Ostune

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Ostuni)
Ostune
comune
Ostune – Veduta
Ostune – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Brinnese
Amministrazione
SinnacheGuglielme Cavallo (centro-destra) da 'u 09-06-2019
Territorie
Coordinate40°43′56″N 17°34′40″E / 40.732222°N 17.577778°E40.732222; 17.577778 (Ostune)
Altitudine229 m s.l.m.
Superficie225,56 km²
Crestiàne30 376[1] (31-01-2021)
Denzetà134,67 ab./km²
FraziuneVillanove, Pilone, Rose Marine, Lamaforche, Coste Merlate, Torre Pozzelle, Pascarose, Ramunne
Comune 'nzeccateCarovigne, Ceglie Messapeche, Cisternine, Fasane, Martina Franghe (TA), San Mechele Salendine, San Vite de le Normanne
Otre 'mbormaziune
Cod. postale72017
Prefisse0831
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT074012
Cod. catastaleG187
TargheBR
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Cl. climatiche1259
Nome javetandeostunise
PatroneSand'Oronze, san Biagge
Sciurne festive26 aguste
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Ostune
Ostune

Mappe de localizzazione: Pugghie
Ostune
Ostune
Ostune – Mappa
Ostune – Mappa
Posizione d'u comune de Ostune jndr'à provinge de Brinnese
Site istituzionale

Ostune (jndr'à 'u tagliàne Ostuni AFI: [o'stuni][3]; Stune jndr'à 'u dialette ostunese) jè 'nu comune tagliàne de 30 376 crestiàne[4] d'a Provinge de Brinnese jndr'à Pugghie.

Cendre turisteche famose, jè ditte pure 'a cetate vianghe[5] pu cendre storeche sue ca jndr'à le tiembe passate avenève appettate tutte cu cauce vianghe.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije d'a Pugghie.
(IT)

«Ostuni è la città panoramica per eccellenza, ogni casa è un belvedere, ogni trattoria è della Bellavista, ad ogni finestra v'è un poeta che guarda nella pianura sottostante gli ulivi che cangian colore a tutti i venti […] A Ostuni le case sono bianche, di latte e calce, sono bianche fino a far male agli occhi, sono candidi i muri, le finestre, le porte, le scale, tutto è inverosimilmente bianco. […] A Ostuni si va per capire cosa vuol dire stare al riparo dal sole […] per non desiderare più romanzi, per non pensare più a viaggi lontani, qui c'è il fascino di tutte le città dei mari del Sud, qui c'è l'equatore a portata di mano.»

(ROA–TARA)

«Ostune lè 'a cetate panorameche pe eccellezne, ogne case jè 'nu belvedere, ogne trattorie jè d'a Bellaviste, a ogne finestre ste 'nu poete ca tremende jndr'à pianure de sotte a le ulive ca cangiane culore a tutte le vinde [...] pe nò desiderà cchiù romanze, pe nò penzà cchiù a viagge lundane, aqquà ste 'u fascine de tutte le cetate de le mare d'u Sud, aqquà ste l'equatore a purtate de mane»

(Ettore Della Giovanna)

'A cetate nasce sus a tre colle a 'na iertezze de 218 metre s.l.m.. Se iacchie a 8 km da 'a coste adriateche. 'A Murge, addò sus a le propaggine sue sud oriendale, ste 'a cetate, jè 'na zone carseche fatte soprattutte da calcare cretacèe. Pe stu fatte jè 'na zone aride e senze corse d'acqueː a 'u poste lore stonne le "lame", lette torrendizie a carattere staggionale, da le solche picche profunne e da le parete ripide. Otra caratteristeche geologgeche d'u territorie sò le "gravine", de le burrune carsece.

Le attivitate economeche cchiù 'mbortande sò 'u turisme e l'agricolture (soprattutte ulive e vite). 'Mbortande e assaije sò le presenze de strutture ditte "massarie", ca sò le andiche fattorie fortificate ca stonne jndr'à selve ostunese e sus 'a marine, addò se faceve l'attivitate agricole de le grosse probbietarie terriere.

Clime[cangecange 'a sorgende]

'A cetate presende 'nu clime mediterranèe, tipeche de le zone de l'estreme nord salendine e d'a vascia murge; presende pure tratte condinendale. Le 'nvirne sò relativamende riggide cu temberature ca ponne scennere pure de quacche grade sotte a 'u zere jndr'à le sciurnate cchiù fridde, e staggiune assaije cavede cu valore ca ponne arrevà a 40° jndr'à le sciurnate cchiù cavede.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Storie d'u Salende e Storie d'a Pugghie.

Jndr'à 'u paleoliteche superiore le tracce de presidie umane addevendane cchiù consistendeː le scave fatte onne permesse l'acchiamende de reperte de osse e ceramece. Conugue, 'a testimonianze cchiù forte rumane 'u iacchiamende d'u scheletre d'a "femmene de Ostune", 'na femmene de, cchiù o mene, 20 anne vecine a 'u parte e d'u fete sue, scuperte fatte da 'u Prof. Donate Coppola de l'Università Aldo Moro de Bare jndr'à 'u 1991. 'U cuèrpe, sckaffate jndr'à 'na buca granne, ste in posizione condratte, cu 'a cape cuperte da 'na specie de cuffie fatte da cendinaie de conghiglie piccele. L'appartenenze d'a femmene a 'nu gruppe de cacciature jè documendate da le reste d'u correde, selce e dinde de cavadde e de bove primitive.

'U brucamende, chiamate Ostune 1º, jè uneche a 'u munne: resale a, cchiù o mene, 28.000 anne fà (datazione radiocarboneche calibbrate), ste jndr'à grotte de Sanda Marije de Agnane, jndr'à massarije cu 'u stesse nome. 'Nu calche de stu brucamende se pò 'ndrucà jndr'à 'u "Musèe de Civilità Preclasseche d'a Murge Meridionale", jndr'à l'ex convende de le Monacelle, jndr'à 'u cendre storeche.

Jndr'à 'u neoliteche appartenene invece le 'nzediaminde de Lamaforche e San Biagge, invece reperte de l'età d'u bronze onne state acchiate jndr'à le scave jndr'à zone Lame Morelli.

'U prime nuclèe cetadine avenìe funnate da le Messape, 'n'andiche popolazzione illireche o anatoleche ca se stanziò jndr'à 'u Salende jndr'à 'u VII sechele n.C.; le Messape onne state costrutture abbile de strade e cetate e scacchiare l'ubicazione pa cetate in cime a 'nu colle da le parete assaije ripide (murex jndr'à 'u latine, da addò avène pe l'appunde 'u termine Murge) assaije 'nderessande da 'u punde de viste strateggeche.

Le urteme scave vecine a 'u Fore Boarie ('a zone nnande a le mure medievale), onne fatte acchià de le chiaute d'u IV - II sechele n.C., ca documendane 'a presenze de 'nu cendre javetate, cu l'estenzione sceve da le fianghe d'a colline a 'a piane degradande verse 'u mare.

Panorame d'a cetate vianghe de notte
'Ndrucamende d'a chiazze cu 'a Culonne de Sand'Oronze
Cerameche messapeche

Jndr'à 'u III sechele n.C. pure 'u Salende avenìe conguistate da le Romane e cu jidde 'a cetate. Sus a'u periode le fonde dicene assaije picche, probbabbele tracce rumanene jndr'à certe massarie, nate sus a le funnaziune de andiche ville.

Picche se sape pure respette a l'etimologgije d'a parole Ostuni: probbabbilmede, avène da l'eroe eponime Sturnoi, cumbagne de Diomede, ca apprisse 'a Uerre de Troie pare ca l'ave funnate; cchiù nnande le Romane 'a chiamarene Sturninum. 'U termine, comungue, pò essere mediate da 'u messapeche o cchiù probbabbilmende da 'u greche ἄστυ νέον (ástu néon, addò ástu = cetadelle fortificate, néon = nove).

'U Medioeve[cangecange 'a sorgende]

Cavagliere normanne

Cu 'u squagghiamende d'u 'Mbere d'Occidende, 'a cetate, cumme 'u reste d'Itaglie avenìe passate da Ostrogote, Longobbarde, Saracine e defennute da 'u potere 'mberiale esercitate da le Bizzandine. Durande 'u periode bizzandine, jndr' 'u 876 devendò diocesi e se refuggiarene le monace basigliane ca avenèvane da 'a Sirie e l'Eggitte; minacciate de l'allariamende de l'arbe, ma soprattutte da l'iconoclastie, le monace se refuggiarene jndr'à le stesse grotte ca avèrene date refugge a le uemmene preistorece.

'Mbrà 'u XI e 'u XII sechele le Normanne conguistarene le 'nzediaminde bizzandine jndr'à Pugghie aunennele sotte 'a Condèe de Pugghie fatte da Robberte 'u Guiscarde e pò devendate Decaute de Pugghie. Le Normanne aumendarene 'a cultivazione de l'ulive e sistemarene le confine d'a cetate.

Jndr'à 'u XII sechele, Goffrede III, conde de Lecce e funzionarie d'u Rre Ruggere II de Sicilie, cu giurisdizione militare sus 'a Terre d'Otrande, costruìe 'nu castelle sus a 'u colle cchiù ierte d'a cetate; osce a die de quedda costruzione granne e fortificate bbuène, rumanene sulamende 'na torrette e 'u giardine (Giardine Zurlo).

'U feude ostunese resulte de relevande 'mbortanze militare, tande da dà a 'u regne normanne dudece Cavagliere de le quale certe extra moenia. 'A cetate avène 'ndegrate jndr'à 'u territorie larie d'a condèe normanne de Lecce e jndr'à 'u Pringipate de Tarde.

Cu le Sveve, 'a cetate se sveluppò assaije probbie. Federiche II de Svevie libberò Ostune da le vingole feudale sue e pigghiò sotte 'a prutezziona diretta soje 'a cetate facenne d'u castelle sue, 'nzieme a chidde de Orie, Tarde e Brinnese perne d'a difese 'mberiale jndr'à l'Apulie e nò facenne pajà tasse e condrolle de funziunarie.

Le crestiàne de Villanove e de Carovigne, pò, averena aggiustà sembre 'u castelle de Ostune, une de le Castra exempta d'u Regne de Sicilie[6], 'nfatte jndr'à 'u XII sechele 'u sisteme portuale de l'arèe adriateche sotte l'autorità de Ostune avenìe allariate da 'u sveluppe de Petrolle, osce a die Villa Novaa[7], indice de l'allariamende sus a l'Adriateche d'a cetate.[8]

Jndr'à 'u 1182 Tancredi, Conde de Lecce e signore de Ostune, congedìe a 'u vescove e a le cetadine de funnà 'nu cendre vecine a San Necole de Petrolle e de popolarle[9]. Jè pure congesse 'nu muline e 'nu furne, reservannese 'u deritte de amministrà 'a giustizie[10].

'U cendre avène rilevate jndr'à 'u percorse de retuèrne da 'a terze crociate de Filippe II Auguste Rre de Frange jndr'à 'u 1191 et recedens, inde transitum fecit.. per villam que dicitur la Petrolle[11].

Jè 'u 'mberatore Federiche II de Svevie a dà 'a maggiore spinde pu sveluppe d'a casale. 'U 9 ottommre 1239 Federiche II ordine a Andrèe de Acquavive, giustiziere de Terre d'Otrande de condrollà purcé Filippe de Maremonde ca stave apprime de jidde non g'ave riuscite a fà repopolà Petrolle cu tutte ca l'avere ordinate.[12] 'U 29 febbrare 1240 rennove l'ordene a 'u stesse giustiziere e le cerche pure 'na relazione comblete ad cameram nostram.[13] Arrevate pundualmende 'u 6 abbrile 1240.

'A cetate se aprìe a 'u commerce cu le Angioine, le quale costruirene fortificaziune nove e refunnarene, sus a le ruvine de l'andiche Petrolle, 'u puèrte de Villanove ('a frazione costiere d'u paese).

'A particolarissime conurbazione d'u borghe medievale, cu le case 'nguedda 'nguedde 'mbrà de lore e 'a presenze de domus palatiate a cchiù piane, resale probbie a stu periode storeche e se spieghe sie cu esiggenze difensive sie purcè se vuleve sfruttà, jndr'à totte 'a larghezze e iertezze, 'u spazie disponibbele a 'u 'nderne de le mure.

'A cetate avenìe cercunnate da mure nuève cu Torriune circolare jndr'à 'u periode aragonese: avenèrene aperte quattre porte, de le quale osce a die se stipane sulamende Porte Nove d'u XII sechele e recostruite jndr'à 'u XV sechele e Porte San Dumineche d'u XIII sechele.

Da 'u Renascimende a 'u Resorgimende[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà 'a fine d'u XV e le prime decennie d'u XVI sechele le esponende de spicche d'a comunitate ebbraiche de Ostune se distinguerene jndr'à 'u commerche de prodotte tessile.

'A comunitate ere une de le cchiù ricche d'a Terre d'Otrande e avìe probbleme cu 'a persecuzione da vanne de le crestiane[14].

Jndr'à 'u 1506 'a cetate passò a 'u Ducate de Bare de Isabbelle d'Aragone e d'a figghie Bona Sforza: sotte a 'u dominie spagnole accumenzò accussì 'u periode d'ore d'a cetate, sie da 'u punde de viste economeche ca da quidde culturale. Le duche congederene a Ostune onore e privilegge, rafforzarene le fortificaziune de le mure cetadine e metterene a 'u litorale de le torre Pozzelle (osce a die scuffulate) e San Leonarde. 'U periode rinascimendale s'accocchie pure a 'u massime sveluppe urbanisteche d'a cetate: 'u numere de crestiàne arrive a 17.000. A 'u 'mbiande medievale d'u cendre storeche se aggiungene 'nu sbuènne de edificie nuève.

Ma jndr'à 'u XVII sechele accumenzò 'na fase de decline: 0nfatte jndr'à 'u 1639 Filippe IV d'Asburghe, pe cuprì le rascke pa uerre de le trend'anne, vennìe Ostune a le Zevallos, 'na famigghie de mercande ca trattò 'a cetate cumme 'nu feude personale: pure 'a popolazzione crollò sotte a le 10.000 crestiàne. Durande a stu periode storeche arrevò 'a peste jndr'à zone, pure resparmianne probbie Ostune: quiste purcé s'ausave 'a cauce pe 'mbiangà le mure de le javetaziune, e quiste ere 'nu disinfettande naturale. Sta prateche bloccò 'u condagge e pò sciute nnande jndr'à 'u tiembe, angore osce a die face de Ostune 'na cetate partecolare dette 'A Cetata Vianghe.

Cu le Borbone 'a cetate se sveluppò arrete, spannennese in direzione de le vecine colle de Casale, Cappuccine, Sand'Andonije e Moline a Vinde. 'U cendre d'a vite cetadine se spustò da chiazze d'u More a quedde ca osce a die jè chiazze Libbertà, addò se iacchie 'u Municipie (e 'na vote sede d'u Convende de le Frangescane). Ha state probbie jndr'à sta chiazze ca Gesèppe Greco, jndr'à 'u 1771, 'nzippò 'a culonne in onore de Sand'Oronze, 'u quale seconde 'a tradizione popolare avere salvate 'a cetate da 'u condagge d'a peste.

A le prime d'u Uetteciende, sus a l'onde de le ideale de l'Illuminisme, pure Ostune avenìe de le tumulte insurrezzionale: avenèrene funnate 'nu circole d'a Giovine Italia e 'na rivendite carvonare. Durande ste mote, 'a cetate, ha state 'a prime de Pugghie a 'nzippà 'u tricolore.

Ostune osce a die[cangecange 'a sorgende]

'Ndrucamende d'a cetate

Da 'u seconde dopeuerre a osce a die, affianghe a 'u sveluppe de l'agricolture e de l'industrie de trasformazione a jedde collegate (uegghie de alìe, amennele, vine), 'a cetate ha devendate 'na mete turisteche famose assaije, riuscenne a valorizzà le probbie bene culturale, storece e architettonece.

'Nu sbuènne de villagge turistece, cumme pe esembie Rose Marine, de rilevanze 'ndernazionale, onne nate sus a 'u litorale, une de le cchiù pulite d'a coste pugghiese. Jndr'à 'u 2006 se ave istituite sus 'a coste ca confine cu 'u comune de Fasane 'u Parche naturale reggionale Dune costiere da Torre Canne a Torre San Leonarde, arèe prutette de elevate 'nderesse naturalisteche e paesaggisteche.

'A caratteristeche cchiù peculiare d'u cendre storeche, ca accussì tande affascinave le turiste, ere 'a 'mbiagature a cauce de le case 'nzigne a le tette. L'ause, attestate da 'u Medioeve, avène, apparte a 'u fatte ca se iacchie facile 'a cauce, cumme materia prime, da 'a necessità de asecurà a le viuzze e a le ambiende restrette de 'mbiande medievale 'na luminosità maggiore, date da 'a luce dirette e riflesse. Cumme ggià ditte, stu custume ave avute 'nu ruole 'mbortande storecamende jndr'à 'u XVVI sechele, quanne 'a 'mbiagature a cauce ha state l'uneche mode pe evità ca 'a peste 'nvadesse 'a cetate e 'u condagge aumendasse 'nzigne 'a destruzione.

Sta prateche, osce a die in decline, tande ca 'u sinnache ave fatte 'na ordinanze pe farle arrepegghià[15], facìe devendà Ostune 'a Cetata Vianghe o Cetate Presepie, e ere 'na caratteristeche ca 'a faceve devendà recanuscibbele e indimendicabbele a le visitature.

Simbole[cangecange 'a sorgende]

Descrizione araldeche d'u stemme:

(IT)

«D'azzurro a tre monticelli d'oro sostenenti tre torri dello stesso colore, finestrate di nero, la media più alta, circondato da due rami di quercia e d'alloro annodati da un nastro dai colori nazionali, sormontato dalla corona turrita»

(ROA–TARA)

«D'azzurre a ttre mondicelle d'ore ca mandenene tre torre d'u stesse culore, finestrate de gnure, 'a medie cchiù ierte, cercunnate da doje rame de querce e de laure annodate da 'nu nastre da le culure nazionale, cu sus 'a corone turrite»

(Comuni-Italiani.it)

Descrizione araldeche d'u gonfalone:

(IT)

«Riproduce lo stemma e l'iscrizione centrata "Città di Ostuni", su un drappo partito verticalmente di azzurro e giallo riccamente ornato di ricami d'argento. Le parti di metallo e i nastri saranno argentati. L'asta verticale sarà ricoperta di velluto azzurro con bullette argentate poste a spirale. Nella freccia sarà rappresentato lo stemma della città e sul gambo inciso il nome. Cravatta e nastri tricolorati dei colori nazionali e fregiati di argento»

(ROA–TARA)

«Reproduxe 'u steeme e l'iscrizione cendrate "Città di Ostuni", sus a 'nu drappe divise verticalmente de culore azzurre e gialle cu tande recame de argende. Le vanne de metalle e le nastre sò argendate. L'aste verticale adda essere cuperte de vellute azzurre cu bullette argendate mise a spirale. Jndr'à frecce avène rappresendate 'u stemme d'a cetate e sus a 'u gambe 'ngise 'u nome. Cravatte e nastre tricolore de le culure nazionale e freggiate de argende»

(Comuni-Italiani.it)

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Architetture releggiose[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u cendre storeche d'a cetate stonne ste chiesere:

'U rosone d'a congattedrale
La congattedrale
'A ciesere de San Vite Martire
'A congattedrale de Ostune

ca se iacchie sus a 'u colle chciù ierte, avenìe accumenzate jndr'à 'u 1435 e combletate jndr'à 'u 1470 e 'u 1495. Ave 'na caratteristeche e bellisseme facciate de tarde forme goteche, tripartite da lesene. 'A vanne cendrale spicce cu 'nu timbane fatte da doje arche 'nflesse, le ale cu doje mezze lunette; timbane e lunette onne 'nu coronamende goteche, ca se prolunghe sus a le fianghe e atturne a 'u transette, de archette trilobe a profile seghettate sus a mensole sculpite. 'A facciate jè aperte da ttre purtale elegande ogivale (jndr'à lunette de quedde di mmienze, vascerilieve raffigurande 'a Madonne cu 'u Piccinne in glorie) cu sus ognune 'na rose, cu quedda cendrale cu 24 ragge, particolare pa dimenzione e tutte le intaglie. Otre rose belle stonne jndr'à le testate d'u transette.

'U 'nderne, a croce latine a ttre navate sus a culonne, jè refatte jndr'à forme ariose e solenne d'u Setteciende, cu soffitte piane appettate e belle cappelle barocche (vecine 'u 'ngresse, colonne d'a costruzione primitive). Spiccianne, 'a navate sinistre, ste 'n'altare de legne d'u 1734 cu buste de le Sande Oronze, Biagge e Agostine.

Jndr'à l'abdise ste 'u core de legne de noce riccamende 'ntagliate (XVII sechele). Jndr'à navate destre sepolcre d'u vescove Filo (1720) e jndr'à l'urtema cappelle ste 'na Madonne cu 'u Piccinne e Sande, de Jacopo Palma 'u Uagnone (trafugate).

L'archivije capitolare tène cchiù de 200 pergamene da 'u 1137. 'U rosone d'a chiesere jè 'u seconde cchiù granne d'Europe, apprisse a quidde d'a chiesere de Sanda Marije d'u Pi de Barcellona[16].

'U monastere de le Carmelitane

d'u Setteciende, addò ste 'nzeccate 'a chiesere de San Vite Martire de barocche leccese (canusciute pure cumme Sanda Marije Maddalene), d'u 1750-1752, da 'a facciate fastose curvilinèe cu fastigge spezzate, finestrone cendrale ricche e cupole a mattonelle policrome. A 'u 'nderne ste 'u pulpiute de legne d'u '600, 'u monumende funebre de Cono Luchino Del Verme (1747) e le altare barocche sonduose de Frangische Morgese (1763), cu le tele, opere de Dumineche Lettieri (1760) stonne stipate jndr'à 'u Musèe de Civilità Preclasseche d'a Murge Meridionale.

'A chiesere de San Giacome de Compostela

o de le Sande Cosme e Attamiane, 'nzippate jndr'à 'u 1423; d'a costruzione origgenarie stipe, jndr'à facciate, l'architrave d'u portale e 'u soprarche ogivale sculpite e 'na fenestre ornate jndr'à l'abside.

'A chiesere de San Frangische d'Assisi

de funnazione medievale, ma cu facciate d'u 1882. 'U 'nderne settecendesche stipe jndr'à condrefacciate 'u depinde Mosè ca spezze le tavole d'a legge (scole de Luca Giordano), le statue de legne d'a 'Mnmaculate de Giacome Colombo (1719) e de Sand'Agostine (XVIII sechele) e 'u buste de San Gesèppe cu Gesù Piccinne (scole napuletane d'u Seiciende) e de San Gesèppe.

'A chiesere d'u Spirite Sande (1637)

ave 'nu belle portale rinascimendale cu vascerilieve attrebbuibbele a 'u XV sechele, de guste angore tardegotiche: jndr'à lunette, Dormitio Virginis; jndr'à 'u timbane, 'Ngoronazione de Marije e Annungiazione. A 'u 'nderne, Madonne cu 'u Piccinne e le sande Elisabbette, Anne e Giuacchine, dipinde de Fra Giacome da San Vite.

'A chiesere de Sanda Marije d'a Stelle

apprime se chiamave Sanda Marije d'a Porticelle, purcé se acchiave 'na porte piccele de età angioine de accesse a 'a cetate. 'A facciate ave 'nu portale cu sus 'a statue d'a Madonne d'a Stelle. A 'u 'nderne ste 'n'altare de legne, e jndr'à nicchie ste 'a statue d'a Madonne d'a Stelle.

Jndr'à vanna moderne d'u javetate se iacchiane:

  • 'A chiesere de le Cappuccine (o Sanda Marije de le Jangele) d'u 1585, addò ste stipate 'na bella tele de scole napuletane d'u '600;
  • 'A chiesere de l'Annunziate, 'nzippate jndr'à 'u 1196 e cangiate jndr'à 'u stile barocche da le frate Reformate jndr'à 'u 1668; a 'u 'derne, da notà 'na cappelle d'a navate destre cu crociere appettate jndr'à 'u XVI sechele (Dottore d'a Chiesere); core de legne cinghecendesche cu pannelle a vascerilieve (Annungiazione e le Sande Frangische e Andonije). 'A Deposizione de Paole Veronese (1570), futtute jndr'à l'ottommre 1975, ha state recuperate jndr'à 'u màrze 1977; l'Annungiazione de l'altare maggiore jè de fra Giacome da San Vite; 'a Natività di Marije jè attribbuite a Corrade Giaquinto. Jndr'à sagrestie l'Urtema Cene de Barnaba Zizzi;
  • 'A "chiesere d'a Madonne d'u Puzze" ste jndr'à zone d'u circuite, addò ogne sabate avène fatte 'u marcate cetadine. Chiesere Moderne e essenziale jndr'à le forme;
  • 'A "chiesere de San Luigge Gonzaga", se iacchie jndr'à 'u cendre da 'a vanne moderne d'a cetate, jndr'à vie Carle Alberte, jè une de le parrocchie cchiù granne, ca pigghie totte 'a zone moderne.

Cchiù in periferie stonne:

  • 'A chiesere de Sanda Marije 'a Nove, a km 1.5 in direzione de Carovigne, a sinistre d'a strade, 'nzippate jndr'à 'u 1561, cu portale ogivale, 'nu uecchije e coronamende a archette, nasce a 'u 'ngresse de 'na grotte naturale, cu tracce de affresche d'u XII-XV sechele (Criste, 'a Vergine, San Giuanne Battiste);
  • 'U sanduarije de Sand'Oronze, se iacchie jndr'à 'na conghe 'mbrà doje sperone de le Murge, avenìe 'nzippate jndr'à seconda metà d'u ‘600 nnande a 'na caverne addò 'u Sande avera acchiate refugge. A sinistre d'a chiesere se 'nghiane pe 'na scalinate a 'na fonde 'ndermittende ca pare jè miracolose;
  • 'A chiesette de San Biagge in Rialbe, d'u XII sechele, presse 'a massarie Pizzicucco, de accesse difficilisseme, cu 'na grotte naturale (tracce de affresche de stile bizzandine).

Architetture civile[cangecange 'a sorgende]

Chiazze d'a Libbertà
Culonne de Sand'Oronze
Particolare d'a Culonne de Sand'Oronze
Monumende a le cadute (1923)
Vie Continelli Bixio, jndr'à 'u cendre storeche
Viche Lorenze Santalari
  • Villa Nazareth: 'nzippate jndr'à 'u 1957 da Don Rafaele Pomes, a l'inizie cumme retrove suggiale, pò cangiate jndr'à edificie mediche psicopedagoggeche, pe dà 'a possibbeletà a le piccinne disaggiate, ca tenèvane probbleme famigliare o scolastece cu combortamende probblematece. Ha state luèche de diverse asckuamiende, l'urteme de le quale ave ruvenate 'u solaie d'u corridoie d'u priume piane, 'u 4 febbrare 2009. Jndr'à 'u 2012 ha state accattate da 'nu private, osce a die jè 'na strutture socio assistenziale pe anziane;
  • Congerie d'u Tabbacche: 'nzippate jndr'à le anne vinde d'u Noveciende, ere 'n'edificie assaije 'mbortande purcé ospitave tutte 'u tabbacche ca servive a 'a ccrejazione de le sigarette pe le crestiàne. A 'u 'nderne ste 'nu mondacareche, utile pe carrescià le merce da 'nu piane a l'otre. Verse 'a metà de le anne sessande 'a figghie de 'nu 'mbiegate rumane cazzate da 'u mondacareche. Da quidde mumende l'edificie avène abbandunate;
  • Le mure aragonese ca avvrazzane 'a cetate vecchie: 'ndrucabbele pe tratte luènghe, sò rafforzate da torriune cercolare. A est se iapre 'a Porte de San Demetrie (XV sechele), sus a 'u late ovest Porte Nove (XV sechele).

'U borghe andiche offre assaije aspette pittoresche duvute a l'eccezzionale conservazione de le caratteristeche costruttive d'u luèche e de le peculiarità urbanisteche.

Stonne esembie de dimore signorile:

  • 'u barocche palazze ducale Zevallos;
  • 'u palazze Siccoda (1575) jndr'à vie Cattedrale 35;
  • jndr'à chiazzette d'a Cattedrale stonne de fronte le edificie setteciendesche d'u Palazze Vescovile e d'u vecchie Seminarie, collegate cu vive effette pittorreche da l'Arche Scoppa;
  • jndr'à 'u viche Vastelle, quacche reste d'u Castelle, 'nzippate jndr'à 'u 1148 da Goffrede III, conde de Lecce e de Ostune, e scettate 'nderre jndr'à 'u 1559 p effà poste a l'episcopie;
  • jndr'à 'u borghe andiche, le palazze nobbiliare de le famigghie de le Aurisicchio, de le Ayroldi, de le Bisantizzi, de le Falghieri, de le Ghionda, de le Giovine, de le Jurleo, de le Palmieri, de le Petrarolo, de le Siccoda, de le Urselli, de le Zaccaria.

Certe vote se 'ndrucane le belle portale barocche sculpite jndr'à petra locale tenere e sckaffate cu guste jndr'à 'u vianghe de le parete:

  • 'u portale de palazze Falgheri (XVI sechele) jndr'à vie A. Giovine 27;
  • le purtale d'u palazze Ghionda-Pomes e d'a case Molendino jndr'à vie F. Bax 5-7;
  • 'u portale roccoccò d'u palazze Bisantizzi jndr'à vie A. Petrarolo 34-36.

'U monumende simbole d'a cetate jè 'a Guglie de Sand'Oronze, ierte  m 20.75, de Gesèppe Greco (1771), da l'esuberande decorazione barocche: a mezz'iertezze le statue de le Sande Biagge, Irene, Caetane e Lucie.

Massarie[cangecange 'a sorgende]

'U territorie tène 'nu sbuènne de massarie, quacchedune assaije 'mbortande a levèlle storeche-architettoneche e funnamendale pe capì le strutture suggiale e produttive d'a zone:

  • 'a massarie Sanda Caterine, sus 'a strade statale 16 Adriateche in direzione Carovigne, pare 'nu fortilizie cu 'na torre ierte ottagonale (XVI-XIX sechele);
  • 'a massarie Lo Spagnulo fortificate (da 'u probbietarie, 'u feudatarie Saverio Lopez y Royo), sus 'a strade statale 16 Adriateche in direzione de Fasane e pò a 'u 'nderne, cu 'nu cuèrpe cendrale ca pare 'nu fortilizie (a 'u 'nderne belle scalone settecendesche de accesse a l'edificie prengepàle d'u 1680) e torre de avvistamende de tipe medievale;
  • 'a massarie Carestia (1754-1777) cu elemende architettonece 'nderessande e decoraziune scultorèe origgenale;
  • 'a massarie Ottava, fatte da 'na torre fortificate d'u XVI sechele, ca ave pure 'na chiesette medievale de funnazione angioine (XIV sechele) cu 'nu portale decorate belle cu mutive a zig-zag;
  • 'a massarie Cappuccini, fatte da 'nu gruppe de trulle, d'u XVII sechele cu 'na aie 'nderessande d'u XVII sechele;
  • 'a massarie Ferri, fatte da 'nu gruppe de trulle a cone, d'u XVIII sechele cu 'na chiesere medievale e decoraziune scultorèe origgenale;
  • 'a massarie Tolla.

Site archeologgece[cangecange 'a sorgende]

  • 'u dolmen de Montalbane (ditte, sbaglianne, de Cisternine, e canusciute localmende cumme Tavole de le Paladine), ste in contrade "uecchije piccele", presse 'u javetate de Montalbane de Fasane; jè de proporziune granne (iertezze 145 cm; lastrone de coperture cchiù o mene 200x300 cm), squasciate jndr'à tiembe vecine cu 'a distruzione d'u dromos;
  • 'u Parche archeologeche e naturalisteche de Sanda Marije D'Agnano presende le reste de 'nu 'nzedimende messapeche, raggiungibbele da 'a strade statale 16 Adriateche Ostune-Fasane. Stipe 'a grotte-sanduarije ca 'mbortande pu iacchiamende de le osse d'a "gestande de Ostune", uagnedda partoriende de 25 000 anne fa, osce a die custodite jndr'à 'u Musèe;
  • 'a Torre San Leonarde, de avvistamende antisaracine, se iacchie a Pilone;
  • 'u Castelle de Villanove nasce vicine a 'u mare, addò se iapre 'nu porticciole. Villanove avenìe funnate jndr'à 'u 1277 da Carle I d'Angiò sus a 'u luèche addò, verse 'a fine d'u XII sechele], Tancrede conde de Lecce avere costruite 'a cetate de Petrolla, sparite subbete pe colpe de le 'ngursiune.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[17]

Etnie e minoranze furastire[cangecange 'a sorgende]

Date ISTAT aggiornate a 'u 31/12/2018. 'A popolazzione furastiere residende ere de 1 411 aunità, pare a 'u 4,6% d'a popolazzione totale. Le nazionalità cchiù rappresendate sò:

'A granne comunitate 'nglese de Ostune, ca supranesce le otre ca stonne jndr'à cetate granne cumme Napule o Trieste, jè duvute a 'a "migrazione" de diverse famigghie d'u Nord Europe, specialmende ca avènene da 'u Regne Aunìte e da 'a Germanie, ca, attirate da 'a bellezze d'u territorie e da 'u clime mite, onne accattate ville e palazze jndr'à cetate e atturne. Stu fenomene ha state chiamate Salentoshire, nome ironeche cumme l'origgenale Chiantishire, ca inderessave quedde arèe d'a Toscane.[18][19][20]

Lènghe e dialette[cangecange 'a sorgende]

Pure ca sotte a 'u profile sciugrafeche e culturale, a cetate, vèje 'ndrucate cumme 'u comune chciù settendrionale d'u Salende, da 'nu punde de viste lenguisteche, 'u dialette ostunese, rappresende 'nu idiome de transizione apule-salendine purcé presende 'nfluenze forte da vanne none sulamende d'u salendine de matrice brinnesine - soprattutte jndr'à cadenze, jndr'à le termine e jndr'à le articole maschile singolare e plurale (lu e li) - ma pure da 'u Dialette barese e, in misura minore, da 'u Dialetto tarandine, soprattutte sotte 'u profile foneteche e vocaleche.

Particolare jè 'u trattamende de le vocale finale: Ostune jè da segnalà cumme l'urteme cendre d'a Pugghie adriateche addò avènne redotte a 'a vocale indistite ë, ma stu fatte non ge vale pe -a finale e pe le parole ca spicciane jndr'à -lu. Spiccianne, le vocale toniche resultane pronungiate angore seconde 'u modelle d'a Pugghie cendre-settedrionale, cioè sus 'a base d'u isingronisme sillabeche, allore sò achiuse jndr'à sillabe cu 'na vocale (pe esembie bé-ne, dó-po) e aperte jndr'à sillabe ca spicce cu consonande (pe esembie quèl-lo, sòt-to).

'A cetate jè l'urteme luèche addò sò vitale ste caratteristeche de tipe prettamende pugghiese, purcé già jndr'à vicine Carovigne 'u dialette jè combletamende salendine, cu vocale apirte e manganze d'a cadute de le vocale finale.

Culture[cangecange 'a sorgende]

Scole[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u comune stonne: ttre scole primarie, doje secondarie de prime grade e uette istitute secondarie de seconde grande:

Scole secondarie de seconde grade[cangecange 'a sorgende]

  • Licèe Classeche "A. Calamo"
  • Licèe Sciendifeche "L. Pepe"
  • Licèe Sciendifeche-Tecnologgeche "L.Pepe"
  • Ist. Tecniche Commerciale-Ragionerije "J. Monnet"
  • Ist. Tecniche pe Geometre "J. Monnet"
  • Ist. Tecniche Commerciale-Sezione Turisteche "J. Monnet"
  • Ist. Tecniche Agrarie "E. Pantanelli"
  • Ist. Tecniche 'Ndustriale "E. Pantanelli"

Cinematografe[cangecange 'a sorgende]

A Ostune onne state girate ste film:

Jndr'à cetate onne state girate pure de le pubblecetate pa telavisione: 'u gelate Coppa del nonno, l'Alfa Romeo 145, 'a Lancia Ypsilon e 'u Limoncè.

Cucine[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce cucine salendine e cucine pugghiese.

Le piatte tipece d'a cucine pugghiese pigghiane 'nu ruole 'mbortande pure jndr'à quedda ostunese:

Assaije ausate è 'u piatte fave e cicorie, le chianghiaredde a 'u ragù cu le purpette e le pucce.

Famose jè pure 'a focacce ostunese, ca jè diverse da quedda barese pe l'aggiunde d'a muzzarelle.

Vine[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Appie de le Vine.
Le comune membre de l'Appie de le vine
Le comune membre de l'Appie de le vine

Jndr'à 'u territorie jè possibbele producere Aleateche de Pugghie Doc, Ostune Doc, Brinnese DOC, Pugghie Igt.

Lunghe 'a strade Appie de le vine, stonne diverse varietà indiggene de vitigne:

Avveneminde[cangecange 'a sorgende]

'A sumane delle piccinne d'u mediterranèe

Partecipane diverse esperte d'u munne de l'infanzie ca avènene pure da l'estere. 'A sumane face referimende a 'a fatìe fatte in vite da 'u screttore pe l'infanzie Gianni Rodari, e ave cumme fine l'educazione a 'a pace e all'inderculture. Le piccinne ca avènene da le pajesere d'u Mediterranèe so ospite de le famigghie de Ostune e de le pajesere atturne, facene attivitate 'nzieme a le piccinne d'u poste, e partecipane 'nzieme a 'u "Conziglie Comunale de le uagnune".

Economije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Economije d'a Pugghie.

L'economije ostunese ave cresciute assaije probbie jndr'à le urteme anne. 'Nzigne 'a prime metà de le anne novande d'u Noveciende l'economije locale se basave sus a l'agricolture (famose le ulivete sue), da 'a seconda metà de le anne novande a osce a die, s'ave sveluppate assaije 'u settore terziarie e 'a ccrejazione de piccele e medie 'mbrese ca ccrejane poste de fatìe. Assaije sò le esportaziune de uegghi de alìe, sie jndr'à 'u territorie nazionale ca 'ndernazionale.

Agricolture[cangecange 'a sorgende]

'Nu uilve secolare

'U settore agricole occupe 'nu certe numere de fatiature. Se base soprattutte sus 'a colture de l'ulive, d'a vite, de tanda coltivaziune ortive, d'u ciliegge e de l'amennele. Le agricolture, pò, non ge resendene assaije de le effetti causate da le periode de siccità pucé ponne ausà l'acque de tande sorgende. Jndr'à 'u territorie jè assaije attive pure l'allevamende de cavaddere purosangue de razze Murgese, e le tipece allevaminde naturale e soprattutte biologgece de ovine, suine e caprine.

'Ndustrie[cangecange 'a sorgende]

Ostune, grazie 'a posiziona sciugrafeche naturale soje, ave avute jndr'à le urteme decennie 'nu belle sveluppe jndr'à le rame de l'industrie e d'u commerce. Stonne, sus a 'u territorie comunale, attivitate jndr'à le setture d'a 'ndustrie alimendare, de l'abbigliamende, d'a meccaneche leggere, d'a plastiche e de le costruziune. 'U commerce rappresende, apprisse 'u turisme, 'u rame de attivitate cchiù gruèsse e pò cundà sus a l'organizzazzione de diverse mostre e fiere durande l'anne, ca fanne arrevà aziende da tutte 'u Sud Itaglie.

Turisme[cangecange 'a sorgende]

Panorame d'a cetate 'nzigne a 'u mare

'A cetate jè 'na meta turisteche canusciute 'nzigne da leanne trende d'u Noveciende. 'U comune tène 'a bandiere Blù[25] e le cinghe vele de Legambiente[26] pa pulizie de le acque d'a costa soje e pa qualitate de le servizie offerte. Jndr'à 'u 2005 pò 'a reggione Pugghie ave recanusciute ìu comune cumme "località turisteche".[27]

'Nfrastrutture e carresciamiende[cangecange 'a sorgende]

Attraversate da 'a strade statale 16 Adriateche, jè pure raggiungibbele da 'a strade statale 379 Egnazia e de le Terme de Torre Canne.

Pò, 'u comune tène 'na circonvallazione ca consende de no passà da 'u cendre cetadine.

'A stazione ferroviarie de Ostune, distande cchiù o mene 4 km da 'u cendre cetadine, nasce sus a 'u tronghe Bare-Lecce d'a linèe adriateche, servite da le Ferrovie d'u State.

L'uneche mezze urbane a parte a le servizie de taxi jè 'nu servizie de autobbus ca colleghe le prengepàle vie d'a cetate a Villanove e a 'u cambesande.

Durande 'a staggione le mezze urbane ca collegane 'a cetate a le marine, raddoppiane, carrescianne cchiù de 4 linèe urbane. 'U comune, d'accorde cu 'a S.T.P. Brinnese, ave promosse 'nu servizie de carresciamende urbane notturne aggratis ca colleghe totte le marine cu 'a cetate. La STP rinnova le corse per le marine di Ostuni, su ostuninotizie.it.

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Aqquà sotte ste 'na tabbelle de le amministraziune ca onne state jndr'à stu comune:

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
4 ottommre 1988 27 masce 1989 Mechèle Coppola Democrazia Cristiana Sinnache [28]
3 ottommre 1989 18 settemmre 1990 Mechèle Coppola Democrazia Cristiana Sinnache [28]
18 settemmre 1990 21 decemmre 1992 Mechèle Zurlo Democrazia Cristiana Sinnache [28]
21 decemmre 1992 27 sciugne 1994 Dumineche Tanzarella Partito Socialista Italiano Sinnache [28]
5 luglie 1994 25 masce 1998 Lorenze Cirasino Partito Democratico della Sinistra Sinnache [28]
25 masce 1998 15 scennare 2002 Lorenze Cirasino Democratici di Sinistra Sinnache [28]
15 scennare 2002 11 sciugne 2002 Clara Minerva Comm. pref. [28]
14 sciugne 2002 14 sciugne 2004 Dumineche Tanzarella Democratici di Sinistra Sinnache [28]
14 sciugne 2004 8 sciugne 2009 Dumineche Tanzarella Democratici di Sinistra
Partito Democratico
Sinnache [28]
8 sciugne 2009 11 sciugne 2014 Dumineche Tanzarella Partito Democratico Sinnache [28]
11 sciugne 2014 6 febbrare 2019[29] Gianfranghe Coppola Forza Italia Sinnache [28]
7 febbrare 2019 9 sciugne 2019 Rosa Maria Padovano Comm. pref. [30]
9 sciugne 2019 in cariche Guglielme Cavallo Centro-destra [31] Sinnache [28]

Sport[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u 1976 se onne ospitate le cambionate d'u munne de ciclisme sus a strade, addò vengìe 'u belghe Freddy Maertens.

'U 22 masce 1996 ave partute 'a 4ª tappa d'u Gire d'Itaglie e ave pure spicciate a Ostune addò vengìe Marie Cipollini.

Aqquà ste 'a sede d'a suggettate A.S.D. Ostuni 1945 Calcio, nate jndr'à 'u 1945. 'U massime cambionate raggiunde da 'u club ha state 'a IV serie, jndr'à 'u 1952-1953 (11º posto) e jndr'à 'u 1953-1954; pò ave sembre sciucate jndr'à le cambionate reggionale, 'nzigne a l'arrive jndr'à Serie D a le inizie de le anne ottande d'u XX sechele e pò a 'a fine de le anne novande e 'u 2000.

Pu ballone a 5 ste l'Olympique Ostuni, ca scioche jndr'à 'u cambionate de C1.

Pa pallacanestre, ste l'Assi Basket Ostuni, funnate jndr'à 'u 1982 ca jndr'à' u 2010 ave raggiunde 'u Cambionate Professionisteche de LegaDue, arrevanne 'mbrà le prime 8 jndr'à classifeche finale e sciucanne le Play Off promozione pa Serie A1, e 'a renomenate Cestistica Ostuni, 'nvece 'mbrà 'a fine de le anne ottande e l'inizie de le anne novande, 'a squadre femminile, raggiungìe 'u cambionate nazionale de Serie A2.

Pa pallavvole stonne 'a Polisportiva 2000 Ostuni e 'a Lightning Pallavolo.

Le strutture sportive prengepàle sò: 'u stadie comunale ca tène 'u terrene de erbe e 2.200 poste, 'u palazzette d'u sport da 1.200 poste, 'u palazzette tensestateche da 450 poste, 'na piscine comunale cuperte e 'u circole tennis.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Dato Istat - Popolazzione residende a 'u 31 scennare 2021 (date provvisorie).
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. DiPI Online - Dizionario di Pronuncia Italiana, su dipionline.it. URL conzultate il 12 sciugne 2013.
  4. Cite errore: Tag <ref> invalide; nisciune teste ha state date pe le referimende nnomenate template divisione amministrativa-abitanti
  5. Ostuni, torna lungo la cinta muraria il presepe vivente biblico, in La Gazzetta del Mezzogiorno. URL conzultate il 2 scennare 2010 (archivijate da l'url origgenale il 28 luglie 2014).
  6. B. LIGORIO, Federico II. Ebrei, castelli e Ordini monastici in Puglia nella prima metà del XIII secolo, prefazione de Simonette Bernardi, Artebaria ed., Martina Franghe 2011.
  7. L. PEPE, Storia della città di Villanova dalle origini al 1430, Ostuni 1916, p. 17.
  8. S. IURLEO, Villanova dalle Origini al 1650, schena edit., Fasane 1985, pp. 21, 22.
  9. J. MAIRE MARTIN, Les villes neve en Pouille au XIII siecle, in “I borghi nuovi, secoli XII XIV”, a cura di A. SETTIA, Cuneo 1993, p. 119.
  10. L. PEPE (a cura di), Libro rosso della città di Ostuni, codice diplomatico, compilato nel 1609 da Pietro Vincenti ed ora per la prima volta pubblicato con altri diplomi e note premesse le notizie bibliografiche del Vincenti da Ludovico Pepe, Scuola Tipografica editrice Bartolo Longo, Valle de Pompei 1888.
  11. C. Damiano Poso, Ostuni nel Medioevo. Lo sviluppo urbano del XIII secolo, Università de le Studie de Lecce, Dipartimende de scienze storeche sciugrafeche e suggiale, Congedo Editore, Galatine 1997, pp. 170, 173.
  12. F. LIEBERMANN, in Monumenta Germanica Historiæ, Scriptores, XXVII Hannover 1885 (rist. a Stoccarde 1935), p. 130.
  13. L. PEPE, (a cura di), Documenti per la storia di Villanova sul porto di Ostuni, ed. Vecchi, Trane 1884.
  14. B. Ligorio, Ebrei e neofiti a Ostuni e Martina Franca tra XV e XVI secolo. Fonti per uno studio economico e sociale, in P. Cordasco - F. Pappalardo - N. Surico (a cure de), L'umanità dello scriba. Testimonianze e studi in memoria di Cesare Colafemmina, Bare 2015, pp. 226-278.
  15. Ordinanza bianco di calce n. 21 del 7 maggio 2015 (PDF), su ostuninotizie.it, Comune di Ostuni. URL conzultate il 30 aprile 2018.
  16. La Città Bianca, su cct-seecity.com.
  17. Statisteche I.Stat - ISTAT; URL consultate in date 28-12-2012.
  18. Chiara Maffioletti, Salentoshire: masserie e trulli, gli indirizzi dell'estate, su viaggi.corriere.it, 18 sciugne 2013. URL conzultate il 7 settemmre 2014.
  19. Giacomo Susca, Benvenuti nel "Salentoshire" il low cost che sfida la Romagna, su ilgiornale.it, lunedìe 21 luglie 2014. URL conzultate il 7 settemmre 2014.
  20. (EN) Southern Apulia / Balbianello Circle Tours / Spring Tour 2007, su friendsoffai.org. URL conzultate il 7 settemmre 2014 (archivijate da l'url origgenale il 7 settemmre 2014).
  21. https://www.newspam.it/ostuni-domani-la-presentazione-della-xxv-edizione-di-unemozione-chiamata-libro
  22. Site ufficiale Archiviato il 18 ottommre 2010 in Internet Archive.; pubblica.istruzione.it
  23. rainews24.it
  24. urpcomunediostuni.it [collegamende squasciate]
  25. Mappa delle Bandiere Blu in Italia per il 2009 (PDF), su feeitalia.org. URL conzultate il 3 scennare 2010 (archivijate da l'url origgenale il 31 màrze 2010).
  26. A Ostuni sventolano le cinque vele - Comune di Ostuni, su urpcomunediostuni.it. URL conzultate il 3 gennaio 2010 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemnre 2009).
  27. Albo delle città d'arte e turistiche - Regione Puglia, su osservatoriocommercio.regione.puglia.it. URL conzultate il 3 scennare 2010 (archivijate da l'url origgenale il 7 màrze 2009).
  28. 28,00 28,01 28,02 28,03 28,04 28,05 28,06 28,07 28,08 28,09 28,10 28,11 http://amministratori.interno.it/
  29. scioglimento del consiglio per dimissioni dei consiglieri.
  30. sciolto il consiglio comunale e nomina e nominata la commissaria prefettizia, si tratta della dott.ssa Rosa Maria Padovano.
  31. DI, Lega, FI e 2 civiche

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]


  • Pugghie Portale Pugghie: accede a le vôsce de Uicchipedia ca trattane de Pugghie
Condrolle de autoritàVIAF (EN133689810 · SBN (ITENMILL003923 · WorldCat Identities (ENlccn-n80089401