Octopus vulgaris

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Vurpe)


Disambiguazzione – "Piovre" manne aqquà. Ce ste cirche otre segnefecate, 'ndruche 'A piovre.
Cumme leggere 'u tassoboxProgetto:Forme di vita/Cumme leggere 'u tassobox
Cumme leggere 'u tassobox
Vurpe comune
Classificazione scientifica
Dominio Eukaryota
Regno Animalia
Sottoregno Eumetazoa
Ramo Bilateria
Superphylum Protostomia
(clade): Lophotrochozoa
Phylum Mollusca
Subphylum Conchifera
Classe Cephalopoda
Sottoclasse Coleoidea
Superordine Octopodiformes
Ordine Octopoda
Sottordine Incirrina
Famiglia Octopodidae
Genere Octopus
Specie O. vulgaris
Nomenclatura binomiale
Octopus vulgaris
Cuvier, 1797
Sinonimi

Octopus brevitentaculatus (Blainville, 1826)
Octopus cassiopeia (Gray, 1849)
Octopus coerulescentes (Arbanasich, 1895)
Octopus granulatus (Lamarck, 1798)
Octopus incertus (Targioni-Tozzetti, 1869)
Octopus niger (Risso, 1854)
Octopus ruber (Rafinesque, 1814)
Octopus rugosus (Bosc, 1792))
Octopus tetradynamus (Rafinesque, 1814)
Octopus troscheli (Targioni-Tozzetti, 1869)
Octopus tuberculatus (Blainville, 1826)
Octopus tuberculatus (Risso, 1826)
Octopus vulgare (Cuvier, 1797)
Octopus vulgaris americanus (D'Orbigny, 1842)
Sepia granulata (Bosc, 1792)
Sepia rugosa (Bosc, 1792)

'U vurpe comune (Octopus vulgaris Cuvier, 1797) canosciute quacche vôte pure ccu 'u nome 'mbrobrie de polipe[1] o piovre[2], ète 'nu cefalopode d'a famigghie Octopodidae.

Descrizione[cangecange 'a sorgende]

Cazze sus 'a frecce pe' accumenzà l'animazione

'U vurpe tène 3 côre e tène 'a capacetate ccu cange culure assaje velocemènde e ccu granne precisione jndr'ô dettaglie. Ause quèste abbiletate sije ccu sse mimetizze ca ccu comuneche ccu lle soje simile. Caratteristeche prengepále ète 'a presenze de 'na doppie file de vendose sus a ogneddune de lle uètte tendachele, quiste ète 'nu fatte ca ô distingue da 'u moscardine ca tène 'na sule file de vendose. Ad 'u cindre de lle uètte tendachele, sus 'a vanne d'abbasce de ll'anemale, se iacchie 'a vocche ca spicce ccu 'nu becche cornèe ausate ccu squasce le gusce de conchiglie ed 'u carapace de le crostacèe de le quale se nutre. 'U cuèrpe ète longhe 15-30 cm, le tendachele 'nvece sonde longhe 'nmedie 70-90 cm, me jndre quacche rare case pòtene ccu arrive a 300 cm. Generalmènde le maschèle sonde cchiù granne de lle fèmmene.

Pòte spustarse assaje velocemènde espellenne ccu forze l'acque ausanne 'nu sifone, ca avène ausate pure pe' l'emissione de ll'inchiostre gnure ausate 'nfunzione defensive ccu confunne possibbele predatore.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. 'U nome de polipe spette sule a lle stadie vitale fisse d'u phylum celenderate cumme quidde de lle coralle
  2. Da 'u site de ll'Accademie d'a Crusca.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Trainito, Egidio, Atlante di flora e fauna del Mediterraneo, Meláne, Il Castello, 2005, ISBN 88-8039-395-2.

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]