Algerie

Algerie
(dettaglie) (dettaglie) "Da 'u popule, pe' 'u popule"
Algerie - Localizzazione
Date amministrative
Nome comblete	Repubbleche Democrateche Populare de Algerie
Nome ufficiale	الجمهورية الجزائرية الديمقراطية الشعبية Al-Jumhūriyya al-Jazāʾiriyya al-Dīmuqrāṭiyya al-Shaʿbiyya
Lènghe ufficiale	arabe, lènga berbere o tamazight (lènga naziunale)
Otre lènghe	frangese
Capitale	Algeri  (4.400.000 ab. / 2008)
Politiche
Forme de governe	repubbleche
Capo di Stato	Abdelaziz Bouteflika
Capo di Governo	Ahmed Ouyahia
'Ndipendenze	D'a Frange il 5 luglie 1962
Trasute jndr'à l'ONU	8 ottommre 1962
Superficie
Totale	2.381.741 km² (11º)
% de le acque	trascurabbele%
Popolazzione
Totale	35.157.029 ab. (2009) (34º)
Denzetà	14 ab./km²
Nome de le javetande	Template:AggNaz/Algerie
Sciugrafije
Continende	Africa
Fuse orarie	UTC +1 (CET)
Economie
Valute	Dinaro algerine
PIL (nominale)	240,809 milione de $ (2009) (48º)
PIL pro capite (nominale)	6,950 $ (2010) (100º)
ISU (2010)	0,677 (ìrte) (84º)
Consume energetiche	0,08 kWh/jav. anne
Varie
Codece ISO 3166	DZ, DZA, 012
TLD	.dz
Prefisse tel.	+213
Sigle autom.	DZ;
Late de guide	Destre (↓↑)
Inne nazionale	Kassaman
Feste nazionale	1º novèmmre
Algerie - Mappe

L'Algerie (pronunge: alʤe'ria) (arabe: الجزائر, al-Jazāʾir), ufficialmènde Repubbleche Democrateche Populare de Algerie, jndr'ô berbere "Dzayer", jè 'nu state de ll'Africa d'u nord, appartenènde ad 'u Maghreb, e pe' 'na vanne occupate da 'u deserte d'u Sahara. 'A soje capitale, Algeri, jè eccendriche respette ad a totaletate d'u territorie e jè acchiate a ll'estreme nord. 'U soje nome stè inneche pure quidde de lle 'ndere paise.

Seconne paise d'u continende pe' grannèzze, jè vagnate a nord da 'u mar Mediterranèe, mendre le frondiere terrestre se scucchiáne cu 'a Tunisie a nord est, Libie a est, Niger a sud est, Sahara occidentale, Mauritanie e Mali a sud ovest, pe' spiccià cu 'u Marocche ad ovest.

L'Algerie jè membre de ll'Aunìone Africane e d'a Leghe arabe pratecamènde da 'u mumènde d'a soje 'ndependenze d'a Frange jndr'ô 1962, fàce parte de ll'OPEC da 'u 1969 e ha condrebbuite n'mode attive ad 'a ccrejaziune, jndr'ô 1988, de ll'Aunìne d'u Maghreb Arabe (UMA).

Costituziunalmènde, l'Algerie jè definite cumme 'nu paise (jndr'à ll'ordene) musulmane, arabe e amazigh (berbere).

Nome

Accume se combrenne facilmènde da ll'assonanze, quèste naziune nordafricane pigghie 'u nome d'a suve capitale Algeri, cetate funnate da le berbere sus a lle rovine de 'na cetate romane; jndre quèste cetate se iacchiene jndr'à lle soje acque ca 'a vagnane de quacche gruèsse scoglie (jndr'ô arabe definite al-Jazāʾir, "le isole"), da cui 'u nome.

Ordinamènde d'ô State

Suddivisiune storeche e amministrative

L'Algerie jè scucchiáte jndre 48 wilāyāt (provinge), 553 daira (condèe) e 1,541 baladiyah (municepalaletate).

'A provinge pigghie 'u nome d'a cetate ca ne ète 'u capeluèche, accussì cumme le daʾira (circoscriziune) e le baladiyyāt (comune) pigghiane 'u nome da lle lòre capeluèche. Le governature sonde nnumenate da 'u Presidende e responnene ad 'u ministre de lle 'Nderne.

Provinge de ll'Algerie numerate seconne l'ordene ufficiale

1 Adrar 2 Chlef 3 Laghouat 4 Oum el-Bouaghi 5 Batna 6 Béjaïa 7 Biskra 8 Béchar 9 Blida 10 Bouira 11 Tamanrasset 12 Tébessa 13 Tlemcen 14 Tiaret 15 Tizi Ouzou 16 Algeri 17 Djelfa 18 Jijel 19 Sétif 20 Saida 21 Skikda 22 Sidi Bel Abbes 23 Annaba 24 Guelma

25 Constantina 26 Médéa 27 Mostaganem 28 M'Sila 29 Mascara 30 Ouargla 31 Orano 32 El Bayadh 33 Illizi 34 Bordj Bou Arréridj 35 Boumerdès 36 El Tarf 37 Tindouf 38 Tissemsilt 39 El Oued 40 Khenchela 41 Souk Ahras 42 Tipasa 43 Mila 44 Aïn Defla 45 Naama 46 Aïn Témouchent 47 Ghardaïa 48 Relizane

Cetate prengepále

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Cetate de ll'Algerie.

Le cetate cchiù populose de ll'Algerie sonde:

Algerie
n.	Nome		Crestiáne				Provinge
	Traslitteraziune	jndr'ô arabe	Cenz. 1977	Cenz. 1987	Cenz. 1998	Stime 2005
1.	Algeri (al-Jazāʾir, berb. Ledzayer)	الجزائر	1.523.000	1.507.241	1.519.570	1.518.083	Algeri
2.	Orano (Wehrān)	وهران	491.901	628.558	692.516	771.066	Orano
3.	Costantina (Qusenṭīna)	قسنطينة	345.566	443.727	462.187	507.224	Costantina
4.	Annaba (ʿAnnāba)	عنابة	255.938	305.526	348.554	383.504	Annaba
5.	Batna (Bātna)	باتنة	102.756	181.601	242.514	317.206	Batna
6.	Blida (Blīda)	البليدة	136.033	170.935	226.512	264.598	Blida
7.	Sétif (Sṭīf)	سطيف	129.754	170.182	211.859	246.379	Sétif
8.	Chlef (Šlef)	الشلف	75.864	129.976	179.768	235.062	Chlef
9.	Djelfa (Eǧ-Ǧelfa)	الجلفة	47.435	84.207	154.265	221.231	Djelfa
10.	Sidi bel Abbès (Sīdī Bel ʿAbbās)	سيدي بلعباس	112.998	152.778	180.260	208.498	Sidi bel Abbès
11.	Biskra (Biskra)	بسكرة	90.471	128.281	170.956	207.987	Biskra
12.	Tébessa (Tebessa)	تبسة	61.063	107.559	153.246	203.922	Tébessa
13.	Tiaret (Tiyāret)	تيارت	53.277	95.821	145.332	198.213	Tiaret
14.	Ouargla (ar. Wargla, berb. Wargren)	ورقلة	42.098	81.721	129.402	183.238	Ouargla
15.	Béjaïa (ar. Beǧāya, berb. Bgayet)	بجاية	73.960	114.534	147.076	182.131	Béjaia
16.	Skikda (Skīkda)	سكيكدة	91.395	128.747	152.335	178.687	Skikda
17.	Tlemcen (Tilimsān)	تلمسان	109.408	126.882	155.162	172.540	Tlemcen
18.	Bordj Bou Arreridj (Burǧ Bū ʿArīrīǧ)	برج بو عريريج	54.505	84.264	128.535	167.230	Bordj Bou Arreridj
19.	Béchar (Bešār)	بشار	72.790	107.311	131.010	157.430	Béchar
20.	Médéa (el-Mediya)	المدية	57.828	84.792	123.535	155.852	Médéa
21.	Touggourt (Tuggūrt)	تقورت	42.519	70.645	113.625	153.624	Wargla
22.	Jijel (Ǧīǧel)	جيجل	35.065	62.793	106.003	148.901	Jijel
23.	Souk Ahras (Sūq Ahrās)	سوق أهراس	52.144	83.015	115.882	148.328	Souk Ahras
24.	Mostaganem (Mustaġānem)	مستغانم	85.059	114.037	124.399	140.252	Mostaganem
25.	M'Sila (El-Msīla)	المسيلة	33.642	65.805	99.855	140.048	M'Sila
26.	El Eulma (El-ʿulma)	العلمة	41.564	67.933	105.130	139.808	Sétif
27.	Khenchela (Khenšla)	خنشلة	44.223	69.743	106.082	138.754	Khenchela
28.	Saida (Saʿīda))	سعيدة	55.855	80.825	110.865	136.856	Saida
29.	Ain Oussera (ʿAyn Wessāra)	عين وسارة	17.173	44.270	82.435	134.174	Djelfa
30.	El Oued (El-Wād(ī))	الوادي	47.173	72.065	104.801	133.933	El Oued
31.	Guelma (Galma)	قالمة	56.106	77.821	108.734	133.127	Guelma
32.	Ghardaia (ar. Ġardāya, berb. Taġerdayt)	غرداية	70.508	89.415	110.724	127.172	Ghardaia
33.	Relizane (Ġelīzān)	غليزان	55.450	80.091	104.285	126.794	Relizane
34.	Laghouat (Laġwāṭ)	الأغواط	40.156	67.214	96.342	126.291	Laghouat
35.	Bordj el Kiffan (Burǧ el-Kīfān)	برج الكيفان	46.590	61.035	98.135	122.875	Algeri
36.	Bou Saâda (Bū Saʿada)	بو سعدة	46.760	66.688	97.031	121.301	M'Sila
37.	Bab Ezzouar (Bāb Ez-Zwār)	باب الزوار	7.100	55.211	92.200	115.444	Algeri
38.	Messaad (Mesʿad)	مسعد	19.885	47.460	75.533	114.625	Djelfa
39.	Barika (Barīka)	بريكة	26.315	56.488	80.618	114.547	Batna
40.	Ain el Beida (ʿAyn el-Bīḍa)	عين البيضاء	42.578	61.997	90.560	114.107	Oum el Bouaghi
41.	El Chroub (El-Khrūb)	الخروب	14.962	42.261	65.344	103.995	Costantina

Bibbliografije

• Anthony Ham et al., Algerie, Torino, EDT/Lonely Planet, 2008. ISBN 978-88-6040-187-8.
• Giampaolo Calchi Novati, Storie de ll'Algerie 'ndependente. D'a uerre de lìbberaziune ad 'u funnamendalisme islameche, Meláne, Bompiani, 1998. ISBN 978-88-452-3909-0.
• Ferhat Mehenni, Algérie: la question kabyle, Paris, Michalon, 2004. ISBN 2-84186-226-7.
• Francesco Tamburini, L'Algerie de Abdelaziz Bouteflika: 'nu reggime ed 'a soje crise, jndre "Africana", 2008, pp. 131–140.
• Francesco Tamburini, Algerie: 'u longhe cámine verse 'a conzacraziune d'u reggime ibride, jndr'à "Africa", LXV, 2010, pp. 82-103.

'Ndruche pure

• Cetate algerine
• Maghreb
• Cabilia
• Arabe
• Berbere
• Primavere gnore
• Uerre d'Algerie
• 5 luglie (Algerie)
• Cenzure jndr'à Algerie
• Rotte de le migrande africane jndr'ô Mediterranèe
• Mmiènzelune Russe algerine
• Italo-algerine

Otre pruggette

Altri progetti

• Uicchizionarie
• Uicchinotizie
• Uicchimedie Commons

• Uicchizionarie tène il lemma di dizionario «Algerie»
• Uicchinotizie tène notizie di attualità sus Algerie
• Uicchimedie Commons tène files multimediale sus Algerie
• Wikiatlas tène 'na vôsce d'atlande su Algerie

Collegaminde fore a Uicchipèdie

• (FR, AR) Presidenze d'a Repubbleche.
• (FR, EN, AR) Assemblée Populaire Nationale - Site ufficiale d'u parlamènde
• (FR) Le cetate de ll'Algerie - site non ufficiale
• (FR) Préhistoire en Algérie et au Maroc (photos)