Nuève Zelanne

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Nuève Zelanne
Nuève Zelanne - Localizzazione
Nuève Zelanne - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteNuève Zelanne
Nome ufficialeNew Zealand
Aotearoa
Lènghe ufficiale'Nglise, māori, lènga de le signe neozelandese[1]
CapitaleWellington  (412.500 ab. / sciùgne 2017)
Politiche
Forme de governeMonarchie parlamendare
SovraneLesabbètte II
Prime ministreJacinda Ardern
'NdipendenzeDa 'u Regne Aunìte 'u 25 novèmmre 1947
Trasute jndr'à l'ONU24 ottommre 1945 1
Superficie
Totale268.680 km² (74º)
% de le acque2,1%
Popolazzione
Totale4.834.540 ab. (2017 stime)
Denzetà17,9 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Nuève Zelanne
Sciugrafije
ContinendeOceanie
Fuse orarieUTC +12
Economie
ValuteDollare neozelandese
PIL (nominale)115,412 milione de $ (2010) (58º)
PIL pro capite (nominale)31,067 $ (2010) (27º)
ISU (2010)0,907 (assaje ìrte) ()
Varie
Codece ISO 3166NZ, NZL, 554
TLD.nz
Prefisse tel.+64
Sigle autom.NZ
Late de guideSinistre (↑↓)
Inne nazionaleGod Defend New Zealand
Nuève Zelanne - Mappe
Nuève Zelanne - Mappe
1Jè une de le 51 State ca honne date vite a ll’ONU jndr'ô 1945.
Membre APEC da 'u 1989
Membre de ll'ANZUS da 'u 1952.
 

'A Nuève Zelanne (jndr'ô 'nglise New Zealand, jndr'ô maori Aotearoa) jè 'nu state 'nsulare de ll'Oceanie acchiate jndr'à ll'oceane Pacifiche meridionale (41°S 174°E / 41°S 174°E-41; 174).

Ô State jè furmate da dò isole prengepále: l'Isole d'u Nord e l'Isole d'u Sud e da 'nu munne de isole minore cumme l'isole de Stewart e le isole Chatham. 'U mar de Tasman 'a scucchie da ll'Australie acchiate a cirche 2000 km a nord-ovest.

Aotearoa jè l'andìche nome date da 'u popule Maori, ad 'a terre de ôsce a die d'a Nuève Zelanne. Ce stonne assaje traduziune sus 'u nome origgenale ma quidde cchiù comunemènde ausate jè "Land of Long White Cloud" (Ao: cluod; Tea: white; Roa: long), ca segnefeche 'ntarandìne "Terre d'a longhe nuvole vianghe".

Cunde 4.396.000[2] crestiáne destrebbuìte sus a 268.680 km²[3] (comprese le isole Antipodi, Auckland, Bounty, Campbell, Chatham e Kermadec). 'A capitaleWellington ed 'a cetate cchiù populose jè Auckland.

'A Nuève Zelanne jè 'nu paise sveluppate ca se iacchie assaje ìrte jndr'ô combronde 'ndernazionale sus ad assaje argumènde, 'mbrà cui l'istruziune, 'a franghèzze economeche ed 'a mancanze de corruziune. Le soje cetate inoltre sonde da sembre classefecate cumme le cchiù vivibbele ad 'u munne.

Ordinamènde d'ô state[cangecange 'a sorgende]

Divisiune amministrative[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Sisteme polìteche d'a Nuève Zelanne, Reggione d'a Nuève Zelanne e Autoritate territoriale d'a Nuève Zelanne.

Le prime colone europèe scucchiárene 'u paise jndre provinge; quiste fùrene scangillàte jndr'ô 1876, anne jndre cui 'u guverne fu combletamènde cendralizzate. Jndr'ô 1989 'u guverne d'u luèche fu combletamènde recrejète e fu funnate da ll'inizie 'nu sisteme de guverne basate sus a dò levèlle, le reggione e le autoritate territoriale.

Ôsce a die 'a Nuève Zelanne tène 16 reggione (de cui 12 sonde guvernate da 'nu conziglie reggionale elette da 'u popule, e 4 guvernate da lle autoritate territoriale) e 74 autoritate territoriale 16 de lle quale sonde destritte urbane, 58 sonde destritte rurale a lle quale se aggiungone le isole Chatham.

Quàtte de lle autoritate territoriale ('na cetate e ttrè destritte) e le isole Chatham sonde jndr'ô stesse timbe de lle reggione, sonde accussì definite cumme autoritate unitarie. Le autoritate territoriale non ge sonde 'na suddivisiune de lle reggione, ce stonne accussì de le autoritate territoriale 'u cui territorie fàce parte de cchiù de 'na reggione. Sonde dependenze esterne d'a Nuève Zelanne, cu autonomije 'nderne, le Isole Cook (235 km², 118.000 crestiáne), le isole Tokelau (10 km², 2.000 crestiáne) e l'isole Niue.

Jndr'à prime tavele se iacchie l'elenghe de lle reggione, jndrà seconne 'a suddivisiune sciugrafeche.
* L'asterische stè condrassigne le autoritate unitarie.


Nome (*) Popolazzione (2001) Grannèzze Denzetate Isole Capeluèche
Auckland 1.158.891 5.600 206,9 N Auckland
Bay of Plenty 239.415 12.447 19,2 N Tauranga
Canterbury 481.431 45.346 10,6 S Christchurch
Chatham Islands 726 963 0,8 Waitangi
Gisborne * 43.974 8.351 5,3 N Gisborne
Hawke's Bay 142.950 14.164 10,1 N Napier, Hastings
Manawatu-Wanganui 220.089 22.215 9,9 N Palmerston North
Marlborough * 39.561 12.484 3,2 S Blenheim
Nelson * 41.568 445 93,4 S Nelson
Northland 140.130 13.941 10,1 N Whangarei
Otago 181.542 31.990 5,7 S Dunedin
Southland 91.002 34.347 2,6 S Invercargill
Taranaki 102.858 7.273 14,1 N New Plymouth
Tasman * 41.352 9.786 4,2 S Richmond
Waikato 357.726 25.598 14,0 N Hamilton
Wellington 423.765 8.124 52,2 N Wellington
West Coast 30.303 23.336 1,3 S Greymouth


Aree Sciugrafeche km² Crestiáne Denzetate
Isole d'u Nord 113.729 3.287.600 22
Isole d'u Sud 151.215 1.027.500 6
Isole ad 'u larije d'a coste 833
Isola Stewart 1.746 500 0,3
Isole Chatham 963 600 0,6

Istruziune & Sanetate[cangecange 'a sorgende]

Istruziune[cangecange 'a sorgende]

Tasse de alfabbetizzaziune: 99%.
Studende universitarie: 162.350.

'A scole premarie jè scucchiáte jndre ttrè cicle: 'nfandìle, biennale, quinquennale.
Universetate: Otago (Dunedin, 1869), Canterbury (Christchurch, 1873), Victoria (Wellington, 1897), Auckland (1957), Massey (Palmerston. 1963), Waikato (Hamilton, 1964).

Sanetate[cangecange 'a sorgende]

'U sisteme sanetarije jè quase auguale a quidde americane: le visite da 'u medeche de base sonde a pajamènde e, de conseguenze, sonde assaje deffuse le assicuraziune sanitarie.

Lènga[cangecange 'a sorgende]

Ce stonne ttré lènghe ufficiale: 'nglise, Maori e NZSL (New Zealand Sign Language).

Carrêscie[cangecange 'a sorgende]

L'aeropuèrte cchiù 'mbortande d'a Nuève Zelanne jè l'Aeropuèrte de Auckland.

Releggione[cangecange 'a sorgende]

'A releggione cchiù deffuse jè quèdde crestiáne cu 'u 60% d'a popolazzione, pure ce ète jndre 'na costande decrescite; combrenne cattoleche, anglicane, metodiste, presbiteriane e Testimone de Geova. 'U 35% d'a popolazzione se dechiare atee o agnosteche, mendre 'u rumandende 5% jè comboste da buddiste e da 'na comunetate musulmane de immigrate.

Economije[cangecange 'a sorgende]

Prudotte 'Nderne Lorde: 31.067$ pro capite (27º puèste d'a classifeche mondiale).
Bilange de le pajaminde: − 5,2 migliarde de $.
'Nflaziune: 2,8%.
Disoccupaziune: 3,5%.

Ternise[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Dollare neozelandese.

Cetate prengepále[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Cetate d'a Nuève Zelanne.

Le cetate prengepále sonde: Wellington, Christchurch, Auckland, Dunedin.

Comunecazziúne[cangecange 'a sorgende]

Carrêscie[cangecange 'a sorgende]

Puèrte prengepále: Auckland, Wellington e Lyttelton.

Fuse orarije[cangecange 'a sorgende]

'A Nuève Zelanne jè acchiate a GMT+12 me fàcene eccezione le isole Chatham acchiate ad est d'ô state (ca a defferenze de le Cook e de ll'isole de Niue jndr'à Polinesie, non ge sonde dependenze) le quale osservane GMT +12.45. Jndr'à staggione estive (ce jè 'a nùestre 'nvìernale) 'nvece se aggiunge n'ore n'cchiù pe' totte e dò.

Curiosetate[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à Nuève Zelanne se iacchie 'na collinette, ìrte picche cchiù de 300 m ca tène 'u nome sciugrafeche cchiù longhe d'u munne. Jè comboste da 85 lettere e jè pratecamènde 'mbossibbéle ccu ligge. 'U soje nome jndr'ô tarandìne segnefeche "'a cime addò Tamatea, l'uèmmene da lle granne scenòcchie conquistature de mundagne, ha sonète 'u flaute pe' soje sciuèche".

Jè 'a prime naziune ad 'u munne ce festegge 'u Capodanne. Sonde 11 ore nnanze respette a ll'Itaglie.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. (EN) New Zealand Sign Language Act 2006, su odi.govt.nz. URL conzultate il 21-6-2010.
  2. (EN) Statistics New Zealand: Estimated resident population of New Zealand, su stats.govt.nz. URL conzultate il stima 2010.
  3. (EN) CIA Factbook - New Zealand, su cia.gov. URL conzultate il 12 febbraio 2008.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Carolyn Bain, Neal Bedford, Paul Harding - Nuève Zelanne - Lonely Planet, EdT, 2003 (guide turisteche)
  • Marco Moretti - Nuève Zelanne - Clupguide, 2000 (guide turisteche)

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Predecessore State pe' innece de sveluppe umane Successore
Lussemburghe 19º puèste Itaglie


 
State de l'Oceanie
bandiera Australie | bandiera Micronesia | bandiera Timor Est | bandiera Figi | bandiera Isole Marshall | bandiera Isole Salomone | bandiera Kiribati | bandiera Nauru

Nuève Zelanne Nuève Zelanne | bandiera Palau | bandiera Papua Nuova Guinea | bandiera Samoa | bandiera Tonga | Tuvalu Tuvalu | bandiera Vanuatu

Dependenze: Guam | Hawaii | Isole de Pasqua | Isole Cook | Isole Marianne Settentrionale | Isole Periferiche Minore de le USA | Niue | Isole de Norfolk | Nuève Caledonie | Nuève Guinea Occidentale | Isole Pitcairn | Polinesie Frangese | Samoa Americane | Tokelau | Wallis e Futuna