Cetate Vecchie - Borghe

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.

Cetate Vecchie - Borghe jè 'na circoscriziune d'a cetate de Tarde.

Jè 'a circoscriziune cchiù andìche d'a cetate, jè 'u punde cendrale, aqquà jè nasciùte 'a cetate de Tarde, ca nnande s'ète spannute. Tène 'na popolazziune de 42.405 crestiáne. 'U territorie d'a circoscriziune jè de 3,03 km² cu 'na denzetà de 1.163 ab./km².

Monumènde e luèche de 'nderesse[cangecange 'a sorgende]

Tarde vècchie jè acchiate sus a 'na isole ca ète cullegate ad 'a cetate nóve grazzie a lle dò ponde: 'u Ponde Girevole ed 'u ponde Punda Penne Pizzone.

Tarde vècchie presende sus a 'u territorie sue architetture ca testimoniescene l'imbortanza soje storeche e culturale: da le andiche luèche de culto, 'mbrà le quale le reste d'u Tembie Dorico, le reste archeologecce de le necropoli greche-romane e de le chiaute a camere, 'a Cripte d'u Redentore, a le palazze ca appartenevane a le famigghie nobbele e a le personalità illustre d'a cetate, 'mbrà le quale Palazze Pantaleo e Palazze d'Ayala Valva. 'A cetate offre pure 'na ricca varietà architettoneche a testimonianze d'a forte releggiosetà e devozione: se vè da 'u romaneche a 'u barocco da 'a facciate d'a cattedrale de San Catavete, da 'u gotiche d'a chiesere de San Dumeneche Maggiore a le forme decisamende cchiù elegande de le chiesere da le linèe rinascimendale e neoclasseche. Numerose pure le cripte, le monastere, le sanduarie e le edicole votive.

Ipoggeo De Beaumont Bonelli Bellacicco[cangecange 'a sorgende]

Particolare de l'ipoggeo

L'ipoggeo "De Beaumont Bonelli Bellacicco", se iacchie jndr'à 'u Borghe Andiche de Tarde in corse Vittorio Emanuele, 39, jè 'na strutture ca conde 'a storie de Tarde partenne da l'epoca geologgeche risalende a cchiù o mene 65 miliune de anne fa, cu successive tracce magno-greche, bizzandine, medievale e d'u XVIII sechele.

Castelle Aragonese[cangecange 'a sorgende]

File:Castello Aragonese Taranto festa.jpg
'U Castelle Aragonese parate a feste

'U Castelle Aragonese o Castel Sand'Angele, occupe cu 'a chianda quadrangolare soje e 'u vaste cortile cendrale sue, l'estreme anghele de l'isola sus addò nasce 'u borghe andiche d'a cetate. 'U prime nucleo d'u castelle risale a 'u 916, quanne le Bizandine avviarene 'a costruzione d'a "Rocca" a protezione de l'attacche de le Saracene e d'a Repubbleche de Venezia. Sta prima fortificazione ere fatte da torre ierte e strette, da le quale se combatteve cu lange, frecce, petre e uegghie asckuande. Jndr'à 'u 1481 avenìe realizzate 'nu prime canale navigabbele, cchiù stritte e cu sponde irregolare, pe conzendì 'u passagge de 'mbarcaziune piccenne e migliorà 'a defendibbeletà d'u castelle.
Jndr'à 'u 1486, Ferdinando II d'Aragona ingarecò l'Architette Frangische Di Giorgio Martini de amblià 'u castelle e de darle 'a strutture ca tène osce a die, e rimbiazzà 'a tipologgie medievale de le torre congepite pa difese piombande. 'A fortificaziona nove avera combrendere sette torre, de le quale quattre aunìte 'mbrà lore a formà 'nu quadrilatere e le remanende ttrede allineate luenghe 'u fossate 'mbonde a 'u Mar Piccele. Le quattre torre avenèrene inditolate rispettivamende a San Cristofalo, a San Lorenzo, a 'a Bandiere e a 'a Vergine Annunziate. Jndr'à 'u 1491 avenìe aggiunde sus a 'u late verse 'u Mar Granne 'u rivelline de forme triangolare 'mbrà 'a "Torre d'a Bandiere" e 'a "Torre San Cristofalo". 'U castelle avenìe spicciate jndr'à 'u 1492, cumme resulte da l'ingisione de 'na lapide murate sus 'a "Porta Paterna".

Collegamende sus a indernette[cangecange 'a sorgende]