Algerie

Cange le collegaminde
Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Algerie
Algerie – Bandiera Algerie - Stemma
(dettagli) (dettagli)
"Da 'u popule, pe' 'u popule"
Algerie - Localizzazione
Algerie - Localizzazione
Date amministrative
Nome completo Repubbleche Democrateche Populare de Algerie
Nome ufficiale الجمهورية الجزائرية الديمقراطية الشعبية

Al-Jumhūriyya al-Jazāʾiriyya al-Dīmuqrāṭiyya al-Shaʿbiyya

Lènghe ufficiali arabe, lènga berbere o tamazight (lènga naziunale)
Otre lènghe frangese
Capitale Algeri  (4.400.000 ab. / 2008)
Politeche
Forma de guverne repubbleche
Cape de State Abdelaziz Bouteflika
Cape de Guverne Ahmed Ouyahia
Indipendenza D'a Frange il 5 luglie 1962
Trasute jndr'à l'ONU 8 ottommre 1962
Superficie
Totale 2.381.741 km² (11º)
% delle acque trascurabbele%
Popolazzione
Totale 35.157.029 ab. (2009) (34º)
Denzetà 14 ab./km²
Nome degli abitanti Template:AggNaz/Algerie
Sciugrafije
Continende Africa
Fuse orarie UTC +1 (CET)
Economia
Valuta Dinaro algerine
PIL (nominale) 240,809 milioni di $ (2009) (48º)
PIL pro capite (nominale) 6,950 $ (2010) (100º)
ISU (2010) 0,677 (ìrte) (84º)
Consumo energetico 0,08 kWh/ab. anno
Varie
Codici ISO 3166 DZ, DZA, 012
TLD .dz
Prefisso tel. +213
Sigla autom. DZ;
Inne nazionale Kassaman
Festa nazionale 1º novèmmre
Algerie - Mappa
Algerie - Mappa
 

L'Algerie (pronunge: alʤe'ria) (arabe: الجزائر, al-Jazāʾir), ufficialmènde Repubbleche Democrateche Populare de Algerie, jndr'ô berbere "Dzayer", jè 'nu state de ll'Africa d'u nord, appartenènde ad 'u Maghreb, e pe' 'na vanne occupate da 'u deserte d'u Sahara. 'A soje capitale, Algeri, jè eccendriche respette ad a totaletate d'u territorie e jè acchiate a ll'estreme nord. 'U soje nome stè inneche pure quidde de lle 'ndere paise.

Seconne paise d'u continende pe' grannèzze, jè vagnate a nord da 'u mar Mediterranèe, mendre le frondiere terrestre se scucchiáne cu 'a Tunisie a nord est, Libie a est, Niger a sud est, Sahara occidentale, Mauritanie e Mali a sud ovest, pe' spiccià cu 'u Marocche ad ovest.

L'Algerie jè membre de ll'Aunìone Africane e d'a Leghe arabe pratecamènde da 'u mumènde d'a soje 'ndependenze d'a Frange jndr'ô 1962, fàce parte de ll'OPEC da 'u 1969 e ha condrebbuite n'mode attive ad 'a ccrejaziune, jndr'ô 1988, de ll'Aunìne d'u Maghreb Arabe (UMA).

Costituziunalmènde, l'Algerie jè definite cumme 'nu paise (jndr'à ll'ordene) musulmane, arabe e amazigh (berbere).

Nome[cange • cange 'a sorgende]

Accume se combrenne facilmènde da ll'assonanze, quèste naziune nordafricane pigghie 'u nome d'a suve capitale Algeri, cetate funnate da le berbere sus a lle rovine de 'na cetate romane; jndre quèste cetate se iacchiene jndr'à lle soje acque ca 'a vagnane de quacche gruèsse scoglie (jndr'ô arabe definite al-Jazāʾir, "le isole"), da cui 'u nome.

Ordinamènde d'ô State[cange • cange 'a sorgende]

Suddivisiune storeche e amministrative[cange • cange 'a sorgende]

L'Algerie jè scucchiáte jndre 48 wilāyāt (provinge), 553 daira (condèe) e 1,541 baladiyah (municepalaletate).

'A provinge pigghie 'u nome d'a cetate ca ne ète 'u capeluèche, accussì cumme le daʾira (circoscriziune) e le baladiyyāt (comune) pigghiane 'u nome da lle lòre capeluèche. Le governature sonde nnumenate da 'u Presidende e responnene ad 'u ministre de lle 'Nderne.

Provinge de ll'Algerie numerate seconne l'ordene ufficiale


1 Adrar
2 Chlef
3 Laghouat
4 Oum el-Bouaghi
5 Batna
6 Béjaïa
7 Biskra
8 Béchar
9 Blida
10 Bouira
11 Tamanrasset
12 Tébessa
13 Tlemcen
14 Tiaret
15 Tizi Ouzou
16 Algeri
17 Djelfa
18 Jijel
19 Sétif
20 Saida
21 Skikda
22 Sidi Bel Abbes
23 Annaba
24 Guelma


25 Constantina
26 Médéa
27 Mostaganem
28 M'Sila
29 Mascara
30 Ouargla
31 Orano
32 El Bayadh
33 Illizi
34 Bordj Bou Arréridj
35 Boumerdès
36 El Tarf
37 Tindouf
38 Tissemsilt
39 El Oued
40 Khenchela
41 Souk Ahras
42 Tipasa
43 Mila
44 Aïn Defla
45 Naama
46 Aïn Témouchent
47 Ghardaïa
48 Relizane


Cetate prengepále[cange • cange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Cetate de ll'Algerie.

Le cetate cchiù populose de ll'Algerie sonde:

Algerie
n. Nome Crestiáne Provinge
Traslitteraziune jndr'ô arabe Cenz. 1977 Cenz. 1987 Cenz. 1998 Stime 2005
1. Algeri (al-Jazāʾir, berb. Ledzayer) الجزائر 1.523.000 1.507.241 1.519.570 1.518.083 Algeri
2. Orano (Wehrān) وهران 491.901 628.558 692.516 771.066 Orano
3. Costantina (Qusenṭīna) قسنطينة 345.566 443.727 462.187 507.224 Costantina
4. Annaba (ʿAnnāba) عنابة 255.938 305.526 348.554 383.504 Annaba
5. Batna (Bātna) باتنة 102.756 181.601 242.514 317.206 Batna
6. Blida (Blīda) البليدة 136.033 170.935 226.512 264.598 Blida
7. Sétif (Sṭīf) سطيف 129.754 170.182 211.859 246.379 Sétif
8. Chlef (Šlef) الشلف 75.864 129.976 179.768 235.062 Chlef
9. Djelfa (Eǧ-Ǧelfa) الجلفة 47.435 84.207 154.265 221.231 Djelfa
10. Sidi bel Abbès (Sīdī Bel ʿAbbās) سيدي بلعباس 112.998 152.778 180.260 208.498 Sidi bel Abbès
11. Biskra (Biskra) بسكرة 90.471 128.281 170.956 207.987 Biskra
12. Tébessa (Tebessa) تبسة 61.063 107.559 153.246 203.922 Tébessa
13. Tiaret (Tiyāret) تيارت 53.277 95.821 145.332 198.213 Tiaret
14. Ouargla (ar. Wargla, berb. Wargren) ورقلة 42.098 81.721 129.402 183.238 Ouargla
15. Béjaïa (ar. Beǧāya, berb. Bgayet) بجاية 73.960 114.534 147.076 182.131 Béjaia
16. Skikda (Skīkda) سكيكدة 91.395 128.747 152.335 178.687 Skikda
17. Tlemcen (Tilimsān) تلمسان 109.408 126.882 155.162 172.540 Tlemcen
18. Bordj Bou Arreridj (Burǧ Bū ʿArīrīǧ) برج بو عريريج 54.505 84.264 128.535 167.230 Bordj Bou Arreridj
19. Béchar (Bešār) بشار 72.790 107.311 131.010 157.430 Béchar
20. Médéa (el-Mediya) المدية 57.828 84.792 123.535 155.852 Médéa
21. Touggourt (Tuggūrt) تقورت 42.519 70.645 113.625 153.624 Wargla
22. Jijel (Ǧīǧel) جيجل 35.065 62.793 106.003 148.901 Jijel
23. Souk Ahras (Sūq Ahrās) سوق أهراس 52.144 83.015 115.882 148.328 Souk Ahras
24. Mostaganem (Mustaġānem) مستغانم 85.059 114.037 124.399 140.252 Mostaganem
25. M'Sila (El-Msīla) المسيلة 33.642 65.805 99.855 140.048 M'Sila
26. El Eulma (El-ʿulma) العلمة 41.564 67.933 105.130 139.808 Sétif
27. Khenchela (Khenšla) خنشلة 44.223 69.743 106.082 138.754 Khenchela
28. Saida (Saʿīda)) سعيدة 55.855 80.825 110.865 136.856 Saida
29. Ain Oussera (ʿAyn Wessāra) عين وسارة 17.173 44.270 82.435 134.174 Djelfa
30. El Oued (El-Wād(ī)) الوادي 47.173 72.065 104.801 133.933 El Oued
31. Guelma (Galma) قالمة 56.106 77.821 108.734 133.127 Guelma
32. Ghardaia (ar. Ġardāya, berb. Taġerdayt) غرداية 70.508 89.415 110.724 127.172 Ghardaia
33. Relizane (Ġelīzān) غليزان 55.450 80.091 104.285 126.794 Relizane
34. Laghouat (Laġwāṭ) الأغواط 40.156 67.214 96.342 126.291 Laghouat
35. Bordj el Kiffan (Burǧ el-Kīfān) برج الكيفان 46.590 61.035 98.135 122.875 Algeri
36. Bou Saâda (Bū Saʿada) بو سعدة 46.760 66.688 97.031 121.301 M'Sila
37. Bab Ezzouar (Bāb Ez-Zwār) باب الزوار 7.100 55.211 92.200 115.444 Algeri
38. Messaad (Mesʿad) مسعد 19.885 47.460 75.533 114.625 Djelfa
39. Barika (Barīka) بريكة 26.315 56.488 80.618 114.547 Batna
40. Ain el Beida (ʿAyn el-Bīḍa) عين البيضاء 42.578 61.997 90.560 114.107 Oum el Bouaghi
41. El Chroub (El-Khrūb) الخروب 14.962 42.261 65.344 103.995 Costantina

Note[cange • cange 'a sorgende]


Bibbliografije[cange • cange 'a sorgende]

  • Anthony Ham et al., Algerie, Torino, EDT/Lonely Planet, 2008. ISBN 978-88-6040-187-8.
  • Giampaolo Calchi Novati, Storie de ll'Algerie 'ndependente. D'a uerre de lìbberaziune ad 'u funnamendalisme islameche, Meláne, Bompiani, 1998. ISBN 978-88-452-3909-0.
  • Ferhat Mehenni, Algérie: la question kabyle, Paris, Michalon, 2004. ISBN 2-84186-226-7.
  • Francesco Tamburini, L'Algerie de Abdelaziz Bouteflika: 'nu reggime ed 'a soje crise, jndre "Africana", 2008, pp. 131–140.
  • Francesco Tamburini, Algerie: 'u longhe cámine verse 'a conzacraziune d'u reggime ibride, jndr'à "Africa", LXV, 2010, pp. 82-103.

'Ndruche pure[cange • cange 'a sorgende]

Otre pruggette[cange • cange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cange • cange 'a sorgende]

Pigghjete da "https://roa-tara.wikipedia.org/w/index.php?title=Algerie&oldid=146750"