Zumbe a 'u condenute

Canada

Coordinate: 56°N 109°W
Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Canada
(LA) A mari usque ad mare,
(EN) From sea to sea,
(FR) D'ùn océan à océan,
(IT) Da 'u mare ad 'u mare.
Canada - Localizzazione
Canada - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteCanada
Nome ufficialeCanada
Lènghe ufficiale'nglise, frangese
Otre lènghegaeliche canadese, inuktitut, inuinnaqtun, Chipewyan, cree, dogrib, gwich'in tagliàne, tedesche e punjabi (ਪੰਜਾਬੀ, پنجابی)
CapitaleOttawa  (812.130 (Ottawa) ab. / 2006)
Politiche
Forme de governeMonarchie federale (Provinge) parlamendare
ReggineCharles III
Governature Generale: Mary Simon
Prime ministreMark Carney
'Ndipendenze11 decèmmre 1931
dal Regne Aunìte
Trasute jndr'à l'ONU9 novèmmre 1945[1]
Superficie
Totale9.984.140 km² ()
% de le acque8,62%
Popolazzione
Totale34.031.784 ab. (2010 (stime)) (35º)
Denzetà3 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Canada
Sciugrafije
ContinendeAmeriche d'u Nord
Fuse orarieUTC -3½ fine a UTC-8
UTC -2½ fine a UTC-7 jndr'à ore legale
Economie
ValuteDollare canadese
PIL (nominale)1,274,000 milione de C$ (2008) (14º)
PIL pro capite (nominale)38,200 $ (2008) (21º)
ISU (2007)0,966 (assaje ìrte) ()
Varie
Codece ISO 3166CA, CAN, 124
TLD.ca
Prefisse tel.+1
Sigle autom.CDN
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleO Canada
Feste nazionale1º luglie
Canada - Mappe
Canada - Mappe
 

'U Canada (o Canadà) Jè 'nu State Federale multinaziunale ca combrende dice Provinge e ttrè Territorie jndr'à vanne nord de ll'America settendrionale, e jè delimitate da ll'Oceane Atlàndeche ad est, da 'u Pacifeche ad ovest e da ll'Oceane Arteche a nord. Jè, dope 'a Russie, 'u paise cchiù spannùte d'u munne e confine cu lle Statère Aunìte d'Americhe a sud e a nord-ovest (Alaska).

'U Canada jè 'na democrazie parlamendare e 'na monarchie costituziunale, guvernate d'a Reggine Lesabbètte II d'u Regne Aunìte. 'U Canada ha ottenute le 'ndependenze da 'u Regne Aunìte attraverse 'nu longhe prucesse de emancipaziune, ca s'ète svolte 'mbrà 'u 1867 ed 'u 1982.

Jè 'nu state multiculturale e bilènghe: le 'nglise ed 'u frangese sonde le lèghe ufficiale, cu 'na paretate de status. Comunque jndr'ô Canada, pe' 'u motive d'a combosiziune d'a popolazzione, furmate da 'nu munne de etnie, ed a lle condinue flusse immigratorie, sonde parlate assaje otre lènghe. Jndr'ô 2006 'a provinge d'u Québec jè state recanosciute cumme naziune. 'U bilènguisme 'mbone ad 'u guverne federale l'obbleghe ccu fornisce servizie jndre totte e dò lle lènghe ufficiale d'u paise.

'U Canada ha forte legame economece e, jndr'ô Canada 'nglise pure culturali, cu lle State Aunìte d'Americhe.

Le crestiáne sonde chiamate canadesi o pure, pe' stè sciucànne, canucks.

'U nome se penze ca hàve origgene jndr'ô 1535, duranne le esploraziune longhe 'u jume San Lorenzo combiute da Jacques Cartier. Alcune Irochese se referirone ad 'u villagge de Stadacona, 'a future cetate de Quebec, ausanne 'u termine kanata (ca jndr'à lòre lènga vuè ccu dice villagge, comunetate). Jacques Cartier ha ausate accussì 'u nome Canada pe' totte 'u territorie jndre cui se iacchieve 'u villagge de Stadacona. Jndr'à lle anne ca sonde avenùte nnande 'u nome innecave sus a lle carte sciugrafeche totte le territorie a nord d'u jume San Lorenzo[2].

Jndr'à lle sèchele XVII e XVIII 'u nome Canada ha state ausate pe' innecà le territorie d'a Nuève Frange, spannènnone vije vije l'ause fine a recombrennerve alcune vanne de lle territorie statunitense de ôsce a die.
Jndr'ô 1791, 'u Canada Act a scucchiáte 'a provinge d'u Quebec jndre dò vanne: 'u Haut Canada ed 'u Bas Canada. Le dò colonie fùrene reaunite jndr'ô 1841, cu 'u nome de Provinge d'u Canada.

Jndr'ô 1867, pe' spiccià, 'u British North America Act aunì 'a Nuève Scozie ed 'u New Brunswick a Quebec e Ontario, facendone "'nu uneche dominie sutte 'u nome d'u Canada" (scacchianne quiste nome 'nvece de lle otre ca fùrene proposte: Victorialand, Borealia, Cabotia, Tuponia - The United Provinces of North America, Superior, Norland e Hochelaga).

Popolazzione

[cange | cange 'a sorgende]

Jndr'ô cenzimènde canadese d'u 2001, a le canadese avenève chieste 'a lòre origgene: (le percenduale superane 'u 100%, a cause d'a multiple origgene etneche de 'na granna vanne de le javitànde)

Fonde: (EN, FR) Statisteche sus 'u cenzimènde generale d'u Canada - 2001

'A capitale Ottawa (Ontario) jè sulamènde 'a quarte cetate pe' numere de crestiáne dope Toronto (Ontario), Montreal (Quebec) e Vancouver (British Columbia). Aqquà d'abbasce sonde elengate le 10 cetate cchiù populose[3].

Le aree metropolitane - Canada

Toronto
Toronto
Vancouver
Vancouver
Calgary
Calgary
Quebec
Quebec

Rank Cetate Provinge Pop. Rank Cetate Provinge Pop.

Montreal
Montreal
Ottawa
Ottawa
Edmonton
Edmonton
Winnipeg
Winnipeg

1TorontoOntario6,500,00011KitchenerOntario451,235
2MontrealQuebec4,000,000 circa12St. Catharines - NiagaraOntario390,317
3VancouverBritish Columbia2,116,58113HalifaxNova Scotia372,858
4OttawaOntario - Quebec1,130,76114OshawaOntario330,594
5CalgaryAlberta1,079,31015VictoriaBritish Columbia330,088
6EdmontonAlberta1,034,94516WindsorOntario323,342
7QuebecQuebec715,51517SaskatoonSaskatchewan233,923
8WinnipegManitoba694,66818ReginaSaskatchewan194,971
9HamiltonOntario692,91119SherbrookeQuebec186,952
10LondonOntario457,72020St. John'sTerranova e Labrador181,113
Cenzimènde canadese d'u 2006[4]
Nuève nasciùte ed immigrate, serie storeche da 'u 1850 ad 'u 2000
  1. Jè une de le 51 State ca honne date vite a ll'ONU jndr'ô 1945.
  2. gutenberg.org, http://www.gutenberg.org/files/12356/12356-h/12356-h.htm.
  3. Statistics Canada
  4. Population and dwelling counts, for census metropolitan areas, 2006 and 2001 censuses - 100% data

'Ndruche pure

[cange | cange 'a sorgende]

Otre pruggette

[cange | cange 'a sorgende]
Condrolle de autoritàVIAF (EN) 136600716 · ISNI (EN) 0000 0001 2238 5050 · LCCN (EN) n79007233 · GND (DE) 4029456-0 · BNE (ES) XX5625199 (data) · BNF (FR) cb120149708 (data) · J9U (EN, HE) 987007552531105171 · NSK (HR) 000404084 · NDL (EN, JA) 00564831

Collegaminde fore a Uicchipèdie

[cange | cange 'a sorgende]
Predecessore State pe' innece de sveluppe umane Successore
Islanne 4º puèste Irlanne