Sud Afriche

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Disambiguazzione – Ce ste cirche otre segnefecate, 'ndruche Sud Afriche (disambigue).
Sud Afriche
!ke e: ǀxarra ǁke
(Aunitate jndr'à deversetate)
Sud Afriche - Localizzazione
Sud Afriche - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteRepubbleche d'u Sud Afriche
Nome ufficialeRepubliek van Suid-Afrika (afrikaans)
Republic of South Africa (inglese)
iRiphabliki yeSewula Afrika (ndebele)
Repabliki ya Afrika-Borwa (sesotho del nord)
Rephaboliki ya Afrika Borwa (sesotho)
iRiphabhulikhi yeNingizimu Afrika (swati)
Riphabliki ra Afrika Dzonga (tsonga)
Rephaboliki ya Aforika Borwa (tswana)
Riphabuḽiki ya Afurika Tshipembe (venda)
iRiphabliki yomZantsi Afrika (xhosa)
iRiphabhuliki yaseNingizimu Afrika (zulu)
Lènghe ufficialeAfrikaans, 'nglise, ndebele, sesotho d'u nord, sesotho, swati, tsonga, tswana, venda, xhosa, zulu
CapitalePretoria (amministrative)
Cetate d'u Cape (legislative)
Bloemfontein (giudiziarie)
Politiche
Forme de governeRepubbleche parlamendare
PresidendeJacob Zuma
'Ndipendenze15 Másce 1961
da 'u Regne Aunìte
Trasute jndr'à l'ONU7 novèmmre 1945 1
Superficie
Totale1.221.037 km² (24º)
% de le acque0%
Popolazzione
Totale60.604.992 ab. (2022) (24º)
Denzetà42,4 ab./km²
Sciugrafije
ContinendeAfrica
Fuse orarieUTC+2
Economie
ValuteRand
PIL (nominale)564,497 milione de $ (2009) (25º)
PIL pro capite (nominale)10,498 $ (2009) (77º)
ISU (2010)0,597 (medio) (110º)
Varie
Codece ISO 3166ZA, ZAF, 710
TLD.za
Prefisse tel.+27
Sigle autom.ZA
Late de guideSinistre (↑↓)
Inne nazionaleNkosi Sikelel' iAfrika/Die Stem van Suid-Afrika
Feste nazionale27 abbrìle
Sud Afriche - Mappe
Sud Afriche - Mappe
1Jè une de le 51 State membre ca jndr'ô 1945 honne date vite a ll’ONU.

Jè pure membre d'u Commonwealth, de ll'Organizzazione de le Pajèsere Non Allineate, de ll'Organizzazione Mondiale d'u Commerce, de ll'OAU (da 'u 2002 UA) e d'u Comitate pe' ô Sveluppe de ll'Afriche d'u Sud.

 

'A Repubbleche d'u Sud Afriche (af. Republiek van Suid-Afrika, 'ngl. Republic of South Africa), o Sud Afriche, jè 'nu State 'ndependente de ll'Afriche australe. Jè acchiate jndr'à punde meridionale d'u continende africane e confine a nord cu 'a Namibie, 'u Botswana ed ô Zimbabwe, a nord-est cu 'u Mozambiche ed ô Swaziland; combrenne jndr'à lle soje confine 'u Lesotho. Se affacce inoltre sus a ll'oceane Atlandeche e sus a quidde Indiane. Cape Agulhas, 'u punde cchiù meridionale d'u continende africane, delimite i'u confine 'mbrà lle dò oceane. Quanne ha spicciate 'u reggime de apartheid ca ère vigende addè fine a lle prime anne novande, 'u Paise ha pigghiate 'a denominaziune 'mbormale de Rainbow Nation ("naziune arcobbalene", ce vuè dì "jàvitate da crestiáne de deverse culure").

Popolazzione[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Enditate amministrative d'u Sudafriche.

'U Sudafriche tène cirche 60 miglione de crestiáne ca se congendrane jndr'à lle cetate prengepále danne 'na destrebuzziune irregolare jndr'ô paise. (stime d'u 2022).

Demografije[cangecange 'a sorgende]

Crescite demografeche 'u Sud Afriche da 'u 1961 ad 'u 2003

'U Sud Afriche jè 'nu paise assaje multietneche; jàvitane 'nzieme, spesse cu difficoltate, etnie vianghe, gnure, asiateche e miste. 'A legge sudafricane recanosce formalmènde quàtte macro-categorije etneche: gnure, vianghe, "coloured" (gruppe etneche de origgene miste), e asiateche.

Ad 'u cenzimènde de ll'ottommre 2011 'a popolazzione d'u Sud Afriche cundave 51.770.560 crestiáne, cu 'na denzetate de popolazzione de 42 per km². 'A stime d'u 2022 cunde 60.604.992 crestiáne, pure ce 'a crescite annue sije devendate ôsce a die de signe negative, a cause de le grave effette de ll'AIDS, assaje spannùte aqquà cumme jndre otre naziune africane: jidde cause 'na speranze de vita cchiù vasce, 'na cchiù ìrte muèrtaletate (pure 'mbrà lle uagnùne), e tasse de accriscimènde e cangiaminde jndr'ô scucchiamènde demografeche da ll'etate e da 'u sesse deverse respette ad 'u previste.

Etnie[cangecange 'a sorgende]

Le gnure bantu furmane cirche 'u 75% d'a popolazzione, e sonde scucchiáte ufficialmènde jndre 9 "naziune": zulu 23%; xhosa 18%; sotho (d'u nord e d'u sud) 16%; tswana 7%; tsonga 4%; swazi 2,5%; venda 2%; ndebele 1,5%; pedi 1%.

Le vianghe furmane cirche 'u 13% d'a popolazzione, e se scucchiáne jndre ttré gruppe: boere (afrikaner) 6,5%, anglosassone 5,5%, otre (ascendenze prengepalmènde purtughese, tedesche e tagliáne) 1%.

Le asiateche furmane cirche 'u 3% d'a popolazzione, e se scucchiáne jndre dò gruppe: indiane 2,5%, cenise 0,5%.

Le crestiáne a sangue miste (coloureds) furmane cirche 'u 9% d'a popolazzione.

Boscimane e ottendotte non ge raggiungone ô 0,1% d'a popolazzione.

ETNIE PERC.
Zulu 23%
Xhosa 18%
Sotho 16%
Vianghe 13%
Coloured 9%
Tswana 7%
Tsonga 4%
Swazi 2,5%
Venda 2%
Pedi 1%
Indiane 2,5%
Cenise 0,5%
Boscimane e<br\>Ottendotte 0,1%

Releggione[cangecange 'a sorgende]

Le releggione cchiù spannùte sonde quèdde crestiáne: Protestandèsime d'a chiese refurmate sudafricane (cirche 35%); Cattolicesime (10%); Anglicanesime (10%); Metodisme, 'U luteranesime e otre fede crestiáne (jndr'ô comblesse cirche 30%).

Se iacchiene pure le animiste 12%; induiste (1,5%); islameche (1%) ed ebree (0,5%).

Aqquà d'abbasce se iacchie 'u quadre comblete seconne 'u cenzimènde d'u 2001:

RELEGGIONE PERC.
Chiese de Zion 11,1%
Pendecostale 8,2%
Cattoleche 7,1%
Metodiste 6,8%
Chiese Refurmate Olannese 6,7%
Anglicane 3,8%
otre Crestiáne 36%
Musulmane 1,5%
Induiste 1,2%
Ebree 0,3%
otre (animiste e buddiste) 2%
non specificate 1,4%
nisciune (atee e agnosteche) 14,9%

Lènghe[cangecange 'a sorgende]

Le lènghe ufficiale sonde 11 e corresponnene a lle varie etnie. Le coloureds parlane pe' 'a maggioranze l'afrikaans, mendre le asiateche ausane specialmènde le 'nglise.

Aqquà d'abbasce se iacchie 'u quadre comblete seconne 'u cenzimènde d'u 2001:

LÈNGA PERC. AB.
Zulu 23,8% 10.677.000
Xhosa 17,6% 7.907.000
Afrikaans 13,3% 5.983.000
Sesotho d'u Nord 9,4% 4.209.000
Tswana 8,2% 3.677.000
Inglese 8,2% 3.673.000
Sesotho 7,9% 3.555.000
Tsonga 4,4% 1.992.000
Swati 2,7% 1.194.000
Venda 2,3% 1.022.000
Ndebele 1,6% 712.000
Otre lènghe 0,5% 217.000
TOTALE 100,0% 44.820.000

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • 'A Sciugrafije - dizziunarie 'ngeclopedeche - Gruppo Editoriale Fabbri, Bompiani, Sonzogno, Etas S.p.A., Meláne (1984)

Note[cangecange 'a sorgende]


'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN159069376 · ISNI (EN0000 0001 2167 3042 · BAV (ENITJA497/33877 · LCCN (ENn79023005 · GND (DE4078012-0 · BNE (ESXX4575389 (data) · BNF (FRcb11993638s (data) · J9U (ENHE987007560981705171 · NDL (ENJA00567657 · WorldCat Identities (ENlccn-n79023005

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Fotografije
Bandiere de ll'Aunìone Europèe Lènghe Ufficiali d'a Repubbleche Sudafricane Bandiere de ll'Aunìone Europèe
afrikaans | 'nglise | ndebele | sesotho d'u nord | sesotho
tswana | swati | tsonga | venda | xhosa | zulu