Estonie

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Estonie
Eesti Vabariik
Estonie Eesti Vabariik – Bandiera Estonie Eesti Vabariik - Stemma
(dettagli) (dettagli)
"Mu isamaa, mu õnn ja rõõm"
("'A patrie mèje, 'a felicetate mèje e 'a scioje mèje")
Estonie Eesti Vabariik - Localizzazione
Date amministrative
Nome completo Repubbleche d'Estonie
Nome ufficiale Eesti Vabariik
Lènghe ufficiali Estone
Capitale Tallinn  (412.341 ab. / 2010)
Politeche
Forma de guverne Repubbleche parlamendare
Presidende Kersti Kaljulaid
Prime ministre Kaja Kallas
Indipendenza 20 aguste 1991 da l'URSS
Trasute jndr'à l'ONU 17 settèmmre 1991
Trasute jndr'à l'UE 1º másce 2004
Superficie
Totale 45 228 ^[1][2] km² (129º)
% delle acque 4,56%
Popolazzione
Totale 1.340.194. ab. (2011) (151º)
Denzetà 29,63 ab./km²
Nome degli abitanti mp }}
Sciugrafije
Continende Europe
Fuse orarie UTC+2
UTC+3 jndr'â ore legale
Economia
Valuta Euro
PIL (nominale) 27,207 milioni di $ (2008) (105º)
PIL pro capite (nominale) 17,695. $ (2009) (48º)
ISU (2010) 0,812 (assaje ìrte) (34º)
Varie
Codici ISO 3166 EE, EST, 233
TLD .ee, .eu
Prefisso tel. +372
Sigla autom. EST
Inne nazionale Mu isamaa, mu õnn ja rõõm
Festa nazionale 24 febbrare, 20 aguste.
Estonie Eesti Vabariik - Mappa
 
Estonie 2021

L'Estonie, cchiù sattamènde Repubbleche d'Estonie (jndr'â lènga estone: Eesti Vabariik) jè 'na repubbleche parlamendare acchijate jndr'â ll'Europe Settendrionale, confinande a est c'a Russie, a sud c'a Lettonie e a nord e ovest c'u Mar Baltiche; jè 'u cchiù settendrionale de le pajèsere baltece. 'A grannèzze totale jè auguale a 45228 km², mendre 'a popolazzione totale jè de 1.340.194 crestiáne. 'A capitale sove jè Tallinn.

Jè state protagoniste de 'na crescite economeche da 'u 2010, grazzie ad 'a represa d'a domanne estere e de le esportazione verse le suve prengepále partner commerciale scandinave, Svezzie e Finlandie.[3]

Le Nazione Aunìte innecane 'u suve innece de sveluppe umane, stimate jndr'ô 2010, cumme "Assaje ìrte" (34º) e s'ète pure classefecate a 'nu levèlle ìrte pe' franghezze de stambe, franghezze economeche, 'a democrazie e 'a franghezze polìteche e jndr'â ll'istruzione.

'A nazione jè passate a l'euro 'u 1º scennàre 2011, addevendanne 'u diciassèttesime membre de l'eurozone, jndr'â quale jè une de le Pajèsere cu cchiù vasce debite pubbleche.[4].

Jè 'nu State membre de ll'Aunìone europèe, d'a NATO e de l'OCSE e jè pure une de le pajèsere firmatarije d'u protocolle de Kyoto.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. 47549 km² fùrene definite jndr'â ll'accorde de pace Trattate de Tartu jndr'ô 1920 'mbrà Estonie e Russie. Ne fùrene luämènde d'u territorie estone a favore de le Sovieteche nnande 'a seconne uerre mondiale: 'u territorie lassate ad 'a fine d'a seconne uerre mondiale a le Sovieteche, de 2323 km², jè ôsce 'na vanne d'a Russie.
    Le vanne lassate 'ngludene 'u 75% de ll'andìche Condèe de Petseri e alcune vanne oltre 'u jume Narva combrese 'a cetate de Ivangorod (Jaanilinn).
  2. Pure 'a cetata de Petseri jè rumaste d'abbasce a 'u condrolle russe
  3. Estonie (PDF), su esteri.it, 12/11/2011.
  4. blitzquotidiano.it, 12/11/2011, http://www.blitzquotidiano.it/economia/euro-estonia-economia-debito-pil-699361/.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Predecessore: Statère pe' innece de sveluppe umane Successore: ONU.gif
Malta 34º puèste Cipre I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
con
con
Malta {{{data}}} Cipre