'Americhe.

'U seconne levèlle amministrative ète generalmènde quidde de lle condèe. Le 50 statère sonde scucchiáte jndre 3.141 condèe o enditate amministrative assimilabbele a jèdde. 'U rapporte 'mbrà statère, condèe e levèlle amministrative de grade cchiù vasce ète regulate jndre 'nu mode autonome jndr'à lle deverse statère d'a costituziune de ognune de jidde.

Cetate[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Cetate de lle Statère Aunìte d'Americhe e Aree metropolitane de lle Statère Aunìte d'Americhe.

'U terzo levèlle amministrative, pure ce ccu 'mbortande defferenze jndr'à lle deverse statère, ète solitamènde quidde de lle cetate (city e borough). 'Na cetate occupe generalmènde 'na vanne d'u territorie de 'na condèe, me ce pòtene essere "cetate 'ndependente", 'u cui territorie non g'ète cumbrese jndre nisciune condèe, o le consolidated city-county, ce sonde cetate 'u cui territorie se sovrappone combletamènde a quidde d'a condèe de appartenènze. 'Nu case uneche ète 'nvece quidde d'a cetate de New York, 'u cui territorie copre 5 deverse condèe (rappresentate da lle 5 quartiere, o borough).

Le cendre urbane cchiù granne sonde tuttavije assaje cchiù spannùte de le lòre confine cettadine, e avènene idendifecate da 'na aree metropolitane. Le aree metropolitane cenzite da 'ô United States Census Bureau sonde 363. Jèdde comunque non ge costituiscone 'na enditate amministrative, me tènene 'na funziune esclusivamènde statisteche.

Jndr'ô 2008, l'83,6% d'a popolazzione javitàve jndre a n'arèe metropolitane[12]. Da ll'anne 2000 'a cchiù granna crescite demografeche s'ète reggestrate specialmènde jndr'à lle cetate d'u sud ('a accusìdditte Sun Belt), n'particolare jndr'à lle aree metropolitane de Dallas, Houston, Phoenix, Miami e Atlanta, e jndr'à California Meridionale[13].

Prengepále cetate de lle Statère Aunìte d'Americhe
  Cetate Popolazzione Area Metropolitane
New York

Los Angeles
Destritte de Columbia Washington (Destritte de Columbia) - Capitale. 591.833 - (27ª) 5.358.130 - ()
Nuève York New York City (New York) 8.363.710 - () 19.006.798 - ()
Californie Los Angeles (California) 3.833.995 - () 12.872.808 - ()
Illinois Chicago (Illinois) 2.853.114 - () 9.569.624 - ()
Texas Houston (Texas) 2.242.193 - () 5.728.143 - ()
Arizona Phoenix (Arizona) 1.567.924 - () 4.281.899 - (12ª)
Pennsylvania Filadelfia (Pennsylvania) 1.447.395 - () 5.838.471 - ()
Texas San Antonio (Texas) 1.351.305 - () 2.031.445 - (28ª)
Texas Dallas (Texas) 1.279.910 - () 6.300.006 - ()
Californie San Diego (California) 1.279.329 - () 3.001.072 - (17ª)
Californie San Jose (California) 948.279 - (10ª) 1.819.198 - (31ª)
Florida Miami (Florida) 413.201 - (43ª) 5.414.772 - ()
Georgie Atlanta (Georgia) 537.958 - (33ª) 5.376.285 - ()
Massachusetts Boston (Massachusetts) 609.023 - (22ª) 4.522.858 - (10ª)
Stime d'ô United States Census Bureau, 2008[13]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. 1,0 1,1 1,2 (EN) United States, su imf.org, International Monetary Fund. URL conzultate il 28-2-2010.
  2. "USA" jè 'nu acronime pigghiate d'a lènga 'nglise, n'particolare jè l'acronime d'a denominaziune ufficiale "United States of America".
  3. Cumme totte lle acronime de nome proprije assaje diffuse jndr'ô lengàgge comune, "USA" avène pure scritte ccu sule 'a lettere iniziale maiuscole.
  4. "U.S.A." jè 'na sigle pigghiate d'a lènga 'nglise, n'particolare jè 'a sigle d'a denominaziune ufficiale "United States of America". Fine a lle anne Settande d'u XX sèchele se ausave 'a sigle "U.S.A." 'nvece de ll'acronime "USA". Ôsce, 'ncombormetate ad 'a tendenze generale ca jndr'à lle urteme decenne vede ccu preferisce l'acronime ad 'a sigle (piccè jidde ète cchiù breve ccu scrive), l'ause d'a sigle "U.S.A." jè quase combletmènde scumbarse lassanne 'u puèste a ll'acronime "USA". 'A sigle "U.S.A." se pòte comungue ccu acchie frequentemènde jndre teste d'u passate viste l'ause diffuse ca n'ète state fatte 'npassate.
  5. "States" jè 'na abbreviaziune d'a denominaziune ufficiale jndr'à lènga 'nglise "United States of America". L'abbreviaziune "States" non g'ète assaje diffuse. Esembie d'ause: «L'estate scorse sonde state 'nvacanze jndr'à lle States».
  6. "America" jè 'nu nome ca 'ngenerale se referisce sije ad 'u continende settendrionale ca a quidde meridionale, me ca avène spesse ausate (jndre totte le lènghe, combrese pure le 'nglise) pe' innecà pure le sule Statère Aunìte d'Americhe.
  7. ('nglise) J. Q. Adams, Pearlie Strother-Adams, Dealing with Diversity, Chicago, Kendall/Hunt, 2001, ISBN 0-7872-9320-2. Lingua sconosciuta: 'nglise (aiuto)
  8. L'Aunìone europèe jè 'a cchiù granne collettivetate economeche, me non g'ète 'na singole sovranetate.
  9. (EN) "stima Census 2006" Selected Social Characteristics in the United States: 2006, su factfinder.census.gov, U.S. Census Bureau. URL conzultate il 28-2-2010.
  10. census.gov
  11. (EN) Trends in Unauthorized Immigration, su pewhispanic.org, Pew Hispanic Center, 10-2-2008. URL conzultate il 28-2-2010.
  12. (EN) Raleigh and Austin are Fastest-Growing Metro Areas (PDF), su census.gov, U.S. Census Bureau News, 19-3-2009. URL conzultate il 3-3-2010. Formato sconosciuto: PDF (aiuto)
  13. 13,0 13,1 (EN) Table 1. Annual Estimates of the Population of Metropolitan and Micropolitan Statistical Areas: April 1, 2000 to July 1, 2008 (CSV), su census.gov, U.S. Census Bureau, 19-3-2009. URL conzultate il 3-3-2010. Formato sconosciuto: CSV (aiuto)

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Maldwyn Jones, Storia degli Stati Uniti d'America, Meláne, Bompiani, 1984
  • Samuel Eliot Morison - Henry Steele Commager, Storia degli Stati Uniti d'America, 2 voll., Firenze, La Nuova Italia, 1960.
  • Allan Nevins - Henry Steele Commager, Storia degli Stati Uniti, Torino, Einaudi, 1960.
  • George B. Tindall - David E. Shi, La grande storia dell'America, 2 voll., Meláne, Oscar Mondadori, 1992.
  • Furio Colombo, America e libertà. Da Alexis de Tocqueville a George W. Bush, Meláne, Baldini & Castoldi, 2005.
Rapporte ccu l'Itaglie jndr'ô dopeuerre

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN130168302 · ISNI (EN0000 0001 2331 5230 · SBN (ITENBVEV001855 · SBN (ITENMUSL003483 · BAV (ENITJA494/17090 · LCCN (ENn78095330 · GND (DE4078704-7 · BNE (ESXX4575366 (data) · BNF (FRcb118636082 (data) · J9U (ENHE987007269139705171 · NDL (ENJA00871907 · CONOR.SI (SL289524067 · WorldCat Identities (ENlccn-n78095330

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]