Australie

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Australie
Australie - Localizzazione
Australie - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteCommonwealth de ll'Australie
Nome ufficialeCommonwealth of Australia
Lènghe ufficiale'Nglise
CapitaleCanberra  (340.800 ab. / 2007)
Politiche
Forme de governeMonarchie parlamendare federale
SovraneLesabbètte II
Prime ministreScott Morrison
'Ndipendenze1º scennàre 1901
da 'u Regne Aunìte
Trasute jndr'à l'ONU1º novèmmre 1945 1
Superficie
Totale7.617.930 km² ()
% de le acque0,9%
Popolazzione
Totale22.618.521[1] ab. (2010) (53º)
Denzetà2,79 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Australie
Sciugrafije
ContinendeOceanie
Fuse orarieUTC da +8 a +10.30
Economie
ValuteDollare australiane
PIL (nominale)762,887 milione de $ (2007) (17º)
PIL pro capite (nominale)36,225 $ (2007) (14º)
ISU (2007)0,970 (assaje ìrte) ()
Consume energetiche1,13 kWh/jav. anne
Varie
Codece ISO 3166AU, AUS, 036
TLD.au
Prefisse tel.+61
Sigle autom.AUS
Late de guideSinistre (↑↓)
Inne nazionaleAdvance Australia Fair
Feste nazionale26 scennàre
Australie - Mappe
Australie - Mappe
1Jè une de le 51 State ca hanne date vite a ll'ONU jndr'ô 1945.
 

L'Australie (jndr'ô 'nglise Australia, /əˈstreɪljə/ seconne 'a pronunge d'u luèche[2]), ufficialmènde 'u Commonwealth de ll'Australie, jè 'u seste paise d'u munne pe' grannèzze (7.617.930 km²), 'u cchiù granne de ll'Oceanie e de lle 'ndere Australasie. Tène 'na popolazzione de 22.618.521 de crestiáne[1].

Jè formate da 'u Mainland, ce jè 'a vanne continendale o l'isole prengepále[3], 'a Tasmanie e otre isole minore ditte Terre remote, accume le Isole Cocos e Keeling, l'isoe Christmas (o isole d'u Natèle), l'isole Norfolk, l'isole de Lord Howe, l'isole Macquarie (ca ète conziderate 'na vanne d'a Tasmanie) e l'isole Heard. Canberra reclae pure 'u Territorie antartiche australiane cu lle soje base.

'U paise se iacchie jndr'à ll'Emisfere australe, e jè circunnate da lle oceane Indiane, a ovest e sud, e Pacifiche a est.

Populata da le aborigene pe' cchiù de 40.000 anne, jè state colonizzate da lle 'nglise accumenzanne da 'u XVIII sèchele. Ôsce le australiane, ca chiamane se stesse aussie, sonde 'nu popule furmate da assaje culture, ca cunde non sule aboriggene ed europèe, me pure asiateche, americane e africane.

Da 'u punde de viste polìteche l'Australie jè 'na monarchie costituzionale federale. 'U cape d'ô state jè 'a Reggine d'Inghilterre Lesabbètte II, rappresendate da 'nu guvernatore generale. 'A capitaleCanberra; me 'a cetate cchiù populose jè Sydney cu otre cetate ca avènene rrète auccume Melbourne, Brisbane, Perth e Adelaide.

Popolazzione[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Australiane e Australie vianghe.

Sule 'u 2% de le australiane ha ddà esse indiggene (australiane aboriggene e javitànde de le Isole Torres Strait). 'U 90% discenne da le europèe ('u 22,5% da le colonizzature 'nglise), 'mbrà cui assaje immigrate irlannese e tagliàne. L'8% jè 'nvece de origgine asiateche, specialmènde 'a nuève generaziune de immigrate proveniènde da 'u Sudest asiateche e da 'u Medie Oriende.

Jndr'ô cenzimènde australiane d'u 2006, le residende putèvane ccu nomine cchiù de dò gruppe etneche pe' definì le lòre origgene; le cchiù nnumenàte fùrene:

'A popolazzione australiane ète aggruppate pe' 'na granna vanne jndr'à ll'aree oriendale d'u Paise (90% d'u totale) specialmènde jndr'à lle metropule. 'U rumaanènde territorie, picche ospitale, jè pe' 'na granna vanne non jàvitate.

Suddivisiune territoriale e amministrative[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce State e territorie de ll'Australie e Liste de le reggione jndr'à Australie.
'A cartine fàce vedè accume jndr'ô timbe sonde nasciùte le colonie, nnande le State e le Territore.

L'Australie jè 'na federaziune de sèje state.
Tène pure 'nu certe numere de territore ca, costituzionalmènde, dependone derettamènde da 'u guverne federale. De quiste, sule ttrè tènene 'nu proprie guverne, 'u Territorie d'u Nord, 'u Territorie d'a capitale, e l'Isole de Norfolk. 'U Commonwealth pòte comungue fàce le legge jndr'à materie d'u luèche, facènne prevalè 'nfatte le decrete federale sus a quidde territoriale.

Pe' quanne arreguarde le otre territore, ditte "territore minore" o "territore esterne" o "terre remote", jidde sonde amministrate da 'u Commonwealth.

'U Territorie d'a baie de Jervis jè l'uneche "territorie minore" ca non ge se pòte ccu conzidere "territorie esterne", piccè se iacche sus 'u Mainland: se stè pparle 'nfatte de 'na vanne d'u Nuève Galles d'u Sud gestite da 'u Commonwealth cumme puèrte de Canberra.

State e territorie australiane
Bandiere Nome Sigle Tipe Sisteme de rappresendanze Capitale Popolazzione Grannèzze (km²)
Australie Meridionale AU-SA o SA State bicamerale Adelaide 1.581.400 983.482
Australie Occidentale AU-WA o WA State bicamerale Perth 2.105.800 2.529.875
Nuève Galles d'u Sud AU-NSW o NSW State bicamerale Sydney 6.817.100 800.642
Queensland AU-QLD o QLD State monocamerale Brisbane 4.264.590 1.730.648
Tasmania AU-TAS o TAS State bicamerale Hobart 497.312 68.401
Victoria AU-VIC o VIC State bicamerale Melbourne 5.188.100 227.416
Territorie d'u Nord AU-NT o NT Territorie monocamerale Darwin 217.559 1.349.129
Territorie d'a capitale australiane AU-ACT o ACT Territorie monocamerale Canberra 336.400 2.358
Territorie d'a baie de Jervis JBT Territorie nisciune Jervis Bay Village 611 73
Isola Norfolk NF Esterne monocamerale Kingston 2.114 35
Isole Cocos e Keeling CC Esterne conziglie de condèe West Island 628 14
Isole d'u Natèle CX Esterne conziglie de condèe Flying Fish Cove 1.493 135
Isole Heard e McDonald HM Esterne niscune 0 144
Isole Ashmore e Cartier Esterne nisciune 0 199
Territorie australiane antartiche Esterne nisciune 1.000 5.896.500
Isole d'u Mar de le Coralle Esterne nisciune

Crestiáne famuse[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Elenghe de australiane.

Sonde assaje le V.I.P. australiane canosciute pure jndr'à ll'otre pajèsere. Auuqà d'abbasce se iacchiene le cchiù famuse:

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. 1,0 1,1 Population clock, su abs.gov.au, Australian Bureau of Statistics.
  2. 'A pronunge d'u toponime Australie jndr'ô 'nglise bretànneche (ce jè le 'nglise parlate jndr'ô Regne Aunìte) jè 'nvece: /aus.'tra.lja/.
  3. vide 'a vôsce Continende

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Predecessore State pe' innece de sveluppe umane Successore
Norveggie 2º puèste Islanne


 
State de l'Oceanie
bandiera Australie | bandiera Micronesia | bandiera Timor Est | bandiera Figi | bandiera Isole Marshall | bandiera Isole Salomone | bandiera Kiribati | bandiera Nauru

Nuève Zelanne Nuève Zelanne | bandiera Palau | bandiera Papua Nuova Guinea | bandiera Samoa | bandiera Tonga | Tuvalu Tuvalu | bandiera Vanuatu

Dependenze: Guam | Hawaii | Isole de Pasqua | Isole Cook | Isole Marianne Settentrionale | Isole Periferiche Minore de le USA | Niue | Isole de Norfolk | Nuève Caledonie | Nuève Guinea Occidentale | Isole Pitcairn | Polinesie Frangese | Samoa Americane | Tokelau | Wallis e Futuna