Messeche

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Disambiguazzione – Ce ste cirche altri significati, 'ndruche Messeche (disambigue).


Messeche
Messeche - Localizzazione
Messeche - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteState Aunìte Messicane
Nome ufficialeEstados Unidos Mexicanos
Lènghe ufficialeSpagnole (ufficialmènde) 'Nglise e alcune lènghe indiggene, jndre alcune pajèsere
CapitaleMexico D.F.
Politiche
Forme de governeRepubbleche federale
PresidendeAndrés Manuel López Obrador
'Ndipendenzedichiarazione: 15 settèmmre 1810; consumaziune 27 settèmmre 1821; celebrazione 15 settèmmre 1810 (d'a Spagne)
Trasute jndr'à l'ONU21 novèmmre 19451
Superficie
Totale1.972.550 km² (14º)
% de le acque2,5%
Popolazzione
Totale112.336.538 ab. (2010) (11º)
Denzetà57,1 ab./km²
Nome de le javetandemessecane
Sciugrafije
ContinendeAmeriche settendrionale
Fuse orarieUTC da -6 a -8
Economie
ValutePeso messecane2
PIL (nominale)1,548,007 milione de $ (2008) (11º)
PIL pro capite (nominale)14,534 $ (2008) (55º)
ISU (2007)0,854 (ìrte) (54º)
Varie
Codece ISO 3166MX, MEX, 484
TLD.mx
Prefisse tel.+52
Sigle autom.MEX
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleHimno Nacional Mexicano
Feste nazionale16 settèmmre
1Jè une de le 51 State ca honne date vite a ll'ONU jndr'ô 1945.
 

'U Messeche (nome ufficiale: Estados Unidos Mexicanos; tarandìne: Statère Aunìte Messecane) jè 'na democrazie rappresendative comboste de 31 State federale e 'nu Destritte Federale ca se iacchie jndr'à vanne meridionale de ll'Americhe Settendrionale. Seconne 'a costituziune de ôsce a die, 'a sede de le putere d'a federaziune e capitale d'ô state jè Cetate d'u Messiche, 'u cui territorie jè state designate cumme 'u Destritte Federale.

'U Messeche jè delimitate a nord da 'u confine cu lle State Aunìte d'Americhe, a est da 'u Gurfe d'u Messeche e da 'u Mar de le Caraibe, a sud-est da Belize e Guatemale, e a ovest da ll'Oceane Pacifiche. Se spànne sus a 'na superficie de 1.972.550 km² (ad 'u quattordicesime puèste 'mbrà lle Pajèsere cchiù grannère d'u munne), e jè populate da 111.211.789 crestiáne,[1] e stu fatte ô fàce devendà 'u cchiù populose paise de lènga spagnole. Ô spagnole convive jndr'ô Messeche cu 'nu munne de lènghe indiggene, ufficialmènde recanosciute.

Le 'nzediamènde umane jndre quiste territorie resale a cchiù de 30 000 anne fa, da quidde mumènde se sonde succedute une apprìsse a ll'otre 'nu munne de popule, sije agricolture d'a mesoameriche sije nomade. Dope 'a conguiste spagnole, 'u Messeche ha accumenzate 'a soje uerre pe' le 'ndependenze polìteche jndr'ô 1810. Cchiù nnande, pe' quase 'nu sèchele, 'u paise jè state coinvolte jndre 'na serie de uerre 'nderne e de 'nvasiune straniere ca honne avute 'na gruèsse conseguenze jndre totte le cambe d'a vite messicane. Pe' 'a maggior parte d'u XX sèchele (prengepalmènde pe' 'u prime stuezze) s'ète assistite a 'nu periode de granne crescite economeche jndr'ô condeste de 'na polìteche dominate da 'nu uneche partite polìteche.

Pe' volume de prudotte 'nderne lorde (PIL), 'u Messeche jè conziderate 'a tredicesime economije mondiale.[2] Tuttavije 'a destribuziune d'a ricchèzze ète accussì disauguale ca jndr'ô paise se iacchiane innece de sveluppe umane ca pòtene ccu cange 'mbrà parametre paragonabbele a quidde de naziune sveluppate cumme 'a Germanie[3] e otre cchiù vicine a quidde d'u Burundi.[4] Pe' 'na bbuèna vanne d'u XX sèchele 'a prengepále fonde de ricchezze d'u paise jè state 'u petrolie, pure ce 'u prucesse de 'ndustrializzaziune d'u paise ha permesse le cangiaminde de ll'economije. Le casère de le fatijature a ll'estere sonde aumentate sempre de cchiù de anne n'anne, ôsce rappresendane 'u 3% d'u PIL e 'na 'mbrtande fonde de valutae estere pe' 'u paise, 'nzigne a lle provende de lle esportaziune de petrolie e d'u turisme.[5][6]

'U Messeche jè 'na putènze reggionale[7][8] e 'u sule paise de ll'Americhe Latine ad essere membre de ll'Organizzaziune pe' 'a Cooperazione e ô Sveluppe Economeche (OCSE) accumenzanne da 'u 1994.

Demografije[cangecange 'a sorgende]

Cu 'na popolazzione de 103.263.338 de crestiáne, 'u Messeche jè une de lle Naziune cchiù populate d'u munne e jè, subbète nnande ad 'u Brasile, 'u Paise cchiù populate de ll'Americhe Latine. 'U 60% d'a popolazzione jè costituite da meticce, de discennènze miste europèe (specialmènde spagnole) ed indiggene. Le Amerinde, appartenènde a varie Naziune indiggene (cumme le maya), rappresendane 'u 20% de le Messicane.

'U 19% de le crestiáne jè 'nvece e origgene europèe. Ce stè parle specialmènde de creole (de origgene spagnole), pure ce se iacchiene tagáline, frangese, tedesche, pulacche, russe e 'nglise. Cirche 4.000 tagliáne sone avènute jndr'à seconne metate de ll'Uèttecinde e ccrejèrene alcune colonie de italo-messecane angore esistende (cumme Chipilo, 'nziccate a Puebla). 'U rumanende 1% d'a popolazzione jè comboste da ebrèe, arabe, turche, cenise e giappunise.

Zone Metropolitane[cangecange 'a sorgende]

Posiz. Cetate State Pop. Posiz. Cetate State Pop.
Cetate d'u Messiche

Guadalajara

Monterrey
1 C. d'u Messeche DF 19.231.829 11 Querétaro Qro 918.100
2 Guadalajara Jal 4.095.853 12 Mérida Yuc 897.740
3 Monterrey NL 3.664.331 13 Mexicali BC 855.962
4 Puebla Pue 2.109.049 14 Aguascalientes Ags 805.666
5 Toluca de Lerdo Méx 1.610.786 15 Tampico Tamps 803.196
6 Tijuana BC 1.483.992 16 Culiacán Sin 793.730
7 León Gto 1.425.210 17 Cuernavaca Mor 787.556
8 Cd. Juárez Chih 1.313.338 18 Acapulco Gro 786.830
9 Torreón Coah 1.110.890 19 Chihuahua Chihuahua 784.882
10 San Luis Potosí SLP 957.753 20 Morelia Mich 735.624
Fonde:[9]


Turisme[cangecange 'a sorgende]

'U Turisme jè une de lle resorse prengepále d'u Messeche. 'U Guverne cendrale e le singole State scommettone sembre de cchiù sus a lle resorse economeche generate da le visitande naziunale e 'ndernazionale, pure piccè le giacimènde de petrolie stonne spiccianne e jè assaje costuse ccu perfore pe' acchià quacche giacimènde cchiù profunne. State sciùvane cumme Quintana Roo vivene quase esclusivamènde d'u turisme. 'A popolazzione jè costituite da immigrande proveniènde da totte 'u Paise, e 'nu munne straniere, 'mbrà le quale, pe' esembie a Playa del Carmen, 'a comunetate cchiù numerose de tagliáne ca jàvitane jndr'ô Messeche (pe' esembie Hotel Barrio Latino, Hotel La Tortuga; Hotel Coco Rio, 'mbrà lle otre). Otre state cumme 'a Baja California, Nayarit, Oaxaca, Yucatan, e Campeche studiane 'u mudelle de Quintana Roo e se iàprene ad 'u turisme.

'Na vedute de Cetate d'u Messeche

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. CONAPO, Proieziune d'a popolazzione d'u Messeche 2005-2050.
  2. Banghe Mondiale, 2008 World Development Indicators.
  3. Jndr'ô case de Benito Juárez (D.F.). "'A vite jndr'ô Benito Juárez, ad 'u levèlle d'a Germanie", note de El Universal, 25 ottomme 2004, conzultate l'8 ottommre 2007.
  4. Jndr'ô case de Metlatónoc (reggione d'a Mixteca guerrerense). "Metlatónoc: le 'mbere d'a povertate", note de Sergio Ocampo Arista pe' La Jornada, 26 sciùgne 2005; "Chochoapa el Grande, el municipio más pobre de América Latina", conzultate l'8 ottommre 2007.
  5. "Messiche: remesse", BBC Mundo, 23 aguste 2005, conzultate 'u 7 ottommre 2007
  6. Lozano Asencio, Fernando (2004) "Tendenze recende de lle remesse de le messecane emigrade jndr'à lle Statère Aunìte d’Americhe", University of California, San Diego, conzultate 'u 30 ottommre 2007.
  7. Japan's Regional Diplomacy, Latin America and the Caribbean (PDF), su mofa.go.jp, Ministero degli Affari Esteri del Giappone. URL conzultate il 01-10-2007.
  8. Latin America:Region is losing ground to competitors, su oxanstore.com, Oxford Analytica. URL conzultate il 01-10-2007-10-01.
  9. Consulta de datos del Conteo 2005, su inegi.gob.mx, INEGI. URL conzultate il 2005.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Enrico Martino e Piero Tarallo, Messiche, Idealibri, Meláne, 1996 EAN: 9788870822922

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN154775570 · ISNI (EN0000 0001 2359 3927 · SBN (ITENBVEV070820 · SBN (ITENTO0L002152 · BAV (ENITJA497/11155 · LCCN (ENn81013960 · GND (DE4039058-5 · BNE (ESXX4575373 (data) · BNF (FRcb11864872z (data) · J9U (ENHE987007548168005171 · NDL (ENJA00567575 · CONOR.SI (SL2386835 · WorldCat Identities (ENlccn-n81013960

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Predecessore State pe' innece de sveluppe umane Successore
Costa Rica 54º puèste Libie