Grecie

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Grecie
Grecie – Bandiera Grecie - Stemma
(dettagli) (dettagli)
Libbertà o morte
Ελευθερία ή Θάνατος
Eleftherìa ì Thànatos'
Grecie - Localizzazione
Grecie - Localizzazione
Date amministrative
Nome completo Grecie
Nome ufficiale Ελλάδα-Ellada - Ελληνική Δημοκρατία-Ellinikí Dhimokratía
Lènghe ufficiali greche
Capitale Atene  (3 761 810 ab. / 2001)
Politeche
Forma de guverne Repubbleche parlamendare
Presidende Prokopis Pavlopoulos
Prime Ministre Alexis Tsipras
Indipendenza 25 marze 1821
dall' 'Mbere Ottomane
Trasute jndr'à l'ONU 25 ottommre 1945 1
Trasute jndr'à l'UE 1° scennare 1981
Superficie
Totale 131.940 km² (94º)
% delle acque 0,86%
Popolazzione
Totale 11.216.708 ab. (2008) (74º)
Denzetà 84 ab./km²
Nome degli abitanti Template:AggNaz/Grecie
Sciugrafije
Continende Europe
Fuse orarie UTC+2
UTC+3 cu l'ora legale
Economia
Valuta Euro
PIL (nominale) 367,153 milioni di $ (2006) (30º)
PIL pro capite (nominale) 22 392 $ (2005) (30º)
ISU (2005) 0,926 (ierte) (24º)
Varie
Codici ISO 3166 GR, GRC, 300
TLD .gr, .eu
Prefisso tel. +30
Sigla autom. GR
Inne nazionale Imnos Is Tin Eleftherian
Festa nazionale 25 marze
Grecie - Mappa
Grecie - Mappa
1Jè une de le 51 State ca onne date vite a l’ONU jndr'à 'u 1945.
 

'A Grecie (in greche: Ελλάδα, o Ελλάς, Hellas, in tagliàne Grecia), nome ufficiale Repubbleche Elleniche (in greche: Ελληνική Δημοκρατία, Ellinikì Dimokratía [e̞liniˈkʲi ðimo̞kɾaˈtia]), jè 'nu state de l'Europe meridionale, 'u quale territorie congide in granne parte cu l'estreme lembe sud d'a penisole balcaneche.

Confine a nord cu Albanie, F.Y.R.O.M. e Bulgarie, apparte ca cu 'a Turchie a nord-est. Jè vagnate da 'u Mar Egeo a est e a sud, invece 'u versande sue occidendale jè vagnate da l'u Mar Ionio. Cchiù de 1/5 d'a superficie totale jè comboste da cchiù de 3.000 isole e isolotte, 167 de le quale iavetate.

'A Grecie moderne pigghie le radice jndr'à civiltà d'a Grecie andiche, generalmende considerate 'a culle d'a civiltà occidendale. Jè infatte 'a patrie d'a democrazie[1], d'a felosofije occindendale[2], de le Sciueche olimbece, d'a letterature occidendale e d'a storiografije, eppure de 'mbortande pringipie matematece e sciumetrece, d'u tiatre e d'a medicine occidendale.

'A Grecie jè 'nu paise sviluppate[3], a 'u vendicinguesime poste jndr'à scale mundiale pa indice de sviluppe umane e cu 'nu reddite pro capite de 30.535 $.

Jè une de le 51 State ca jndr'à 'u 1945 ha funnate l'ONU, ha trasute jndr'à l'UE jndr'à 'u 1981 (all'epoche CEE), ha adottate l'Euro cu l'otre Paise jndr'à 'u 2002, jè membre d'a NATO da 'u 1952,[4] de l'OCSE da 'u 1961, jè membre funnatore de l'Organizzazzione d'a Cooperazione Economeche d'u Mar Gnure e 'nu membre de l'Agenzie Spaziale Europèe[5]. Ha pure ospitate le Sciueche d'a XXVIII Olimbiade a Atene jndr'à 'u 2004.

'A capitale soje jè Atene, invece 'a seconda cetate cchiù 'mbortande d'u Paise jè Salonicco, assaije vote chiamate Symprotevousa (co-capitale) in greche.[6]

Etimologgije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Nome de le grece.

'U nome origgenale d'a Grecie in lènga greche jè Ελλάς = Ellás /e̞ˈlas/. Stu nome jè rese in tagliàne cu ‘Hellas' seguenne le andiche convenziune politoneche. Mene formalmende, ma cchiù comunemende, avène chiamate Ελλάδα = Elláda /e̞ˈlaða/. Jndr'à 'u mite andiche, 'a dea Elle o l'imbersonificazione maschile soje, l'eroe eponeme Elleno ere l'andenate de le ttre stirpe elleneche.

Etimologgicamende derive da Sellas, "terre lunare", "spugghiate de vegetazione" ma pure "addò se venere 'a lune" (Selene, appunde), facenne cadè 'a s iniziale e lassanne cumme relitte 'n'aspirazione.

'U termine ausate jndr'à le lènghe europèe (tagliàne: Grecia, albanese: Greqi, inglese: Greece, frangese: Grèce, spagnole: Grecia, portoghese: Grécia, tedesche: Griechenland, russe: Греция, serbo-croate: Grčka, ceche: Řecko) jè de origgene condroverse: iesse pa prima vote jndr'à 'nu frammende de "Il catalogo delle donne", comunemende attribbuite a Esiodo, jndr'à 'u quale se parle de 'n'eroe chiamate Γραικός Graikos (attraverse 'u latine Graecus), figghie de Zeus e Pandora; jndr'à 'u signifecate etniche sue 'u termine, seconde Aristotele, ere 'n'andiche nome d'a tribbù Achèe de le Beozie a nord de l'Attica, ditte graekoi.

Jndr'à 'u periode d'u 'mbere romane 'u termine avenìe adottate pe indicà tutte le popolazziune d'a stesse area culturale e lenguesteche, a cause de l'immigrazione massicce de le pacifece Beozi a Rome, scribe e erudite ca insegnarene 'u greche, ca devendò lènga franghe pe sechele a le uagnune romane.

Jndr'à le lènghe medioriendale, invece, (turche Yunanistan, arabe يونان, ebbraiche יוון, persiane andiche Yaunâ) se ause 'a radice Ιωνία ca stè pe Ionia.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Storie d'a Grecie.
'U Tholos de Delfi.
'A meccanisme de Anticitera, osce a die stipate a 'u musèe archeologgeche nazionale de Atene, jè une de le massime espressiune d'a tecnologgie d'a Grecie andiche.

'A Grecie ha state 'a prime area in Europe addo onne nate de le civiltà avanzate, in particolare 'a Civiltà minoiche sus a l'isole de Creta e 'a Civiltà micenèe jndr'à 'u Peloponneso, ggià in fioriture belle belle jndr'à 'u 1500 n.C..

Cchiù nnande accumenzarene a assè fore diverse Cetate-state lunghe 'a penisole Greche e lunghe le coste d'u Mar Gnure, in Sud Itaglie e in Anatolie, raggiungenne 'n'elevate grade de prosperità e ricchezze ca resultò jndr'à 'nu vere e probbie boom culturale cu espressiune jndr'à le cambe cchiù diverse, 'mbrà le quale l'architetture, 'u tiatre, 'a scienze e 'a felosofije, ca purtarene pure a 'a nascite d'a democrazie jndr'à l'Atene de l'età classeche.

Sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

Culture[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Finley, M. I. Democracy Ancient and Modern. 2d ed., 1985. London: Hogarth.
  2. History of Philosophy, Volume 1 by Frederick Copleston
  3. Funne Monetarie 'Ndernaziunale - Paise sviluppate
  4. Jndr'à 'u 14 aguste 1974 le forze militare greche se onne ritirate da 'a NATO pe proteste a l'occupazione illegale de Cipro nord da vanne d'a Turchie, occupazione verse 'a quale l'alleanze pareve indifferende. 'A Grecie ha retrasute jndr'à NATO jndr'à 'u 1980.
  5. http://www.esa.int/esaCP/SEMWYQRMD6E_index_0.html
  6. http://www.macedonian-heritage.gr/WhiteTower.html

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Richard Clogg, Storia della Grecia moderna, Bompiani, Melane 1996

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegamiende fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]