Mare Caraibeche

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Mare Caraibeche
Mappe de l'Americhe cendrale e de le Caraibe
Parte deOceane Atlàndeche
StatèreAntìgue é Bbarbùde, Barbados, Belize, Colombie, Costa Rica, Cuba, Giamaiche, Grenada, Guatemala, Haiti, Honduras, Messeche, Nicaragua, Panama, Repubbleche Dominecane, Saint Kitts e Nevis, Saint Vincent e Grenadine, Sande Lucie, Trinidad e Tobago, Statère Aunìte, Venezuela
Coordinate14°31′32″N 75°49′06″W / 14.525556°N 75.818333°W14.525556; -75.818333
Dimensioni
Grannèzze2.754.000 km²
Profunnetate masseme7.686 m
Idrografije
Salinità35-36 pe' mille
IsoleGranne Andìlle, Piccele Andìlle, Bahama

'U Mare Caraibeche (otre grafije ca se pòtene ausà: "Mar Caraibeche", "Mare d'u Caraibi", "Mar d'u Caraibi", "Mare Caribeche", "Mar Caribeche", "Mare d'u Caribi", "Mar d'u Caribi") jè 'nu mare tropecale sckaffate jndr'â ll'emisfere occidendale, vanne de l'oceane Atlàndeche, a sud est d'u Gurfe d'u Messeche. Mare de tipe mediterranee, tène 'na granna vanne d'a placche caraibeche. Jè delimetate a sud da l'Americhe meridionale, a ovest e a sud da l'Americhe cendrale e Americhe settendrionale, a nord e a est da le Andìlle: Cuba, Hispaniola, Giamaiche e Porto Rico de le Granne Andìlle a nord, le Piccele Andìlle ad est. Le 'ndere vanne d'u Mar Caraibeche, cu le assaje isole e le coste 'nzeccate jè canosciute da assaje crestiáne cumme le Caraibe.

'U Mar d'u Caraibe jè une de le cchiù granne mare d'a Terre cu 'na grannèzze de cchiù o mène 2.754.000 km²[1] 'U punde cchiù profunne jè a 'u larije de l’isole de Cayman, 'mbrà Cuba e 'a Giamaiche, cu 7.686 metre d'abbasce a 'u levèlle d'u mare. 'A coste caraibeche tène 'nu munne de baje e gurfe 'mbrà cui 'u Gurfe de Gonâve, 'u Gurfe d'u Venezuela, 'u Gurfe de Darien, 'u Gurfe delos Mosquitos e 'u Gurfe de l'Honduras.

Etimologgije[cangecange 'a sorgende]

'U nome "Caraibe" avène da Caribe, une de le gruppe indiane-americane ca cumannave jndr'â reggione a 'u mumènde d'u condatte europèe quanne stáve pe' spicciare 'u XV sèchele. Nnande 'a scupìrte de l’Americhe jndr'ô 1492, ad opere de Cristoforo Colombo, 'u termine spagnole Andìlle jè state comunemènde assignate a le terre ca se iacchijèvane sus a quiste mare, accussì angore ôsce a die "Mar de le Andìlle" jè l'alternative cchiù comunemènde ausate pe' innecà 'u Mar de le Caraibe jndre assaje lènghe europèe, 'nfatte jndr'ô corse d'u prime sèchele da le scupìrte sciugrafeche, 'u predominie spagnole non g'ète state maje discusse.

Oceanografije[cangecange 'a sorgende]

Anguille.

P'a medie 'a salinetata d'u mar de le Caraibe jè de 35 - 36 stuèzze pe' mille, 'a temberature superficiale jè jndr'â ll’ordene de 28 °C.[2], mendre jndr'ô funne marine, l'acque raggiunge 'na temberature de 4 °C.[3]

Le corrènde caraibeche trasportane assaje quandetate de acque da l’Oceane Atlàndeche oriendàle attraverse le Piccele Andìlle pe' 'nghianà verse nord-ovest ascènne jndr'ô Gurfe d'u Messeche attraverse 'u canale d'ô Yucatán.[4] Mediamènde 'mbrà 'u 15 e 'u 20% de le acque dôce ca tràsene jndr'ô Mar de le Caraibe avène da l’estuarie d'u Orinoche e de le jume amazzonece, trasurtate verse nord-ovest da le corrènde caraibeche.

Jndr'â vanne ca se spànne da 'u nord d'a Colombie verse 'u Nicaragua se iacchije duranne quase totte l'anne 'na corrènde circulare ca rôte 'nsenze andiorarije. Quèste corrènde jè ccrejàte da le granne precipitazzione jndr'â reggione, ca pòte pure redurre 'a temberature e 'a denzetata de le acque,[5] rijalànne alcune nutriènde accume azote, fosfore utele ad 'a vite vegetale..[2]

Idrografije[cangecange 'a sorgende]

'U bacine idrografeche d'u Mar de le Caraibe jè une de le cchiù granne d'u munne.[6] 'U jume cchiù longhe ca sfocie jndre quiste mare jè 'u Magdalena ca, sorgenne sus a 'u Massicce Colombiane, attraverse 'a Colombie pe' 'na longhezze de cchiù o mène 1.540 km.[7] 'U Maddalena, a sove vôte, receve le acque de otre 'mbortande jume cumme 'u Cauca e 'u Cesar.

Otre jume ca se scèttane jndr'â lle Caraibe sonde: Unare, Tocuyo, Catatumbo e Chama jndr'ô Venezuela; Ranchería, Sinú e Atrato jndr'â Colombie; San San, Chagres (Canale de Panama) e Changuinola a Panamá; Granne, Prinzapolca e Huahua jndr'ô Nicaragua; San Juan al 'u confine 'mbrà Nicaragua e Costa Rica, ca colleghe 'u Laghe Nicaragua a lle Caraibe; Segovie a 'u confine 'mbrà Honduras e Nicaragua; Patuca, Sico, Ulua e Aguán jndr'ô Honduras; Motagua jndr'ô Guatemala, Belize jndr'ô Belize; Rio Hondo jndr'ô Messeche; Cauto a Cuba; Yaque d'u Sur, Ozama e Macoris jndr'â Repubbleche Dominecane; Negro jndr'â Giamaiche e Grande de Patillas a Puèrte Riche.

'U laghe de Maracaibo jè cullegate a le Caraibe attraverse 'u Gurfe d'u Venezuela, e rappresènde 'u cchiù granne laghe d'u Sud Americhe cu 'na superficie de 13.820 km², oltre ccu jèssere une de le cchiù andìche d'a Terre.[8]

Clime[cangecange 'a sorgende]

'U clime de le Caraibe jè 'mbluenzate da le corrènde oceanece d'u Gurfe e Humboldt.[9] 'A posizione d'u mare tropecale ajute ccu fàce rumanè l’acque ad 'na temberature assaje calle, cangianne duranne l'anne 'mbrà le 21° e 32,2 °C.

Le Caraibe sonde 'nu luèche addò se ccrèjane assaje uragane. 'A staggione de le uragane scè da sciùgne a decèmmre, e cu 'na cchiù granna presenze 'mbrà aguste e settèmmre. P'a medie ogne anne se ccrèjane cchiù o mène 9 tembeste tropecale e 5 raggiungene 'a ferze de uragane. Seconne 'u Cendre Nacional de Huracanes jndr'â lle Caraibe se sonde verifecate 385 uragane 'mbrà 'u 1494 e 'u 1900. Le corrènde d'arije ca se sveluppane sus 'a coste occidendale de l'Afriche, jndr'ô percorse lòre attraverse l’Oceane Atlàndeche, pòtene ccu addevende tembeste tropecale e uragane, 'mbarticolare jndr'â lle vanne de vasce pressione d'a reggione oriendàle de le Caraibe.

'Mbrà lle cchiù devastànde uragane regisca se sonde maje arreggestrate s'arrecerdane: l'uragane San Calixto II 'mbrà 'u 10 e 'u 16 ottommre 1780, ca s'ète menàte 'mbrà lle Piccele Andìlle, Porto Rico, Repubbleche Dominecane e Floride, provocanne 'mbrà lle 22.000 e le 24.000 muèrte[10]; e l'uragane Mitch, ca avùte origgene 'mbrà lle coste d'a Colombie e l’Americhe Cendrale s'ète derette verse 'a penisole d'ô Yucatán e cchiù nnande 'a Floride 'mbrà 'u 22 ottommre e il 5 novèmmre 1998, provocanne 'mbrà lle 11.000 e le 18.000 muèrte.[11]

Le uragane sonde 'nu prubblème ca se verifeche ogne anne sus a lle isole de le Carabe. 'A lòre nature destruttive se mène pure sus a lle barriere coralline a cause d'u depositate de granne quandetate de réne, fanghe, chianghe e sedimènde.

Gallerije fotografeche[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. 'U Mar de le Caraibe All The Sea. URL Accesse 'u 7/05/2006
  2. 2,0 2,1 Oceanografía del Mar Caribe, Bibblioteche Luis Angel Arango, Accesse 'u 26/04/2007.
  3. Abt Associates Inc. / Woods Hole Group Programa de protección ambiental, Gurfe de Honduras, Accesse 'u 26/04/2007.
  4. Gyory, Mariano & Ryan, La corriente del Caribe (inglés). The Cooperative Institute for Marine and Atmospheric Studies, Accesse 'u 25/04/2007.
  5. Leaman, Kevin. Flotadores en el Sudoeste del Caribe, Departamento de energía de los Estados Unidos, Accesse 'u 26/04/2007.
  6. 'N'accorde cu lle datère sciugrafeche (inglese), accesse 25/04/2007.
  7. Fiume Magdalenam fiume della patria, su espanol.geocities.com (archivijate da l'url origgenale).. urteme accesse 'u 25/04/2007.
  8. Lado maracaibo (EN) . The Columbia Encyclopedia, Sixth Edition. URL urteme accesse 'u 25/04/2007.
  9. Silverstein, Alvin (1998) Weather And Climate (Science Concepts); pp. 17. 21st Century. ISBN 0-7613-3223-5
  10. Orlando Férez (1970) San Juan, Puerto Rico Servicio Nacional Climático, 12/02/2007 Notas acerca de los Ciclones Tropicales de Puerto Rico
  11. National Hurricane Center (1998), 20/04/2006 NHC Mitch Report Hurricane Mitch Tropical Cyclone Report

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]