Germanie

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Disambiguazzione – Ce ste cirche otre segnefecate, 'ndruche Germanie (disambigue).
Germanie
Germanie - Localizzazione
Germanie - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteRepubbleche Federale de Germanie
Nome ufficialeBundesrepublik Deutschland
Lènghe ufficialetedesche
CapitaleBerline  (3 459 000[1] ab. / 2010)
Politiche
Forme de governeRepubbleche federale parlamendare
PresidendeFrank-Walter Steinmeier
CangelliereAngela Merkel
'Ndipendenze25 másce 1949
da lle Naziune Aunìte
Trasute jndr'à l'ONU18 settèmmre 1973
Trasute jndr'à l'UE25 marze 1957. Membre funnatore
Superficie
Totale357.123,50[2] km² (61º)
% de le acque2,18%
Popolazzione
Totale81.772.000[3] ab. (2010) (15º)
Denzetà229 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Germanie
Sciugrafije
ContinendeEurope
Fuse orarieUTC+1
UTC+2 jndr'à ore legale
Economie
ValuteEuro[4]
PIL (nominale)2,910,490 milione de $ (2008) ()
PIL pro capite (nominale)35,539 $ (2008) (22º)
ISU (2010)0,947(ìrte) (22º)
Consume energetiche0,67 kWh/jav. anne
Varie
Codece ISO 3166DE, DEU, 276
TLD.de, .eu
Prefisse tel.+49
Sigle autom.D
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleDas Lied der Deutschen ('U Cande de le tedesche); avène candate 'a terze strofe, ca accumenze ccu le parole Einigkeit und Recht und Freiheit (Aunitate, deritte e franghezze).
Feste nazionale3 ottommre
Germanie - Mappe
Germanie - Mappe
 

{{#coordinates:}}: non ge pozze avè cchiù de 'nu tag prengepàle pe pàgene

(LA)

«Septemptrionalis plaga quanto magis ab aestu solis remota est nivali frigore gelida, tanto salubrior corporibus hominum et propagandis est gentibus coaptata.
Unde fit, ut tantae populorum multitudines arctoo sub axe oriantur
ut universa illa regio
Germania vocitetur»

(ROA–TARA)

«'A reggione settendrionale, quanne cchiù lundane da 'u cavede d'u sole e ghiacciate pu fridde de le neve, tande cchhiù jè salutare pu cuèrpe umane e bbone pe propagà le stirpe.
Accussì succede ca 'nu sbuènne de popole àvene origgene sotte a l'Orse, ca totte quedda reggione
adda essere chiamate
Germanie»

(Paolo Diacono, Historia Langobardorum, VIII sec.[5])

'A Germanie, ufficialmènde Repubbleche Federale de Germanie (jndr'ô tedesche: Bundesrepublik Deutschland), jè 'nu State membre de ll'Aunìone europèe acchiate jndr'à ll'Europe cendre-occidentale.

Confine a Nord ccu 'a Danemarche e jè vagnate da 'u mare d'u Nord e da 'u mar Baltiche, ad est confine ccu 'a Pulonie ed 'a Repubbleche Ceche, a sud con Austrie e Svizzere, e ad ovest ccu Frange, Lussemburghe, Belge e Pajèsere Vasce. 'U territorie d'a Germanie copre 'na superficie de 357.023 km² e jè caratterizzate da 'nu clime temberate. Ccu cchiù de 82.438.000 miglione de crestiáne, jè 'u cchiù populate 'mbrà lle statère membre de ll'Aunìone europèe, e pe' destinazione de ll'immigrazione 'ndernazionale ète 'u terze paise ad 'u munne.[6]

'A reggione denominate ôsce a die Germanie ha state javitàte da assaje popule germaneche, canosciute e documendate già da 'u 100 a.C. Accumenzanne da 'u X sèchele quiste territorie tedesche costituirene 'a vanne cendrale d'u Sacre Romane 'Mbere ca se protrasse sutte assaje forme fine ad 'u 1806. Jndr'ô curse d'u XVI sèchele, 'u nord d'a Germanie devènde 'u cendre d'a Reforme protestande. Cumme muderne state naziunale 'u paise avène aunifecate jndr'ô 1871 nnande 'a Uerre franco-prussiane. Jndr'ô 1949, nnande 'a seconne uerre mondiale, 'a Germanie avène scucchiáte jndre dò statère separate – Repubbleche Democrateche Tedesche (DDR - Germanie Oriendale) e Repubbleche Federale de Germanie (Germanie Occidentale) - longhe le linee de occupazione alleate. Le dò statère se reaunifecarene sule jndr'ô 1990. 'A Germanie Occidentale ha state 'nu membre funnatore d'a Comunetate economeche europee (CEE) jndr'ô 1957 (ca hé devendate Aunìone europèe jndr'ô 1993). Pigghie parte da 'u 1995 a lle accorde de Schengen e ha adottate 'u ternise uneche europèe, l'euro, jndr'ô 2002 sostituènne d'u marche tedesche (Deutsche Mark - DM).

Ordinamènde d'ô state[cangecange 'a sorgende]

Suddivisiune amministrative[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Statère federate d'a Germanie.

'A Germanie jè scucchiáte jndre sedice statère federate (jndr'ô tedesche Bundesländer ad 'u sing. Bundesland me cchiù spesse chiamate Länder, sing. Land):

Karte Deutschlands mit eingezeichneten Grenzen der Länder
Karte Deutschlands mit eingezeichneten Grenzen der Länder
N. State/Reggione Capeluèche! Grannèzze[7]
(km²)
Crestiáne
(n'migliaie)
1 Baden-Württemberg Stoccarda 35.752 10.736
2 Bavière Monaco 70.552 12.469
3 Berline* 892 3.395
4 Brandeburghe Potsdam 29.479 2.559
5 Brema Brema* 404 663
6 Amburghe* 755 1.744
7 Assia Wiesbaden 21.115 6.092
8 Meclemburghe-Pomeranie Anderiore Schwerin 23.180 1.707
9 Vasce Sassonie Hannover 47.624 7.994
10 Renanie Settendrionale-Vestfalie Düsseldorf 34.085 18.058
11 Renanie-Palatinate Magonza 19.853 4.059
12 Saarland Saarbrücken 2.569 1.050
13 Sassonie Dresda 18.416 4.274
14 Sassonie-Anhalt Magdeburgo 20.446 2.470
15 Schleswig-Holstein Kiel 15.799 2.833
16 Turingia Erfurt 16.172 2.335
Tot. Germanie Germanie Berline 357.093 82.438

Alcune de le Länder sonde scucchiáte jndre destritte guvernative.

Le Länder sonde amministrativamènde scucchiáte jndre Kreise (circunnarie), jndr'ô numere comblessive de 438.

A cause de lle prubblème economeche de le Länder oriendale sonde ôsce a die 'ngurse de le 'ngazzàminde ccu aunisce alcune de lòre jndre endetate cchiù granne. Se prevede l'aunificaziune de Berline cccu 'u Brandeburgo e quèdde de Amburgo ccu 'u Meclemburgo-Pomerania Occidentale ed 'ô Schleswig-Holstein.

Cetate prengepále[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Cetate d'a Germanie e Liste de le comune tedesche ccu cchiù de 50.000 crestiáne.

Le prime 15 cetate tedesche pe' numere de crestiáne (2010) sonde:

Berline
Berline
Amburgo
Amburghe
Monache
Monache (München)

  Citta State Popolazzione

Colonie
Colonie (Köln)
Francoforte
Francoforte sus a 'u Meno
Stoccarda
Stoccarda

1 Berline Berline 3,439,100
2 Amburghe Amburghe 1,769,117
3 Monache Baviere 1,330,440
4 Colonie Renanie Settendrionale-Vestfalie 998,105
5 Francoforte s. M. Assia 671,927
6 Stoccarda Baden-Württemberg 600,068
7 Düsseldorf Renanie Settendrionale-Vestfalie 586,217
8 Dortmund Renanie Settendrionale-Vestfalie 581,308
9 Essen Renanie Settendrionale-Vestfalie 576,259
10 Brema Brema (state) 547.685
11 Hannover Vasce Sassonie 520,966
12 Lipsia Sassonie 518,862
13 Dresda Sassonie 517,052
14 Norimberghe Baviere 503,673
15 Duisburg Renanie Settendrionale-Vestfalie 491,931

Note[cangecange 'a sorgende]

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre puggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN189116956 · ISNI (EN0000 0001 2285 4945 · SBN (ITENVEAL001230 · LCCN (ENn80125931 · GND (DE4011882-4 · BNE (ESXX450924 (data) · BNF (FRcb12205186t (data) · J9U (ENHE987007559778705171 · NDL (ENJA00561571 · CONOR.SI (SL337912931

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Predecessore State pe' innece de sveluppe umane Successore
Regne Aunìte 22º puèste Singapore