Repubbleche Democrateche d'u Congo

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Disambiguazzione – Ce ste cirche 'a Repubbleche d'u Congo o otre segnefecate simile, 'ndruche Congo.
Repubbleche Democrateche d'u Congo
Giustizie - Pace - Fatije
Repubbleche Democrateche d'u Congo - Localizzazione
Repubbleche Democrateche d'u Congo - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteRepubbleche Democrateche d'u Congo
Nome ufficialeRépublique démocratique du Congo
Lènghe ufficialeFrangese
CapitaleKinshasa  (9.000.000 ab. / 2008)
Politiche
Forme de governeRepubbleche Semi-Presidenziale
PresidenteFélix Thisekedi
Capo di GovernoJean-Michel Sama Lukonde
'Ndipendenze30 sciùgne 1960
Trasute jndr'à l'ONU20 settèmmre 1960
Superficie
Totale2.345.410 km² (12º)
% de le acque3,3%
Popolazzione
Totale100.000.000 ab. ( ) (21º)
Denzetà24 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Repubbleche Democrateche d'u Congo
Sciugrafije
ContinendeAfrica
Fuse orarieUTC +1, UTC +2
Economie
ValuteFranco congolese
PIL (nominale)46,491 milione de $ (2005) (78º)
PIL pro capite (nominale)774 $ (2005) (177º)
ISU (2005)0,411 (vasce) (168º)
Consume energetiche0,011 kWh/jav. anne
Varie
Codece ISO 3166CD, COD, 180
TLD.cd
Prefisse tel.+243
Sigle autom.CD
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleDebout Congolais
Feste nazionale30 sciùgne
Repubbleche Democrateche d'u Congo - Mappe
Repubbleche Democrateche d'u Congo - Mappe
 

'A Repubbleche Democrateche d'u Congo (pure canosciute cumme Congo Belga, Congo-Kinshasa e Congo-Léopoldville, già Zaire) jè 'nu State de ll'Africa Cendrale. Confine a nord cu 'a Repubbleche Cendrafrecane, a nord-est cu 'u Sudan, a est cu l'Uganda, 'u Ruanda, 'u Burundi ed 'a Tanzania, a sud cu ô Zambia e l'Angola, a ovest cu l'oceane Atlàndeche ed 'a Repubbleche d'u Congo.

Da 'u 1971 ad 'u 1997 ère ufficialmènde canosciute cu 'u nome de Zaire.

Storie[cangecange 'a sorgende]

'U Regne d'u Congo[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Regne d'u Congo.
'U Regne d'u Congo jndr'ô 1711

'A vanne ca porte ôsce 'u nome de Repubbleche Democrateche d'u Congo jè populate da cirche 10.000 anne. 'Mbrà 'u VII ed 'u VIII sèchele ce se 'nzediarene tribbù bantu proveniènde da ll'attuale Nigerie. Quèste popolazziune honne date luèche a 'nu certe numere de regne, ca jndr'ô XIV sèchele fùrene aunifecate jndr'ô putende Regne d'u Congo, ca jndr'ô soje mumende de masseme spannamènde condrollave 'nu territorie ca se spannève da ll'Oceane Atlàndeche a ovest fine ad 'u jume Kwango a est, e da 'u jume Congo a nord fine ad 'u jume Kwanza a sud.

Jndr'ô XV sèchele le Purtughese trasèrene n'cundatte cu 'u Regne d'u Congo. 'Nu esplorature veneziane ad 'u servizie d'u Purtugalle, Alvise Cadamosto, ha tracciate jndr'ô XVI sèchele 'na prime mappe d'a reggione, ca fu cchiù nnande esplorate jndre 'nu mode cchiù sistemateche e cartografate da lle 'nglise Henry Morton Stanley, ca resalì le 'ndere tracciate d'u jume Congo.

'U Regne d'u Congo sopravvisse ad 'u cundatte cu lle Europee pè deverse sèchele, passanne a timbe alterne d'a sfere de 'nfluenze d'u Purtugalle a quèdde de le Olanne e viceverse. 'A fine d'u regne ha state formalizzate d'a Conferenze de Berlino d'u 1884-1885, jndre cui 'a reggione ha state assignate ad 'u re d'u Belge Leopoldo II.

Ô State Lìbbere d'u Congo (1885-1908)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce State Lìbbere d'u Congo.
'A bandiere d'ô State Lìbbere d'u Congo (da 'u 1877)

Leopoldo ha fatte d'u paise 'nu State 'ndependente cumme 'na soje proprietà personale, e lle diede 'u nome de State Lìbbere d'u Congo, pigghanne pè sé 'u titole de Sovrane d'u Congo. 'A popolazziune d'u luèche ha state 'mbiegate specialmènde jndr'à raccolte de caucciù. Quèste produziune ha fatte 'a fortune de Leopoldo, ca n'onore d'u Congo ha fatte quagghià assaje edifice a Bruxelles e a Ostenda.

Jndr'ô XIX sèchele ce fùrene episodie de viulènze da parte de quacche mercenarie ad 'u nservizie d'u Sovrane. Seconne alcune fonde, 'a mortalità e le crimine arrevarene a toccà levèlle ìrtieme jndre chidde periode. Nascettere accussì vôsce de proteste: n'particulare, l'Associaziune pè 'a reforme d'u Congo (CRA), funnate jndr'ô 1904 da 'u sciornalìste 'nglise E.D. Morel, ha date vite a 'nu granne movimènde de opinione ca coinvolse migliaie de crestiáne sije jndr'à ll'Europe ca jndr'à lle State Aunìte, e a cui se aunìrene pure personalità cumme Mark Twain, Sir Arthur Conan Doyle ed 'u diplomateche bretànneche Roger Casement, ca jndre 'nu rapporte avève cundannate le metode pratecate jndr'ô Congo. 'A strutture guvernative d'ô State Lìbbere parève assaje inadeguate a lle dimenziune d'u Paise, oramaje fore da 'u condrolle, sicaccussì jndr'ô 1908 Leopoldo II ha fatte trasè 'u Congo jndr'ô novere de le colonie belghe, renuncianne a 'nu 'mbratecabbele possesse private.

'U Congo Belga (1908-1960)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Congo Belga.
Stemme d'u Congo Belga

'U Congo Belga devende accussì 'na colonie vère e proprie. Quiste fatte ha date origgene a 'nu forte afflusse de colone da ll'Europe, ca se 'nzediarene prengepalmènde sus 'a coste. Jndr'ô 1924 'a Società de le Naziune affide ad 'u Belge cumme mannate 'u Ruanda-Urundi ca venne aunìte ad 'u Congo e ne devende 'a settime provinge; 'a colonie avève oramaje 'nu territorie spannutìsseme e ricche de resorse boschive, giacimènde de diamande, avorie e otre.

Ô state belghe s'ète occupate n'prime istanze de applicà polìteche de 'ndervènde pè 'u quagghiamènde de aeropuèrte, ferrovie, strade. 'A grannèzze d'u territorie d'u bacine d'u jume Congo da condrollà porte a decentralizzà le strutture amministrative. Alcune esponende de le innumerevole etnie congolese, 'mbrà cui Simon Kimbangu, se opposere a ll'attività d'a putènze coloniale belghe, mendre otre gruppe rumasere assaje fedele a lle europee.

Cu l'avvende de le 'ndipendenze africane causate da lle 'mbossebiletà de le putènze europee de mandenè costosissime 'mbere coloniale, 'a situazione devende sembre cchiù grave e le uerre 'ndestine se moltiplicarene. 'U Belge non ge tenève cchiù 'a capacità de gestì derettamènde 'nu territorie accussì spannùte e comblesse.

Le 'ndependenze (1960) ed 'a crise d'u Congo (1961-65)[cangecange 'a sorgende]

'A bandiere d'u Congo 1960-63
Condrolle territoriale jndr'ô Congo (1960-61)

██  Guverne naziunale (Léopoldville)

██ Guverne rivale (Stanleyville)

██ State d'u Sud Kasai (Autonome)

██ Katanga (de facto 'ndependente)

'A bandiere d'u Congo 1966-71

Jndr'ô 1959, dope avè lassate 'u paise pè fuscènne d'a priggiune, Patrice Émery Lumumba, une de le protagoniste d'a uerre pè le 'ndependenze d'u paise, decide ccu pigghie parte ad 'a Conferenze de Bruxelles sus 'u Congo (20 scennàre - 20 febbrare 1960), riuscenne a 'mborse cumme une de le protagoniste de prime chiane.

Temenne 'na uerre de 'ndependenze cumme quèdde ca angore asckuàve l'Algerie, 'u guverne decise ccu se retire, congedenne le 'ndependenze ad 'u Congo 'u 30 sciùgne 1960. Lumumba devende 'u prime ministre. A ll'inizie jidde ha valutate 'a possibilità de trasfurmà 'u Congo jndre 'nu state federale, coerentemènde cu 'a comblessità demografeche ed etneche d'u territorie, me quèste ipotese ha state cchiù nnande lassate pè difficoltà de carattere polìteche-militare.

Jndr'ô stesse timbe l'esercite, ad 'u cui cumanne èrene rumate ufficiali belghe, se fece accussì 'ngasinate ca 'na granne vanne d'u personale de ìrte grade preferì ccu se retire, stivacánne le 'mbalcature amministrative de ll'esercite, sembre cchiù n'mane a caporione d'u luèche.

Jndr'à lle stesse anne spinde autonomisteche se manifestavane jndr'ô bacine minerarie d'a provinge de Katanga, represse jndr'ô sangue da 'u guverne 'ndependentiste.

'U guverne belghe 'nvie le proprie truppe pè proteggere le connaziunale ca retrasèvane proprie mendre Lumumba se revolgeve a ll'ONU. 'A questione se 'nzerì jndr'ô sciùeche d'a uerre fridde e State Aunìte, cu le proprie multinaziunale economeche, e URSS, cu le proprie multinaziunale polìteche, tendarene ccu lusinghe 'u Congo. Lumumba parève cchiù oriendate verse l'allineamènde cu l'Aunìone Sovieteche, ma l'ingovernabbiletà d'u Congo ha fatte n'mode ca l'esercite pigghiasse 'u sopravvènde. Emerse 'u colonnelle Mobutu, ca fece arrestà e condannà a muèrte Lumumba. Quiste riuscì jndre 'nu prime timbe a fuggì, ma, pigghiate de nuève, fu 'nfine giustiziate jndr'ô scennàre 1961.

Mobutu restituì 'u putere jndr'à lle máne de Kasavubu e, dope 'nu periode de transizione duranne 'u quale 'u Paise avève viste 'nu prime dispiegamènde de truppe de le Naziune Aunìte ('a missione MONUC), jndr'ô luglie d'u 1964 Kasavubu costituì 'nu guverne de aunità naziunale. A Moise Ciombe (o Tshombé), ca jndr'ô passate ère state une de le leader d'a secessione d'u Katanga, ha state affidate 'u combite de guidà 'u guverne.

'Mbrà Tshombe e Kasavubu s'ète apìrte 'na uerre polìteche pè 'a leadership d'u Paise, ca ha purtate a 'na sostanziale inattività sije sus 'u fronde economeche ca sus a quidde d'u condrolle 'nderne. L'amministrazione Johnson, nuèvemende preoccupate da le disordine ca, oltre a potè fà accumenzà 'na nuève crise 'ndernazionale - n'concomitanze cu 'a escalation jndr'ô Vietnam - ca ère assolutamènde da evità, avrebbe, a soje mode de vedè, apirte le puèrte a 'na 'nfiltraziune sovieteche. Pè quèste raggione 'u guverne statunitense decise de rivolgerse nuèvemende a Mobutu, ca 'u 25 novèmmre d'u 1965 spodestò Kasavubu.

Ô Zaire jndr'à ll'ère Mobutu (1965 - 1996)[cangecange 'a sorgende]

'A bandiere d'ô Zaire

Mobutu Sese Seko, già cápe de state maggiore de ll'esercite jndr'ô 1961, arrive a pigghià jndre picche timbe 'u putere assolute. Jndr'ô 1965 destituì Joseph Kasavubu, cápe de state oramaje prive de ogne putere, facènne accumenzà 'nu regime longhisseme e caratterizzate da 'nu forte culte d'a personalità e da ambiziune assaje granne jndr'à polìtche estere. Già jndr'ô 1965, cu l'esecuzione de cinghe ministre d'u soje guverne accusate de ìrte tradimènde (eseguite jndr'ô stadie de Kinshasa/Leopoldville e trasfurmate jndre 'nu macabre spettachele), Mobutu mostre 'u soje mode de 'ntendere le cose: ogne atta guvernative o giudiziarie ha dda esse presendate ad 'u popule cumme dimostrazione de putènze d'ô State.

Assunde 'u titole ufficiale de Marescialle-Presidente, cu putere assolute, Mobutu organizze 'nu proprie partite uneche, 'u Movimènde Populare d'a Rivoluzione (MPR), cu 'u combite de dà 'na nuève fazze culturale ad 'u Paise, basate sus 'a tradiziune e sus a le consuetudene d'u luèche. Jndr'ô 1971 ô State jè ribattezzate "Zaire", repigghianne andìche toponomasteche. Jndr'ô stesse periode 'u Laghe Alberto ha state ribattezzate "Laghe Mobutu Sese Seko". 'U cristiánesime fu fortemènde avversate da 'ô state, a vandagge d'u tradiziunale animisme.

Mobutu 'mbose a totte le zairese de pigghià 'nu nome tradiziunale tribbale: jidde stesse se renominò Mobutu Sese Seko Koko Ngbendu Wa Zabanga ("Mobutu 'u uerriere ca scè de vittorie n'vittorie senze ca nisciune ô pòte fermà"). Jndr'ô stesse timbe 'u guverne devende angore cchiù nettamènde autoritarie, e jndr'ô 1969 'na revolte studentesche fu represse jndr'ô sangue.

Jndr'à polìteche estere Mobutu strinse relaziune assaje bbuène cu 'a Romanie de Nicolae Ceauşescu, soje amice personale, ma riuscì pure a pigghià 'a simbatie de le State Aunìte. Amande de le evènde granniuse, 'u 30 ottommre 1974 organizze a Kinshasa 'u cchiù famuse 'ngondre d'a storie d'u puggilate, 'u "Rumble in the Jungle" jndre cui se sfidarene Muhammad Ali e George Foreman. Jndr'à lle anne uèttande Mobutu devende alleate d'a Frange. Cu 'a fine d'a uerre fridde, ca Mobutu avève ausate pè dà ad 'u soje paise 'u ruole de "aghe d'a bilange" jndr'ô continende africane, 'a crise polìteche 'nderne se fece sembre cchiù granne. Jndr'ô 1990 Mobutu se rassegne ad accettà 'a presenze de 'nu Parlamènde multipartiteche ad 'u proprie fianghe e a condividere 'u putere cu 'u presidente d'u Parlamènde stesse.

'A Prime uerre d'u Congo (1996-1997)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Prime uerre d'u Congo.
'A bandiere d'u Congo 1997-2006

Ma quiste non ge resolse 'a crise, ca 'nfine ha state decise da l'attache de forze rebelle ruandese ed ugandese coalizzate sutte 'u cumanne de Laurent-Désiré Kabila. Jndr'ô 1996 le soje forze fùrene sopraffatte da 'u nemice e Mobutu, oramaje stanghe e malate, avètte da fuggì jndr'ô Marocco, addò morì jndr'ô 1997.

Jndr'ô 1997, 'u generale Laurent-Désiré Kabila, vittoriuse jndr'à uerre civile, se proclamò Presidente assolute, guvernanne pè decrete e 'nstauranne ad 'u putere 'u proprie clan pè pigghià 'u puèste de chidde d'u soje rivale oramaje muèrte. Kabila rediede ad 'ô Zaire 'u nome de Congo, repigghianne 'a vècchie bandiere d'ô State Lìbbere, cu quacche piccele cangiaminde.

'A Seconne uerre d'u Congo (1998-2003)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Seconne uerre d'u Congo.
'A bandiere d'a Repubbleche Democrateche d'u Congo, da 'u 2006

Jndr'ô 1998, ribelle Tutsi, organizzate jndre gruppe armate, accumenzarene 'na dure uerre condre le faziune fedele ad 'u presidente Kabila, spalleggiate da le esercite de Angola, Namibia e Zimbabwe. 'Na "uerre mundiale africane", cumme jè state definite, ca vide combatterse sus ad 'u territorie congolese le esercite regolare de ben sèje Pajèsere pè 'u condrolle de le ricche giacimènde de diamande, ore e coltan d'u Congo oriendale. 'U Congo s'ète accussì acchiate scucchiáte jndre 'na vanne oriendale condrollate da le ribelle e 'na occidentale angore n'máne a le truppe de Kabila. Se penze ca sonde state almènde 350 mile le vittime derette de quiste conflitte, 2 miglione e mmienze cundanne pure le muèrte pè carestie e malattie causate da 'u conflitte.

Jndr'ô 2001 Kabila fù assassinate. 'U puèste soje fù pigghiate da 'u figghie trendènne Joseph Kabila.

Le linee d'u fronde jndr'ô 2003

'U requagghiamènde ed 'u Conflitte d'u Kivu[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Conflitte d'u Kivu.
Mappe de le resultate de le Eleziune Presidenziale d'u 2006 (blu: Kabila; russe:Bemba)

Da 'u 2004 ad 'u 2008 se aprì 'na grave crise 'mbrà 'u guverne e le ribelle de Laurent Nkunda jndr'ô Kivu Nord e jndr'ô Sud Kivu. Pure ce ha state siglate 'nu trattate de pace a scennàre, a fine ottommre 2008 'u Conflitte d'u Kivu jè reaccumenzate n'otra vote jndre totte 'a soje putènze, vedenne pure le 'ndervènde d'u Fronde de Lìbberaziune d'u Ruanda, de 'na missiune ONU ('a MONUC), de le reggionale Mai-Mai, e de le esercite stranierie de Angola e Zimbabwe.

Le prime eleziune multipartiteche jndre 45 anne, previste pè l’abbrìle 2006, sonde condinuate fine ad 'u luglie pè avè fine cu 'u ballottagge d'u 31 ottommre 2006 'mbrà Jean-Pierre Bemba e Joseph Kabila, ca s'ète concluse cu 'a vittorie de Kabila.

'U 25 novèmmre 2008 l'Osservatorie pè le Diritte Umane HRW accusave 'u guverne de Joseph Kabila de avì soppresse deliberatamènde cchiù de 500 oppositure polìtece da 'u 2006.

'A situazione d'a Repubbleche Democrateche d'u Congo ôsce[cangecange 'a sorgende]

'A Repubbleche Democrateche d'u Congo condinue a vivere jndre 'nu clime assaje 'ngasinate. Ce da 'na parte 'a vanne occidentale d'u paise, addò jè combrese pure 'a capitale Kinshasa, non g'ète cchiù luèche de scondre e manifestaziune violènde, jndr'à lle provinge oriendale stè angore 'a presenze de bande armate, de milizie non guvernative, de ex-militare e de gruppe tribbale, le quale effettuane 'ngursione e razzie cu conseguènde massacre de civile.

Nonostande quèste situazione jndr'à Repubbleche Democrateche d'u Congo 'a cchiù granna vanne de le muèrte non g'ète causate da le viulenze d'u conflitte n'corse jndr'ô paise africane, me chiuttoste d'a malnutriziune e da le evitabbele disage dovute ad 'u collasse de le strutture sanitarie. Se cunde ca 'a crise ca s'acchie jndr'à Repubbleche Democrateche d'u Congo accide 38.000 crestiáne ogne mise, 4.000.000 da ll’inizie d'u conflitte.

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Conflitte de l'Ituri.

Dope 'nu anne de relative stabbiletà, jndr'à ll'autunne d'u 2008 sonde esplose n'otra vote le scondre 'mbrà l'esercite regolare (FARDC) e le milizie d'u CNDP (Congrès National pour la Défense du Peuple) d'u generale Laurent Nkunda (tutsi filo-rwandese), scondre ca honne provocate cchiù de 250.000 sfollate jndr'ô Nord Kivu e jndr'à lle provinge confinande. Jndr'ô scennàre d'u 2009 le vanne n'uerre honne 'mbrovvisamènde acchiate 'nu accorde, pure a cause d'a sostituzione de Laurent Nkunda cu 'u soje luèchetenènde Bosco Ntaganda, accorde n'seguite ad 'u quale jè scattate 'na operazione congiunde FARDC/CNDP/Esercite Rwandese condre 'u FPLR (foreascìte hutu) 'nzign'ô Laghe Edoardo (Nord Kivu).

Nonostande 'u fragele accorde 'a situazione reste comungue assaje tèse, sije a cause d'u condinuamènde de le operaziune militare, sije piccé le avvenimènde de lle urteme mise honne dimostrate le 'ngapacetà de le FARDC (e d'a MONUC) de mandenè l'ordene jndr'à ll'Est d'u paise, 'ngoraggianne deversi raggruppamènde minore ccu condinue 'a uerre armate condre 'u Guverne Cendrale. Jndr'ô detritte de l'Haut Uélé jè condinuate (novèmmre 2008) l'attività de le ribelle ugandese d'u LRA, ca honne attaccate deverse cendre urbane de medie dimenziune (Dungu, Doruma, Faradje) provocanne 'a fughe de cirche 100.000 sfollate. Pure jndre stu case jè scattate 'na operaziune congiunde FARDC/UPDF (l'esercite ugandese) condre le ribelle, ca ha avùte fine 'u 14 màrze 2009 senze resultate concrete pè 'a sicurezze d'a reggione (se segnalane 'nfatte nuève attacche d'u LRA). 'A MONUC, ca tène jnr'à RDC cirche 17.000 effettive, jè rumaste tagghiate fore sije d'a gestione d'a crise sije da le operazione andi-uerriglie ca sonde state organizzate a ll'inizie d'u 2009. Jè n'corse 'nu reposiziunamènde de alcune reparte da ll'Ituri e da otre reggione ritenute relativamènde tranguille verse 'u Kivu e l'Haut Uélé.

Sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije d'a Repubbleche Democrateche d'u Congo.

'A Repubbleche Democrateche d'u Congo, tène 'nu territorie assaje chianeggiànde, cu spannùte chianure e palude, grazzie ad 'u bacine d'u jume Congo ca tète ìerte l'umidità; le vanne monduose non ge sonde assaje elevate, cu l'eccezziune d'u monde Ruwenzori (5119 metre), e sus a totte 'a catène monduose presente ad est. Jndr'ô sud-est se iacchiene le monde Mitumba, cu ìrtezze ca non ge sonde assaje elevate.

Idrografije[cangecange 'a sorgende]

'U jume Congo (chiamate pure Zaire) nasce cchiù o mène jndr'ô punde de 'ngondre 'mbrà 'a catène de le monde Mitumba e quèdde de le Rilieve Meridionale. D'apprime se spànne pè cchiù de 1000 km verse nord; cchiù nnande scìre verse ovest cu 'na granna curve e attraverse 'nu tratte chianeggiànde, addò 'a corrende rallènde e le sponde devendanne paludose; jndr'ô terze tratte se spànne jndr'à direziune sud-ovest verse l'oceane e pigghie le acque de granne affluènde. Jndre quiste tratte terminale vagne dò capitale, Kinshasa e Brazzaville, scenne de quote cu le cascate Livingstone e sfoce cu 'nu longhe estuarie jndr'à ll'Atlantiche.

Clime[cangecange 'a sorgende]

Fatte 'na eccezziune pè 'a vanne de le ìrtechiane, 'u clime d'u paise jè calde-umide, cu temberature medie de cirche 27 °C jndr'à depressione cendrale e punde estreme n'febbrare, 'u mise cchiù calde n'assolute; sus a lle 1.500 m 'a medie scènne a 19 °C. Le precipitaziune pòtene arrivà 'a 'na medie annue de 1.520 mm ad 'u nord e 1.270 mm ad 'u sud, cu frequenze abbondande, 'mbrà abbrìle e novèmmre, a nord de l’equatore e, 'mbrà ottommre e másce, a sud.

Popolazziune[cangecange 'a sorgende]

Demografije[cangecange 'a sorgende]

Popolazziune d'a DRC jndre migliaie de crestiáne

Etnie[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à maggioranze Gnure Bantu, scucchiáte jndre cirche 300 tribbù. Da segnalà n'particolare:

Le vianghe congolese, ca sonde assaje picche, date 'a situazione costantemènde 'ngasinate d'u paise sonde pratecamènde assende partènne da le anne '70.

Lènghe[cangecange 'a sorgende]

Maggioranze de lènghe Bantu jndr'ô Congo

Da sembre 'a lènga ufficiale d'u Congo Belga jè 'u frangese. Jèdde jè ausate cumme lènga etnicamènde neutrale e cumme lènga franghe de comunecazziúne 'mbrà le differende gruppe etneche d'u paise. Se penze ca le lènghe parlate jndr'à Repubbleche Democrateche d'u Congo sijane n'totale 242. De quèste, sulamènde 4 tènene ô status de lènghe naziunale fine da le timbe d'ô State Lìbbere: kikongo, lingala, tshiluba e swahili.

'U lingala jè state dichiarate lènga ufficiale de ll'esercite sutte Mobutu, ma da le rebelliune de ll'esercito jndr'à ll'Ovest se ause pure ô swahili.

Releggione[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Chièse cattoleche jndr'à Repubbleche Democrateche d'u Congo.

Le cattoleche sonde 'a maggioranze (45%); ce stonne pure otre Crestiáne (Protestande - 35%, pè 'a maggioranze Avvendiste, e Kimbanguiste) e pure le Animiste (20%).

Ordinamènde d'ô State[cangecange 'a sorgende]

Suddivisiune amministrative[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Provinge d'a Repubbleche Democrateche d'u Congo.
Provinge d'u nuève ordinamènde

'A Repubbleche Democrateche d'u Congo jè scucchiáte jndre provinge (prime d'u 1998: reggione). Le provinge (fatte eccezziune pè quèdde costituite da sule territorie urbane, cumme Kinshasa) sonde scucchiáte jndre destritte, a lòre vote costituite da territore.

L'artichele 2 d'a nuève costituziune d'u Congo d'u 2005 (artichele 2), trasùte n'vigore jndr'ô febbrare d'u 2006, prevede 'nu nuève scucchiamènde d'u paise jndre 25 provinge, a cui se aggiunge 'a cetate/provinge de Kinshasa. 'A nuève suddivisiune amministrative jè n'vigore da 'u febbrare 2009, pure ce rumane angore sus 'a carte.

Provinge fine ad 'u 2009

L'ordinamènde fine ad 'u 2009 prevedève 'na suddivisiune jndre 11 provinge:

N° sus 'a mappe Provinge Nome ufficiale Popolazziune[1] Aree (km²) Cápeluèche
1 Bandundu Bandundu 5.201.000 295.658 Bandundu
2 Basso Congo Bas-Congo 2.835.000 53.920 Matadi
3 Equatore Équateur 4.820.000 403.292 Mbandaka
4 Kasai Occidentale Kasai-Occidental 3.337.000 154.742 Kananga
5 Kasai Oriendale Kasai-Oriental 3.830.000 170.302 Mbuji-Mayi
6 Katanga Katanga 4.125.000 496.877 Lubumbashi
7 Kinshasa Kinshasa 7.500.000 9.965 Kinshasa
8 Maniema Maniema 1.246.787 132.250 Kindu
9 Kivu Nord Nord-Kivu 3.564.434 59.483 Goma
10 Oriendale Oriental 5.566.000 503.239 Kisangani
11 Kivu Sud Sud-Kivu 2.837.779 65.070 Bukavu

Cetate prengepàle[cangecange 'a sorgende]

'U vulcane Nyiragongo
Kinshasa

Istituziune e polìteche[cangecange 'a sorgende]

'A nuève costituziune d'u 2005, oltre ad 'u cangiamènde d'a suddivisiune amministrative, prevede l'istituziune de 'nu sisteme bicamerale comboste da 'nu senate e da 'na Assemblee naziunale. L'esecutive, 'nderamènde de nomine presidenziale, rumane comboste da 60 crestiáne e jè cumannate da 'nu prime ministre.

Economije[cangecange 'a sorgende]

L'economije d'u Congo jè n'crise, nonostande 'a terre tène resorse, cumme miniere de diamande, sfruttate da fonde esterne. Da 'u 1970 ad 'u 2005 'u PIL d'u Congo jè crisciùte cu 'nu tasse negative d'u 3%, quèste fatte vole segnefecà ca 'a soje situaziune economeche stè pésceranne de anne n'anne.

Arte[cangecange 'a sorgende]

Pè arte congolese se idendifeche 'a produziune 'ngluse jndre 'na vanne spannùte ca combrende 'u Congo, sije quidde 'nu timbe definite Leopoldville sije quidde Brazzaville, 'u Gabon, 'a vanne meridionale d'u Camerun e quèdde settendrionale de l'Angola, delineate pè affinità stilisteche, pè motivaziune artisteche e pè aunità lènguisteche.[2]
Jndr'à ll'arte congolese sonde presènde alcune caratteristeche funnamendale, 'mbrà le quale:

  • preferenze pè 'a rappresendaziune de figure umane, spesse coincidente cu 'u culte de le andenate e de le eroe;
  • 'a mangate aderenze a lle reale dimenziune umane, necessarie pè evidenzià alcune elemènde anatomeche, cumme 'a cápe, retenute maggiormènde segnefecative;
  • simmetrije e frondaletà;
  • enfatizzaziune d'a staticetà, ca comborte 'a descrizziune de ll'attitudene raccolte ed ô sprigionamènde de 'na granne forze fegurative;
  • preponderanze pè le figure isolate;
  • assenze d'a policromije jndr'à lle statue.
  • reghèle deverse ed autonome pè quanne arreguarde le maschere, naciùte pè 'a danze ed 'u movimènde.

Jndr'à ll'ambite de ll'arte congolese se distinguone 'nu munne de corrènde associate a lle vare popule ca jàvitane jndre vanne caratteristeche:

  • Fang, ca se contraddistinzere pè 'a conservazione de le teschie de le andenate jndre a scatole cilinnreche, al de sus de le quale honne state realizzate sculture particulare chiamate Bieri, l' cui funziune non g'ète certe ad 'u 100%, me ca non ge se allundàne assaje da quèdde d'u uardiane de le osse oppure d'ô spirite d'u muèrte oppure angore d'a rappresendaziune de ll'andenate. Quèste sculture fùrene 'mbrà le prime a 'nfluenzà le pettore fauves pariggine ed emanane 'na granne forze e dignità, grazzie pure ad 'a patine gnure, ad 'a superficie curve e levigate, a 'a capigliature ca delinee 'u disegne d'a cápe, ad 'a fazze allongate ed a lle dimensziunei reguardevole.[2]
  • Balumbo, canosciute specialmènde pè le maschere de danze simbolizzande ô spiritote de le muèrte; alcune caratteristeche, accume le uècchie ad amènele, le labbre russe, 'a capigliature gnure ed 'a fazze vianghe donne a lle 'nzieme 'nu aspette oriendaleggiande.
  • Ba Teké, apprezzate pè le sculture de feticce possedente 'na funziune maggeche. Le maschere de danze 'nvece honne pigghiate 'na forme sciumetreche decorate cu teme policrome.
  • Ba Kongo, produttore de sculture de personagge assettàte jndre contemblaziune, de figure rappresentande 'u teme espressive e spirituale d'a maternità, de andenate ricche de tatuagge ed ornamènde, de feticce ornate da elemède accume chiode e lame 'nfisse.
  • Ba Kuba, sveluppature de 'na arte de corte avènde cumme teme 'a commemoraziune de personagge rijale, accume 'u sovrane d'a cápe granne assaje ed 'u copricápe regale assettàte sus a 'nu trone addò jè rappresendate 'na soje azione segnefecative; l'arte populare produsse apprezzate coppe pè 'u vine e pè l'uègghie de palme a forme de cápe umane oltre ca maschere de danze de 'mbronde cubiste.
  • Ba Luba, 'a cui sculture s'ète contraddistinde pè 'a rotunnetà de lle forme, 'a prevalenze de lle raffiguraziune femmènile e 'na cure pè le dettagle, 'u tatuagge e l'acconciature.

Ambiènde[cangecange 'a sorgende]

'A foreste pluviale recopre 'na granna vanne d'u vascechiane d'a Repubbleche Democrateche d'u Congo e condène 'na granna varietà de specie, alcune de quèste rare ed endemiche, 'mbrà quèste ô scimpanzé, 'u bonobo, 'u gorilla de mundagne, l'okapi ed 'u rinoceronde vianghe. Cinghe de le parche naziunale d'u paise sonde combrese jndr'ô patrimonie de l'umanità de ll'UNESCO: 'A uerre civile ha seriamènde danneggiate le condiziune economeche e assaje dependente de le parche honne abbandunate 'a fatije. Totte cinghe le site sonde elengate jndr'ô patrimonie n'perichele. Jndr'à ll'urteme sèchele 'a RDC devendate 'u cindre prengepàle de quidde ce jè chiamate 'u prubblème d'u bushmeat, conziderate une de le perichele ambiendale cchiù granne, n'picche parole conziste jndr'à cacce de anemale selvateche cu trappole effettuate pè raggione alimendàre.

Flore[cangecange 'a sorgende]

'A foreste pluviale d'a RDC non g'ète fitte cumme quèdde d'a Guinea, le specie cchiù diffuse sonde le àrvule d'a cola, le palme da uègghie, varie specie de Ficus e de Coffea, assaje diradate sonde le piande de legne pregiate cumme 'u mogane e l'ebane. 'A foreste pluviale se 'nderrompe a sud peà lassà 'u puèste, sus a le rilieve, ad 'a savane ed a lle steppe. 'A savane caratterizze pure le rilieve ca circunnane 'a depressione d'u bacine d'u Congo, sus a lle mundagne occidentale se iacchene stuezze de foreste luènghe 'u corse de le jume. Jndr'à vanne finale d'u Congo sonde diffuse le mangrovie e le palme d'u genere Phoenix spinosa, jndr'à lle vanne cchiù 'nderne jè coltivate 'a palme da uègghie.

Faune[cangecange 'a sorgende]

Particolarmènde varie e abbondante jè 'a faune, 'mbà cui nuje putìme acchià 'u lione, l’elefande, 'u leoparde, ô scimpanzé, 'u gorilla, 'a giraffe, l’ippopotame, 'a zebre,'u bufale e 'nu munne de specie de rettile e de acìdde; 'nu munne sonde pure le 'nzette, assaje de le quale portature de malattie endemiche, cumme 'a mòschele tse-tse ed 'a zanzane Anopheles, ca trasmette 'a malarie.

Tradiziune[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Stime d'u 1998
  2. 2,0 2,1 Le muse, De Agostini, Novara, Vol.III, pag.397-398

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Miller, Eric: "The Inability of Peacekeeping to Address the Security Dilemma," 2010. ISBN 978-3-8383-4027-2
  • Mealer, Bryan: "All Things Must Fight To Live",2008. ISBN 1-59691-345-2
  • Butcher, Tim: Blood River  — A Journey To Africa's Broken Heart, 2007. ISBN 0-7011-7981-3
  • Clark, John F., The African Stakes of the Congo War, 2004
  • Template:Cite book
  • Drummond, Bill and Manning, Mark, The Wild Highway, 2005
  • Edgerton, Robert, The Troubled Heart of Africa: A History of the Congo. St. Martin's Press, December 2002.
  • Hochschild, Adam, King Leopold's Ghost: A Story of Greed, Terror and Heroism in Colonial Africa, 1998.
  • Joris, Lieve, translated by Waters, Liz, The Rebels' Hour, Atlantic, 2008
  • Justenhoven, Heinz-Gerhard; Ehrhart, Hans Georg. Intervention im Kongo: eine kritische Analyse der Befriedungspolitik von UN und EU. Stuttgart : Kohlhammer, 2008. (in German) ISBN 978-3-17-020781-3
  • Kingsolver, Barbara. The Poisonwood Bible HarperCollins, 1998.
  • Larémont, Ricardo René, ed. 2005. Borders, nationalism and the African state. Boulder, Colorado and London: Lynne Rienner Publishers.
  • Lemarchand, Reni and Hamilton, Lee; Burundi: Ethnic Conflict and Genocide. Woodrow Wilson Center Press, 1994.
  • Melvern, Linda, Conspiracy to Murder: The Rwandan Genocide and the International Community. Verso, 2004
  • Mwakikagile, Godfrey, Nyerere and Africa: End of an Era, Third Edition, New Africa Press, 2006, "Chapter Six: Congo in The Sixties: The Bleeding Heart of Africa," pp. 147 – 205, ISBN 978-0-9802534-1-2; Mwakikagile, Godfrey, Africa and America in The Sixties: A Decade That Changed The Nation and The Destiny of A Continent, First Edition, New Africa Press, 2006, ISBN 978-0-9802534-2-9.
  • Nzongola-Ntalaja, Georges, The Congo from Leopold to Kabila: A People's History, 2002
  • O'Hanlon, Redmond, Congo Journey, 1996
  • O'Hanlon, Redmond, No Mercy: A Journey into the Heart of the Congo, 1998
  • Prunier, Gérard, Africa's World War: Congo, the Rwandan Genocide, and the Making of a Continental Catastrophe, 2011 (also published as From Genocide to Continental War: The Congolese Conflict and the Crisis of Contemporary Africa: The Congo Conflict and the Crisis of Contemporary Africa)
  • Renton, David; Seddon, David; Zeilig, Leo. The Congo: Plunder and Resistance, 2007. ISBN 978-1-84277-485-4
  • Reyntjens, Filip, The Great African War: Congo and Regional Geopolitics, 1996–2006 , 2009
  • Rorison, Sean, Bradt Travel Guide: Congo  — Democratic Republic/Republic, 2008
  • Schulz, Manfred. Entwicklungsträger in der DR Kongo: Entwicklungen in Politik, Wirtschaft, Religion, Zivilgesellschaft und Kultur, Berlin : Lit, 2008, (in German) ISBN 978-3-8258-0425-1
  • Tayler, Jeffrey, Facing the Congo, 2001.
  • Turner, Thomas, The Congo Wars: Conflict, Myth and Reality, 2007
  • Wrong, Michela, In the Footsteps of Mr. Kurtz: Living on the Brink of Disaster in Mobutu's Congo

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN134864542 · ISNI (EN0000 0001 2289 9107 · LCCN (ENn80061022 · GND (DE4067357-1 · BNF (FRcb13339496v (data) · J9U (ENHE987007548188405171 · NDL (ENJA00574550 · WorldCat Identities (ENlccn-n80061022

Collegamende sus a indernette[cangecange 'a sorgende]

Guverne
Generale
Culture
  • Le Pigmee africane Culture e mùseche de le prime javitànde d'u Congo, cu fote e note etnografeche
Turisme
Documendarie
Coperture de notizie d'u conflitte
Otre


Provinge d'a Repubbleche Democrateche d'u Congo Banniere d'a Repubbleche Democrateche d'u Congo
Nuève ordinamende (da 'u 2009): Alto LomamiAlto KatangaAlto UeleBasso UeleCongo CentraleEquatoreIturiKasaiKasai OrientaleKinshasaKivu NordKivu SudKwangoKwiluLomamiLualabaLuluaMai-NdombeManiemaMongalaSankuruTanganyikaTshopoTshuapaUbangi NordUbangi Sud

Vècchie ordinamende: BandunduBasso CongoEquatoreKasai OccidentaleKasai OrientaleKatangaKinshasaKivu NordKivu SudManiemaOrientale