Barlette

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Barletta)
Barlette
comune
Barlette – Stemme
Barlette – Bandiera
Barlette – Veduta
Barlette – Veduta
'A Cattedrale de Sanda Marije Maggiore 'ndrucate da 'u bastione Sanda Marije d'u Castelle
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Barlette-Andrie-Trane
Amministrazione
SinnacheCosime Attamiane Cannito (Indipendente de centro-destra) da 'u 27-6-2022[1]
Territorie
Coordinate41°19′N 16°17′E / 41.316667°N 16.283333°E41.316667; 16.283333 (Barlette)
Altitudine15 m s.l.m.
Superficie149,35 km²
Crestiàne92 226[2] (30-6-2022)
Denzetà617,52 ab./km²
FraziuneCanne, Fiumare, Montaldine
Comune 'nzeccateAndrie, Canose de Pugghie, Margherite de Savoie, San Ferdinande de Pugghie, Trane, Trinitapoli
Otre 'mbormaziune
Cod. postale76121
70051 'nzigne a 'u 30 abbrile 2011
Prefisse0883
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT110002
Cod. catastaleA669
TargheBT
Cl. sismichezone 2 (sismicità medie)[3]
Cl. climatiche1306
Nome javetandebarlettane
PatroneMarije Ss d'u Sterpete - S. Ruggere de Canne
Sciurne festive30 decèmmre
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Barlette
Barlette

Mappe de localizzazione: Pugghie
Barlette
Barlette
Barlette – Mappa
Barlette – Mappa
Posizione d'u comune de Barlette jndr'à proivinge de Barlette-Andrie-Trane
Site istituzionale

Barlette (jndr'à 'u tagliàne Barletta; AFI: /bar'letta/, Varrétte o Barlétte[4] jndr'à 'u dialette barlettane[5]) je 'nu comune tagliàne de 92 226 crestiàne,[2] co-capeluèche 'nzieme a Andrie e Trane d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane jndr'à Pugghie.

Origgenariamende, sveluppate a l'ombre d'a vicine Canusium, ere 'nu scale marittime, jndr'à l'XI sechele 'a cetate devendò 'nu cendre commerciale fiorende, duranne 'u tiembe de le crociate jndr'à Terre Sande.[6] A le inizie d'u Cingheciende 'a cetate devendò sede d'u scondre famose 'mbrà frangise e tagliàne, tenute 'u 13 febbrare 1503 jndr'à 'u territorie 'mbrà Andrie e Corate, ca pigghie 'u nome de 'a Disfide de Barlette.

'U territorie comunale face parte d'u bacine d'a valle de l'Ofande e, avène vagnate da 'u fiume Ofande ca face da sione pu confine cu 'u comune de Margherite de Savoie, e ne ospite pure 'a foce.

'U comune, tène le fraziune de Fiumare e Mondaltine e 'a località de Canne, site archeologgeche arrecurdate pa storeca battagghie vingiute jndr'à 'u 216 n.C. da Annibale.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Territorie[cangecange 'a sorgende]

'U territorie d'u comune, stennute su cchiù de 14 691 ettare e cu cchiù o mene 13.5  de coste,[7] se affacce sus a 'u mare Adriateche sus a l'imboccature sud-est d'u golfe de Manfredonie, jndr'à l'arèe costiere addò 'u litorale rocciose d'a Terre de Bare cange le caratteristeche sue arrevanne a le rene d'a foce d'u jume Ofande.

'A cetate se iacchie sus 'a coste, 5  a sud-est da 'a foce de l'Ofande e se iacchie sus a 'nu vascechiane ca vè da le 10 a le 30 metre sus a 'u levèlle d'u mare invece 'u territorie comunale vèje da 0 a le 158 metre sus a 'u levèlle d'u mare.[8][9] 'U cendre javetate se stenne pe 'na lunghezze da est a ovest de cchiù o mene 6 , da nord a sud pe cchiù o mene 2  e 'nu perimetre de cchiù o mene 13 .[10]

'U terrene sus a 'u quale ste 'u territorie d'a cetate jè caratterizzate da 'a presenze de arenarie, calcarenite, rene, argille e tufe.[11] Le cangiamiende andropeche d'u suole onne però cangiate 'u paesagge sue soprattutte jndr'à 'u periode combrese 'mbrà 'u XIX e 'u XXI sechele. L'arèe ca vèje verse Canose, calcareniteche, apprime ausate cuume prate pu pascole, a vignete e a arvule da frutte osce a die jè caratterizzate da vignete e ulivete. 'A stessa cose ave accappate a' zone verse Canne, ca non ge tène cchiù cerealiculture e vegetazzione spondanèe, tipeche de le sponde de l'Ofande, ma vignete e ulivete e, 'a costruzione de argine ca onne permesse de evità le danne de le inondaziune de fine XIX sechele.[12] 'U territorie verse Trane, apprime paludose, ha state bonificate cu 'na conseguende scombarse de le specie faunisteche 'nzigne a quidde tiembe presende vecine a le acque stagnande. 'A zone verse Andrie non g'ave signe de cangiamiende particolare, stipanne 'a tipeche vegetazzione soje ricche de ulivete.[13]

'U pericole sismeche resulte de entità medie, qualificate cumme territorie addò ponne arrevà terramote: 'u comune ha state 'nfatte classifecate da 'u Dipartimende d'a Protezione Civile cumme «zona 2» («sismicità medie»).[14]

Clime[cangecange 'a sorgende]

'U clime d'u territorie barlettane jè reconducibbele a quidde mediterranèe, tipeche d'a fasce costiere adriateche meridionale, caratterizzate da vernate none assaije fridde e da staggiune cavede e secche, cu precipitaziune scarse. 'A neve cade raramende cu accumule 'mbortande. Jndr'à le urteme vinde anne, comungue, se reggistrane nevicate de 'nu certe rilieve: 'u 15 decemmre 2007 quanne 15 centimetre de neve cuprirene 'a cetate,[15] 'u 6-7 febbrare 2012 e 'u 30-31 decemmre 2014. 'A chiovosetà jè vasce: 'a medie pluviometreche ste cchiù o mene a 550 millimetre all'anne e jè destebbuite sus a cchiù o mene settande sciurnate, cu le sciurnate cchiù chiene jndr'à l'autunne e le vernate e le sciurnate cchiù vacande 'mbrà 'a seconde metà d'u mese de sciugne e 'a prime metà d'u mese de aguste.[16]


Barlette - Valle de l'Ofande Mise Staggiune Anne
Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Inv Pri Est Aut
Temb. max. medie (°C) 11.4 12.4 14.9 18.5 23.3 27.7 30.7 30.7 26.8 21.4 16.5 12.9 12.2 18.9 29.7 21.6 20.6
Temb. min. medie (°C) 6.1 7.3 8.0 8.8 12.3 16.2 18.8 19.0 16.2 12.3 8.5 6.6 6.7 9.7 18 12.3 11.7
Piogge (mm) 52 58 46 43 39 30 22 26 49 61 62 60 170 128 78 172 548
Umidità relative (%) 76.6 75.1 73.5 71.1 68.7 64.2 60.2 61.3 68.3 74.4 76.5 77.0 76.2 71.1 61.9 73.1 70.6

Origgene d'u nome[cangecange 'a sorgende]

'Nu stuèzze d'a Tavole Peutingeriane addò iesse 'u nome de l'andiche 'Bardulos'

'U prime nome d'a cetate, cumme testimoniate da 'a Tabula Peutingeriana, ha state Bardulos, cangiate pò jndr'à Barduli. 'U toponime derivave, seconde 'n'ipotesi uettecendesche,[18] da 'u nome d'a popolazzione transadriateche ca, atturne a 'u IV sechele n.C., avere arrevate sus a le coste barlettane: le Bardei.

Durande 'u prime Medioeve, 'u nome cangià arrete, devendanne Baruli, ca jndr'à l'atte de l'epoche pighiave pure 'a forme de Barulum. Jndr'à 'u volgare 'a cetate avenìe dette Varolum o Varletum, da aqquà pigghie 'u nome jndr'à 'u dialette locale, Varrétt. Sualmende da l'XI sechele 'a cetate ha state chiamate cu 'u nome de osce adie[19] e quanne ste spicciave 'u XIV sechele 'u nome Barletta ha state trascritte jndr'à 'na pergamende d'u 1387 ca appartenève a 'u Codece Diplomateche Barlettane.[20]

Comungue, jndr'à 'u Decameron de Giuanne Boccaccio ca resale a' metà d'u XIV sechele, 'a cetate jè angore ditte Bàrolo.[21]

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Storie de Barlette.

Storie andiche[cangecange 'a sorgende]

Le prime testimonianze sus a Barlette, citate cumme Bardulos jndr'à Tavole Peutingeriane, resalene a 'u IV sechele n.C.

'Mbrà 'u IV e 'u III sechele n.C. avere state scale maritteme de Canusium,[22] cendre assaije 'mbortande de l'endroterre ca ere 'u cchiù cercate, sie pe le resorse naturale e pu clime salubre, lundane da le acque stagnande e paludose de le jume ca scennevane a valle.[23] Jndr'à 'u 216 n.C. vecine a Canne, durande 'a seconda uerra puneche se tenìe l'omonime battagghie ca purtò 'a determinande sconfitte de le Romane da vanne de l'esercite de Annibale. Apprime de spiccià jndr'à l'orbite de Rome, l'andiche Bardulos se acchiave jndr'à 'nu crogevie 'mbrà 'a strade ca carresciave jndr'à l'endroterre sanniteche passanne pe Canne e Canose e 'a vie litoranèe ca, costeggianne l'Adriateche, collegave 'u Gargane cu Barium e Brundisium.

'A cetate, 'zigne a quidde tiembe avère state a l'ombre de Canose, apprisse 'a distruzione de Canne, jndr'à 'u 547, recevìe 'na prime ondate de superstite cannese; apprisse a l'arrive de le Logobbarde, jndr'à 'u 586 pigghiò 'nu seconde esode, sta vote de le stesse canosine, ca se stabbilirene lunghe le direttrice prengepàle de traffeche verse le pajesere 'nzeccate.[24] L'ingursione saracene d'u 848 e 'u squasciamiende d'u 875 signare 'a fine d'a supremazie de Canusium e 'u fuscia-fusce definitive de le javetande sue verse Baruli, ca accussì mettève 'na vere e probbie civitas.[25]

Monumende dedicate a' disfide de Barlette

Storie medievale[cangecange 'a sorgende]

'A cetate sbunnò sulamende jndr'à 'u Vasce Medioeve cumme fortezze de le Normanne, devendanne une de le tappe 'mbortande pe le crociate e pe tutte 'u traffeche commerciale verse 'a Terra sande.[26] Le ospitaliere de San Giuanne de Gerusalemme istituirene 'na domus priorale, Priorate de Barlette, pe cangià quedde de Bare, scettate 'nderre apprisse 'na ribbellione d'u 1156.[27]

Jndr'à 'u 1194 spicciò 'u periode normanne e accumenzò quidde sveve, dominate da 'a fegure de Federiche II: devendate 'mberatore jndr'à 'u 1220, quattre anne apprisse accumenzò 'a costruzione d'a domus sue jndr'à 'u castelle barlettane, jndr'à quidde tiembe fatte sulamende cu 'u furtine da le Normanne.[28] 'A 'mbortanze attrebbuite a' cetate da 'u sovrane sveve jè testimoniate da l'annunge, jndr'à 'u 1228, d'a seste crociate, durande 'a Diete fatte probbie jndr'à domus federiciane.[29]

A le sveve succedette, jndr'à 'u 1266, 'a dinastie Angione. 'A cetate condenuò, cu Carle I, a beneficià de ricchezze economeche e de attenziune, tande ca ttre de le sette membre d'u Conziglie d'u 'Mberatore erane barlettane.[30]

'A dinastie aragonese trasìe jndr'à 'u 1442 a quedde angoine e jndr'à 'u 1459 'u nuève Rre, Ferdinande I, avenìe 'ngoronate probbie jndr'à cattedrale de Barlette.[31]

Durande 0u XV e XVI sechele, 'a cetate ospitave 'na bella comunitate ebbraiche mercandile ca jndr'à Terre de Bare ha state l'uneche a beneficià de 'nu statute dedicate a disciplinà le rapporte sue cu le otre cetadine d'u regne. 'U statute avenìe approvate da Ferdinande I d'Aragone.[32]

Storie moderne[cangecange 'a sorgende]

A l'inizie d'u XVI sechele, durande 'a seconde uerre tagliàne addò stavane coinvolte Frange e Spagne, 'a cetate devendò tiatre d'a famose Disfide de Barlette. 'U scondre 'mbrà cavagliere tagliàne e frangise, accadute apprisse a de le provocaziune da vanne frangese, se tenìe 'u 13 febbrare 1503 jndr'à l'agre 'mbrà Andrie e Corate, jndr'à 'u territorie d'a cetate de Trane e spicciò cu ' vittorie de le tagliàne, guidate da 'u capitane Ettore Fieramosca.[33] 'A cetate devendò roccaforte de le spagnule, ca ne allariarene le mure e 'u castelle. Jndr'à 'u 1528, già squasciate da divisiune 'nderne, avenìe devastate da le frangise, ca facerene sacchegge e asckuamiende tale da purtà a' destruzione de chiesere e edificie convenduale.[34] Da quidde mumende accumenzò 'u decline d'a cetate, favorite da 'u male guverne spagnole e da le calamità naturale ca arrevarene pe tutte 'u XVII sechele: jndr'à 'u 1627 e jndr'à 'u 1629 doje terramote ruvenarene 'nu sbuènne de edificie barlettane, senza tuccà 'u castelle cetadine;[35] 'a peste d'u 1656 culpìe 'a cetate e 'u numere de le crestiàne passò da vindemile de quidde anne a le uettemile de marze 1657;[36] jndr'à 'u 1689, 1731, 1743 otre terramote mettèrene in ginocchie 'a popolazzione.

Storie condemboranèe[cangecange 'a sorgende]

'A lapide commemorative de l'eccidie tedesce d'u 12 settemmre 1943 vecine 'u Palazze de le Poste

Signale de rinascite se reggistrarene sulamende a' fine d'u XVIII sechele, in particolare durande le regne de Gesèppe Bonaparte e de Giuacchine Murat. Probbie durande 'u periode murattiane, jndr'à 'u 1809, le ordine releggiose ca stavane jndr'à cetate avenèrene soppresse, e avenèrene confiscate tutte le bene. 'A cetate rumanìe 'u stesse 'nu cendre culturale e releggiose attive e, jndr'à 'u 1860, avenìe elevate a arcidiocese de Pape Pio IX cu 'u nome de arcidiocese de Barlette.[37]

'U XX sechele se iapre cu le lotte contadine e sciopere ca coinvolgerene 'u cerignolane Gesèppe Di Vittorio.[38] 'U 24 masce 1915 avenìe culpite da 'a nave austriache S.M.S. Helgoland, ca cendrò, cu sei colpe de cannone, 'u fronde settendrionale d'u castelle, 'a ferrovie marittime e quacche abbitazione vecine a' Congattedrale. 'A cetate non ge subbìe otre colpe grazie a 'u 'ndervende d'u cacciatorpediniere "Turbine".[39][40]

Durande 'a seconda uerre mundiale, partenne da 'u 8 settemmre 1943, 'a cetate avenìe attaccate da le nazziste. Apprisse a sciurne de Resistenze 'u colonnelle Frangische Grasso dichiarò 'a rese, ma da quidde mumende se avèrene 'nu sbuènne de eppisodie de rappresaglie ca carresciarene trendadoje muèrte civile, e decine e decine de ferite.[41] L'eppisodie cchiù grave avvenìe 'u 12 settemmre, quanne undece viggile urbane e doje netturbine avenèrene fucilate pe rappresaglie vecine 'u palazze de le Poste,'ngolpate a uecchije de avè accise 'nu tedesche, 'u sciurne apprime. Pe ste mutive 'a cetate ha state inzignite, uneche case jndr'à l'Itaglie, cu 'a medaglie d'ore a 'u valore militare e a 'u merite civile.[42]

'U 16 settembre 1959, 50 crestiàne murirene jndr'à 'u crolle de 'nu edificie jndr'à vie Canose.[43] Pe fatte triste 'a cetate avenìe visitate da 'u presidende d'a Rpubbleche Giuanne Gronchi.[43][44] Le anne sessande costituirene 'nu periode floride pa riprese economeche.

Da 'u 1976 a 'u 1996 'a cetate scìe 'ngondre a vinde anne de ingertezze guvernative e cangiarene sidece giunde,[45] acchianne jndr'à l'amministrazione d'u sinnache Frangische Salerno 'nu periode de stabbilità politeche, tande da confermà 'u mandate sue pa seconda vote de file.[46][47]

Simbole[cangecange 'a sorgende]

File:Barletta-Gonfalone.png
Gonfalone d'u comune

'U Statute comunale dice ca:[48]

«'U Comune ave diritte de freggiarse d'u probbie stemme e gonfalone, approvate cu le procedure de legge. 'U Comune, pe le tradiziune storeche sue e pe le merite avute da 'a comunitata soje, ha state 'nzignite d'u titole de Cetate cu decrete de recanuscimende d'u 9 màrze 1935 e cangiaminde apprisse e 'ndegraziune. 'U Comune de Barlette pigghie 'u titole de Cetate d'a Disfide pe arrecurdà 'a storeca Sfide d'u 13 febbrare 1503.»

'U stesse statute a proposite d'u stemme e d'u gonfalone cetadine le conde jndr'à stu mode:[49]

«'U stemme jè su funne vianghe d'argende, a quattre burelle de russe, cu sus 'na corone turrite e cercunnate da doje rame de querce e de laure, annodate da 'nu nastre da le culure nazionale. Ornamiende de fore da Cetate. 'U gonfalone jè rappresendate da 'nu "drappe rettangolare a forme de bandiere, de culore vianghe, frangiate d'ore, carecate da 'u stemme comunale; 'u drappa 'nzeccate a 'n'aste de matelle cu sus 'na frecce dorate cu 'u stemme d'u Comune. Jndr'à 'u drappe l'iscrizione cendrate de ore: "Città di Barletta". Nastre e cravatte, tricolorate da le culure nazionale, frangiate d'ore". D'argende, a quattre burelle de russe, cu sus 'na corone turrite e cercunnate da doje rame de querce e de laure, annodate da 'nu nastre da le culure nazionale. Ornamiende de fore da Cetate»

'U stemme de osce a die ha state congesse cu decrete d'u presidende d'a Repubbleche, Carle Azeglie Ciampi, d'u 8 settemmre 2000, ca ave cangiate pure 'a forme d'a corone, prescrivenne quedde previste da 'u regolamene araldeche. 'A leggende conde ca 'u signore de l'andiche Bardulos accumbagnate da le milizie cetatine, avere accise durande 'a battaglie 'u cape de le pirate saracine ca avèrene attaccate 'a cetate. A 'u retorne, arrevate vecine a le mure, pulezzò quattre de le dicete sue angore 'nghiaccate de sanghe, sus a une de le porte urbeche. 'U sanghe de le dicete avessa essere rappresendate, sus a 'u stemme, da le quattre strisce orizzondale de culore russe.[50] Curiose jè 'u fatte ca 'a cetate adriateche dirimbette, Dubrovnik, ave 'nu stemme uguale, invece Ravelle jndr'à Costiere amalfitane, addò le nobbile condrollarene a lunghe 'a Pugghie, ave 'nu stemme uguale ma cu 'na fasce de mene.[51]

Onorificenze[cangecange 'a sorgende]

'A cetate jè 'mbrà le istituziune decorate a 'u valore militare pa uerre de Libberazione. 'Nzignite l'8 masce 1998 d'a medaglie d'ore a 'u merite civile pe le fatte, 'mbrà l'otre, de l'eccidie de Barlette e 'u 7 luglie 2003 d'a medaglie d'ore a 'u valore militare, pa difese d'a cetate da vanne de le truppe tagliàne a 'u comande d'u colonnelle Frangische Grasso. Pe le sacrificie d'a poplazziona soje e pe l'attivitate de resistenze durande 'a seconda uerre mundiale:

Medaglie d'oro a 'u merite civile - nastrine pe uniforme ordinarie
Medaglie d'oro a 'u merite civile - nastrine pe uniforme ordinarie

Medaglie d'oro a 'u merite civile

«Occupate da le truppe tedesche 'u sciurne apprisse l'arimistizie, 'a cetate se facìe protagoniste de 'na coraggiose e tenace resistenze. Oggette de 'na feroce e sanguinose rappresaglie, cundò 'nu sbuènne de vittime 'mbrà le militare d'u presidie locale e le civile ca, indifese e stanghe de le privaziune, avenèrene jndr'à tanda case passate pe le arme sus a 'u poste addò aspettavane le occupaziune sciurnaliere. 'Nu belle esembie de nobbele spirite de sacrificie e amore d'a patrie. Barlette, 12 - 24 settemmre 1943»
Medaglie d'oro a 'u valore militare - nastrine pe uniforme ordinarie
Medaglie d'oro a 'u valore militare - nastrine pe uniforme ordinarie

Medaglie d'oro a 'u valore militare

«'U 8 settemmre 1943, 'u presidie de Barlette, ca tenève picche arme, ma mandenute da 'u spondanèe e fattive sostegne de le cetadine, vulìe condenuà sus a vie de l'onore e d'a fedeltà a' patrie, scenne condre cu forze a le aunità tedesche agguerrite e 'nfliggenne a lore 'nu belle numere de muèrte. Sualmende 'u 12 settemmre, apprisse l'arrive de renforze tedesche angore cchiù forte, pruvate da le muèrte avute e sotte 'a minacce d'a distruzine d'a cetate, avenìe costrette a' rese. Le truppe nemiche, occupate Barlette, pe ritorsione accedèrene barbaramende 13 cetadine indifese ca aunirene accussì 'u lore sacrificie a 'u valore de le militare jndr'à 'nu comune desiderie de libbertà. 'A cetate de Barlette, granne esembie de le virtù de le crestiàne d'u meridione d'Itaglie, conzegne a le generaziune future 'u testimone de le valore assute da 'a rinascite d'a patrie e da 'a conguiste d'a democrazie e d'a pace. Barlette 8-13 settemmre 1943»

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Architetture releggiose[cangecange 'a sorgende]

Le absidi goteche d'u duome

Duome de Barlette[cangecange 'a sorgende]

Se iacchie vecine a 'u castelle, sus a fine d'u tracciate direttore origgenarie d'u prime nuclèe cetadine.[52] Ave 'na vanne sotterranèe e une sus a 'u levèlle d'a strade, cumme resultate de stratificaziune millenarie[53] ca onne viste 'u sovrapporse de chiaute "a gotticelle" d'u III sechele n.C., 'na basiliche paleocristiane d'u VI sechele, 'na seconde basiliche altemedievale ca resale a 'u IX-X sechele, e infine l'edificie de sus. Quiste urteme jè fatte da 'na vanne de nnanze tipicamende romaneche ca resale a 'u XII sechele e une de rrete fatte de forme gotiche jndr'à 'u XIV sechele. 'U cambanile jè origgenarie d'u XII sechele.

'A chiesere ave raggiunde 'u massime splendore durande le crociate, purcé ausate cumme punde de passagge pe le pellegrine ca scevene jndr'à Terra sande pe sechele de le arcivescove de Nazareth (in esilie).[54] Disposte seconde 'nu oriendamende est-ovest, cu abside riveolte a oriende, jè fatte da 'nu 'mbiande basilicale. Jè divise jndr'à tre navate cu cappelle laterale jndr'à l'ale meridionale e presende jndr'à l'arèe presbiteriale 'nu cibborie rrete da addò se iapre 'u core. L'edificie ave turnate a' bellezze andiche apprisse le fatìe de restaure durate apprime da 'u 1955 a 'u 1981 e pò da 'u 1981 a 'u 1996.[55]

Avenìe elevate a cattedrale metropolitane da 'u beate Pio IX cu bolle d'u 21 abbrile 1860 e 'nzignite d'a dignità de basiliche minore da San Giuanne XXIII 'u 17 màrze 1961.[56]

Basiliche d'u Sande Sepolcre[cangecange 'a sorgende]

'A basiliche

Se iacchie vecine a 'u colosse de Barlette 'mbrà doje asse andiche e 'mbortande de comunicazione viarie, mandene 'nu legame stritte cu 'a Terra sande e 'u Sepolcred e Gesù.[57] Officiate da le canonice e da le cavagliere d'u Sande Sepolcre de Gerusalemme, ha state mete de passagge pe le pellegrine dirette jndr'à Terra sande e pe le crociate in viagge da 'u puèrte de Barlette verse Gerusalemme.[58] L'edifice avenìe 'nzippate jndr'à forme goteche-borgogne a' fine d'u XII sechele.[58] 'U 'mbiande basilicale a ttre navate jè fatte da sette cambate, ca partone da 'u nartece e arrivane a 'u transette, fatte da arche e volte a ogive ca resalene a' fine d'u XIV sechele.

Jndr'à cappelle de sus a 'u nartece jè custodite 'u tesore, ca ave 'na croce patriarcale binate, 'nu tabbernacole cu 'u Criste in Maestà de amennele, 'na colombe eucaristeche de rame dorate, 'nu ostensorie ca resale a 'u XII sechele e de le affresche d'u XIII sechele.[59] 'A chiesere, jnr'à 'u 1852, avenìe elevate a Colleggiate da Pio IX e jndr'à 'u 1951 avenìe decorate d'u titole de basiliche pontifice minore da Pape Pio XII.

Basiliche de San Dumineche[cangecange 'a sorgende]

Andicamende canusciute cumme chiesere de Sanda Marije Maddalene,[60] 'u comblesse ecclesiasteche de San Dumineche ave 'a chiesere e 'u convende 'nzeccate.

Apprime 'a chiesere stave jndr'à 'n'edifice mise 'nguedde a Porte San Leonarde, vecine a quidde ca osce a die jè viale Giannone,[61] apprisse ca avere state scettate 'nderre da le frangise, verse 'a metà d'u XV sechele, l'andiche chiesere de le Temblare de Sanda Marije Maddalene, avenìe pigghiate da le duminecane e avenìe accumenzate 'u nzippamende d'u convende.[62] 'A chiesere avenìe allariate jndr'à le prime anne d'u XVIII sechele e avenìe dotate de 'nu altare maggiore nuève, fatte 'nzippà da Luigge della Marra.[63]

Chiesere de San Caetane[cangecange 'a sorgende]

'A chiesere de San Caetane

Funnate jndr'à 'u XVII sechele da l'Ordene de le chierece regolare teatine, stipe a jndre 'na reliquie d'a Scre Spine. 'U comblesse edilizie addò ste 'nzippate 'a chiesere quanne ha state funnate ere sede de 'na chiesere piccele 'nditolate a San Gesèppe. Jndr'à 'u 1667 chiesere e convende avenèrene cangiate, prennenne 'u nome ca osce a die ave.[64]

Jndr'à primavere d'u 1656 acceumenzarene le fatìe pe 'nzippà 'a chiesere dedicate a San Caetane ca spicciarene jndr'à 'u 1667 apprisse doje anne de sospenzione pe colpe d'a peste. Quanne l'ordene de le Teatine avenìe soppresse, 'a chiesere avenìe affidate a le confratelle d'a Sandissime Trinità.[65]

'A chiesere de San Giacome

Chiesere de San Giacome[cangecange 'a sorgende]

Resale a l'XI sechele e se 'nzippe addò in andichità avera stà 'n'otre luèche de culte pagane.[65]

Ste mise lunghe l'asse est-ovest cu altare a oriende. L'ingresse prengepàle in origgene stave sus a 'u fronde occidendale, pò cu l'aumende de le edifice atturne e 'u spazie ca avere diminuite, s'ave decise de spustà 'u 'ngresse sus a 'u late nord, danne luèche a 'u portale ca pigghie 'u nome de "Porte maggiore". 'U fronde prengepàle tène mmienze 'nu obelische cu rrelogge. Jndr'à 'u 2001 jndr'à chiesere avenèrene fatte fatìe de restaure, ca ne onne fatte assè le linèe architettoneche origgenarie. Avenèrene repristinate monofore de diverse epoche, 'u soffitte a capriate d'u XVIII sechele e 'a cappelle d'u Sandissime Salvatore cu 'a volte a crociere dojecendesche. 'A chiesere ave 'nu patrimonie ricche de tavole, tele, oggette liturgece, reliquiarie e paraminde sacre ca resalene a 'u periode combrese 'mbrà 'u XIII e 'u XX sechele.[66]

Chiesere de Sand'Andrèe[cangecange 'a sorgende]

Le prime testimonianze documendate resalene a 'u XII sechele e individuane jndr'à l'arèe 'nu tembie dedicate a 'u sande Salvatore.[67] Jndr'à 'u XVI sechele le Della Marra, ca erane probbietarie de l'edifice releggiose 'u rialarene a le frate minore osservande, purcé 'a chiesere de Sand'Andrèe fore a le mure avère state scettate 'nderre durande 'u sacche d'u 1528.[68] 'A distruzione carresciò le osservande cu 'u lore comblesse convenduale jndre a le mure. 'A chiesere ave subbìte cchiù fase de costruzione e de allariamiende spicciate jndr'à 'u Noveciende, quanne avenìe fatte l'aperture de 'na strada nove a est, chiamate vie Bruno Marino, andicamende ditte stritte Sand'Andrèe.[69] Ha state fatte 'nu restaure conservative e aperte arrete a 'u pubbleche jndr'à 'u 2010.

Congattedrale de Sanda Marije de Nazareth[cangecange 'a sorgende]

Canusciute megghie cu 'u nome de Chiesere de Nazareth, ha state 'a cattedrale de l'arcidiocese de Nazareth jndr'à cetate. Affainghe ha state mise 'u Palazze arcivescovile narazere, cu 'u quale forme 'nu comblesse granne e uneche essenne state quiste l'episcopie de le stesse arcivescove.[70] 'Nzippate atturne a 'u 1570, avenìe fatte apprisse a' distruzione d'a cattedrale d'apprime ca stave extra moenia e ave state cattedrale arcivescovile 'nzigne a 'u 1818, quanne avenìe soppresse l'arcidiocese de Nazareth.[71]

Ossarie commemorative de le cadute slave[cangecange 'a sorgende]

Ossarie commemorative de le cadute slave d'a prime e d'a seconde uerre munduale

Jè 'nu monumende funebre 'nzippate jndre a' u cimitere cetadine. 'A costruzione accumenzò 'u 1968, in occasione d'u gemellagge 'mbrà Barlette e 'a cetate mondenegrine de Herceg Novi.[72] Pruggettate da 'u scultore Dušan Džamonja, 'u Sacrarie monumendale de Barlette avenìe inaugurate 'u 4 luglie 1970 e tène le reste de 825 muèrte e de otre 463 combattende de le quale non ge se onne acchiate le reste, pe 'nu totale de 1288 cadute.[73][74]

Otre chiesere[cangecange 'a sorgende]

Architetture civile[cangecange 'a sorgende]

Palazze della Marra

Palazze della Marra[cangecange 'a sorgende]

De architetture barocche, ha state dimore de 'mbortande famigghie aristocrateche.[75] Costruite su a tre levèlle, l'edifice ave, sus a 'u fronde prengepàle, 'nu balcone cu 'a facciate ornate assaije probbie, mandenute da cinghe mensole sculpite cu mostre, cane e grife. 'A corte cendrale ave 'nu loggiate e culonne ca mandenene arche. Jè sede, a 'u seconde piame, d'a Pinacoteche De Nittis.[76]

Palazze Santacroce[cangecange 'a sorgende]

Andicamende canusciute cumme Palazze de l'Ostero o de l'Ositero,[77] se iacche de fronde a' facciate prengepàle d'u duome, tande da occupà 'n'arèe granne d'u sagrate ca apprime ere de dimenziune cchiù granne.[78] 'U prospette prengepàle ave 'u piane terre bugnate e quidde de sus caratterizzate da 'na perfette simmetrie de le bucature. 'U portale de accesse ave 'nu arche a seste acute, 'nguadrate da 'na cornice. In asse se iacchiane pò 'u balcone de rappresendanze e 'nu timbane triangolare.

Palazze de Leone-Pandolfelli[cangecange 'a sorgende]

Se iacchie jndr'à vie Cavour, lunghe l'andiche "strade d'u cambie". Le prime notizie de stu palazze resalene a 'u 1418; sò attestate otre refacemiende duranne 'a metà d'u XVI sechele.[79] 'A facciate prengepàle jè scandite a le levèlle de sus da lesene ca indervallane sembre aperture sus a 'nu balcone ca corre lunghe 'u fronde 'ndere.

Ville Bonelli[cangecange 'a sorgende]

Jè 'nu esembie uneche jndr'à 'u territorie barlettane de ville extra moenia, cercunnate da giardine ca custodiscene specie de arvule tipeche d'a reggione. Ville Bonelli canuscìe 'u massime splendore jndr'à le prime decennie d'u XIX sechele, quanne le fatìe de restaure e de allariamende vulute da 'u conde Rafaele e da 'u figghie Gesèppe ne facerene une de le cchiù belle ville de Pugghie.[80] Jè fatte da 'nu salone de le feste, da 'na cappelle, scuderie e 'nu "sciardine ecletteche" cu de le fundane, serre e 'nu cambe de minigolf. A le prime d'u Noveciende l'edifice e 'u parche accumenzarene a canoscere 'nu decline ca avesse carresciate a' chiusure d'u comblesse. 'A ville ha state restituite a le cetadine jndr'à 'u 2008 apprisse a fatìe de requalificazione ca onne permesse 'u retorne a l'andiche splendore.[81]

Tiatre Curci[cangecange 'a sorgende]

'Nditolate a 'u combositore Gesèppe Curci, se iacchie jndr'à 'u cendre cetadine, de fronde a 'u palazze de Cetate. 'U tiatre de osce a die ha state pruggettate jndr'à 'u 1866 e inaugurate jndr'à 'u 1872.[82] 'U prime spettacole ha state l'esecuzione d'a sinfonie L'Italia redenta, opere d'u combositore e direttore d'orchestre barlettane Gesèppe Curci. Jndr'à 'u 1960 'u storeche immobbile avenìe achiuse pe le condiziune brutte e avenìe apirte arrete jndr'à 'u 1977, apprisse 'na longa serie de restaure.

Architetture militare[cangecange 'a sorgende]

Le mura d'a cetate[cangecange 'a sorgende]

Le mure costituiscene l'andiche strumende difensive d'a cetate. Le prime mure urbeche avenèrene 'nzippate da le Normanne, ca occuparene 'u territorie barlettane 'mbrà l'XI e 'u XII sechele.[83] 'A cortine murarie avvrazzave all'epoche l'origgenarie nuclèe de Sanda Marije. Durande 'a dominazione sveve 'u 'mberatore Federiche II allariò 'u fortine 'nzippanne 'a domus,[84] acchiabbele jndr'à quedde ca osce a die jè 'a sede d'a bibblioteche comunale.

Cu l'arrive de le Angioine 'a cinde murarie avenìe allariate[85] pe pruteggere l'arèe cchiù a sud,[86] 'nu allariamende d'u castelle cu 'a costruzione d'u palatium sus a 'u late nord,[87] sparite apprisse l'otre allariamende spagnole,[88] e 'u scave d'u fossate atturne a 'u castelle.[89]

'U periode aragonese cangiò assaije probbie 'u tracciate de le mure, 'nzigne ad arrevà a avvrazzà 'na vanna granne de l'edificate ca osce a die appartene a 'u quartiere San Giacome-Settefrate.[90] Ha state jndr'à 'u periode apprisse, durande 'a dominazione spagnole, ca 'u castelle pigghiò 'a conformazione architettoneche definitive e de osce a die.[91][92] Jndr'à 'u 1860 accumenzò l'abbattimende d'a cinde murarie ca dave fastidie a l'espanzione edilizie, 'u commerce cu le cetate 'nzeccate e 'a costruzione d'a ferrovie cu 'a stazione e de le stabbilemiende 'ndustriale.[93] De l'andiche cortine difensive rumanene:

  • 'u castelle;
  • tutte le mura a mare (mure d'u Carmine, da 'u nome d'a chiesere) ca da Porte Marine arrivane 'nzigne a 'u Paraticchie;
  • 'nu stuèzze (pa precisione, 'na paratìe) ca achiude a nord-ovest 'u fossate d'u castelle da 'u mare apirte (apprime d'u 'nderramende 'u fossate ere condinue a 'u mare);
  • 'u bastione, localmende canusciute cumme 'u "Paraticchie", ca se affacce sus a le renile d'a litoranèe de ponende;
  • Porte Marine jndr'à stessa chiazze;
  • 'nu bastione piccele jndr'à vie Galliano, cu sus le abitazziune civile, jndr'à 'u punde de collegamende cu vie Magenta.

'U castelle[cangecange 'a sorgende]

'U castelle

'U castelle jè 'na costruzione a forme quadrangolare cu le caratteristeche torre-bastiune lanceolate vecine a le spigole.[94] L'edifice jè 'u resultate architettoneche de 'na serie de stratificaziune avute cu le cange de dinastie a 'u potere, 'mbrà l'XI e 'u XVIII sechele.

'U nuclèe origgenarie, ca resale a l'XI sechele, jè normanne, cumme testimonie 'a Torre maggiore 'nglobbate jndr'à l'arèe meridionale de l'edifice de osce a die.[95] Durande le crociate devendò abbituale ricovere pe le cavagliere in partenze e in arrive da 'a Terra sande. Se note assaije 'u lascite de Federiche II, testimoniate jndr'à 'u late sud da finestre ogivale ca avene l'aquile 'mberiale scolpite jndr'à le lunette, assaije recorrende de l'iconografije sveve.[96]

'U castelle accussì accumme 'u 'ndrucame ha state fatte partenne da 'u 1532, pe vulere d'u Rre spagnole Carle V. Jndr'à 'u 1867 avenìe accattate da 'u Comune, devendanne pò 'nu deposite d'arme e 'nu carcere.[97] Jndr'à 'u 1973 ha state restaurate,[98] spiccianne 'u 1988 e jndr'à 'u 2001 onne state fatte fatìe de requalificazione, durate cchiù o mene 'n'anne. Jè sede d'a bibblioteche comunale, d'u musèe civiche e pinacoteche e d'u lapidarium.[99][100]

'Mbrà le stuèzze cchiù 'mbortande stonne 'u Sarcofaghe de le Apostole, prime testimonianze cristiane jndr'à cetate,[101][102] e 'nu buste de Federiche II d'u XIII sechele.[103][104]

Porte Marine

Porte Marine[cangecange 'a sorgende]

Porte Marine jè 'n'esembie uneche ca rumane de le andiche porte ca avvrazzavane 'a cetate.[93] Se iacchie jndr'à chiazze cu 'u stesse nome e verse jedde arrivane vie Mure San Catavete, vie Mure d'u Carmine e vie Marine, ca carresche, passanne da 'a chiazze 'mbonde a' Candine d'a disfide.

'A porte non g'ave sembre state a 'u stesse punde: quedde origgenarie se acchiave a 'u termine meridionale de vie Sand'Andrèe e a 'u fianghe sue se acchiave l'andiche Palazze d'a Duane. Jndr'à 'u 1751 avenìe fatte 'a porta nove, cumme testimonie l'epigrafe mise sus 'a facciate de fore, 'a quale ste cu le arme d'a cetate e 'u stemme borboneche.

Osce a die vecine 'a porte stonne e fanne indaggine archeologgeche cu le quale se vole cu reporte a' luce 'nu andiche puzze abbeveratoie ca se 'ndrucave 'nzigne 'a prima uerre mundiale. 'U poste sue satte satte corresponde a' rotonde mise nnande a' chiesere de San Catavete.[105]

Otre[cangecange 'a sorgende]

'U Colosse[cangecange 'a sorgende]

'U Colosse de Barlette, chiamate Eraclio
Torre d'u rrelogge de San Giacome

'U Colosse jè 'na statue gigandesche de bronze ca se 'nzippe jndr'à corse Vittorie Emmanuele, vecine a' basileche d'u Sande Sepolcre, sus a 'nu basamende ierte cchiù o mene 'nu metre.

Restaurate durande 'u Medioeve, rappresende 'n'omme vestute 'mberiale tarde-romane e bizzandine, cumme fanne 'ndrucà 'u diademe e 'u vestite cercolare tipeche de le militare de ranghe ierte, presende sus 'a cape. 'A statue, canusciute a levèlle cetadine cumme Eraclio,[106] in realtà jp de idendificazione 'ngerte. Le indaggine storeche fanne resalì le origgene sue a' prime metà d'u V sechele.[107]

'A candine d'a Sfide[cangecange 'a sorgende]

Canusciute pure cumme "Osterie" o "Case d'u Velene" (cu referimende chiare a 'u famose romanze de Massime d'Azeglio), probbabbilmende attive jndr'à 'u periodde ca vèje da 'u XIV a 'u XV sechele,[108] jè 'u luèche da addò s'ave fatte, jndr'à 'u 1503, 'u banghette ca origgenò 'a Disfide de Barlette.

Aqquà avenèrene invitate da le spagnule de le nobbele priggioniere frangise catturate durande 'nu scondre e addò, le parole brutte probbie d'u frangese Charles de La Motte facìe offennere e 'ngazzà le cavagliere tagliàne. Charles, diceve ca le abbilità de uerre de le tagliàne erane assaije 'nferiore, sie a chidde frangise che a chidde spagnole. Ste parole arrevarene a le recchie de le tagliàne, ca subbete cercarene de le scuse formale, ma a'u frangese non ge le passò manghe pa cape e le tagliàne 'u sfidarene a duelle, se avìe, accussì, 'a famose Disfide de Barlette, combattute da tridece tagliàne e tridece frangise.[108]

Strade storeche[cangecange 'a sorgende]

Vie Duome
Vie Duome, andicamende canusciute cumme "Strada Santa Maria", jè une de le vie cchiù andiche d'a cetate, cu 'na sezione stradale redotte, de sule cinghe metre e 'na lunghezze de cinde metre.[109] Passe pa cattedrale de Sanda Marije Maggiore 'nzigne a' "Chiazzette", cioè 'u node viarie addò arrivane vie Cialdini, vie San Giorge, vie Sand'Andrèe, corse Garibaldi e vie Duome. Lunghe 'a vie se iaprene 'nu sbuènne de stritte ortogonale a jedde, ca carresciane a nord verse le mure andiche, e a sud verse vie Ettore Fieramosca.[110] Studie tipologgece fatte sus a l'arèe fanne resalì a 'u borghe primordiale cetadine e sta vie a 'u tracciate cchiù andiche, lunghe 'u quale pare s'avere furmate 'u prime aggregate urbane.[111] Cu 'u recupere architettoneche e funzionale d'u cendre storeche 'a vie osce a die jè une de le cchiù frequendate, grazie pure a' presenze de 'nu sbuènne de locale e a' funzione de collegamende 'mbrà corse Vittorie Emanuele e 'u castelle.
Corse Gesèppe Garibaldi
jè une de le tracciate cchiù andiche ca collegavane 'a cetate cu Canose de Pugghie.[112] Storecamende chiamate "vie d'a Sellerie",[113] sta strade vèje da 'a Chiazzette, da l'ingresse de vie Duome 'nzigne a 'u 'ngrocie cu viale Giannone e vie Baccarini, da addò accumenze vie Imbriani.[114] Lunghe le late se iacchiane le negozie cchiù elegande d'a cetate, eppure 'nu sbuènne de palazze storece, 'mbrà le quale Marulli, e jè divise cchiù o mene jndr'à doje tronghe da chiazze Cadute de Uerre addò ste 'u monumende.[115]
Corse Vittorie Emanuele
jè une de le vie cchiù 'mbortande d'a cetate, storecamende e commercialmende.[116] 'Na vote divise jndr'à doje vanne da Porte Reale, ha state da sembre 'nderessate da 'nu traffeche 'pedonale ndense. Sus a jedde stonne 'nu sacche de monuminde e edifice assaije 'mbortande, cumme 'a torre d'u Rrelogge de San Giacome cu 'a chiesere medievale, 'u palazze d'a famigghie Cafiero (addò nascìe Carle Cafiero), 'u palazze d'a famigghie De Nittis (addò nascìe Gesèppe De Nittis), 'u Tiatre Comunale Gesèppe Curci, 'a basileche d'u Sande Sepolcre e 'a statue d'u colosse de bronze ditte "Eraclio".[117]
Vie Cavour
andicamende ere canusciute cumme "strade d'u cambie", purcé stavane aqquà le cangiavalute.[118] Sta vie ave diverse palazze storece cumme le doje palazze de Leone-Pandolfelli, palazze Cognetta, palazze Esperti, palazze d'u Gran Priore. Vie Cavour vèje da l'ex sede d'a Banghe d'Itaglie 'nzigne a 'u 'ngroce ca carresce a 'u castelle, addò 'mbonde a 'u 1925 se 'nzippave l'andiche porte San Leonarde, ca achiudeve 'a vie pe Trane.[119]
Vie Ettore Fieramosca
andicamende canusciute cumme "strade d'u furne" purcé stè 'nu furne fatte da le Grice,[120] jè 'na strade ca servive da cerniere de chiusure atturne a 'u nuclèe urbane cchiù andiche, ditte de "Sanda Marije".[110]. Sus a sta vie stonne le palazze Pignetelli e Esperti.[121]
Le Giardine d'u castelle

Parche e giardine[cangecange 'a sorgende]

Giardine d'u castelle
'nditolate a le frate Cervi, [[le giardine se stennene atturne a 'u castelle e fanne da cornice a' fortezze e a' Congattedrale de Sanda Marije Maggiore. Apprisse a le fatìe de restaure, spicciate jndr'à 'u 2002 onne state cangiate jndr'à parche cu aree attrezzate, l'indere arèe ha state restituite a' cetadinanze, ca ne ave fatte 'nu punde 'mbortande d'u cendre storeche.[122][123]

Monuminde e statue[cangecange 'a sorgende]

Monumende a le cadute jndr'à uerre
inaugurate 'u 18 marze 1929,[124] se 'nzippe jndr'à chiazze Cadute jndr'à Uerre vecine a 'u vecchie palazze de le Poste sus a 'n'aiuole circolare. Vulute da 'a cetate pe arrecurdà le probbbie cadute jndr'à prime Uerre mundiale, jè fatte da 'na base de marme addò ste mise 'nu blocche larie de forme cchiù o mene quadrangolare, ca spicce cu 'na stele de culore vianghe. Sus 'a vanne de sus d'u blocche vianghe jè ingise 'a scritte «Barletta ai suoi prodi figli caduti in guerra» (Barlette e le figghie sue prode cadute jndr'à uerre) cu doje date MCMXV e MCMXVIII.

Quanne avenìe costruite, 'a stele stave sus a 'na fasce de bronze raffigurande le surdate pigghiate jndr'à l'attime de l'urteme sacrifice pa patrie. Durande 'a seconda uerre mundiale queste avenìe luate e rialate a 'u State pe fà le muniziune.[125] A memorie de stu otre sacrifice ha state mise pò 'na lastre commemorative addò ste scritte Demmo anche il bronzo che eternava il nostro sacrificio (amme date pure 'u bronze ca faceve eterne 'u sacrifice nuèstre). Addà vecine, precisamende nnande a' parete de late d'u palazze de le Poste, 'u 12 settemmre 1943 avvenìe l'eccidie fatte da le tedesche a le danne de dece vigile urbane e doje netturbine.[126]

Monumende a Massime d'Azeglio
jndr'à 'u 1880 l'amministrazione comunale, pe vulere d'u sinnache Frangische Paole De Leon, 'nzippò, jndr'à chiazze cu 'u stesse nome, 'nu monumende dedicate a Massime d'Azeglio a opere d'u scultore Gesèppe Manuti, in segne de recanuscenze pe avè fatte devendà famose, cu 'u romanze sue Ettore Fieramosca l'epiche Disfide de Barlette. 'A statue urtemamende ha state restaurate e 'a conglusione de le fatìe ha state solennizzate da 'na cerimonie de inaugurazione tenute da 'u sinnache Necole Maffei, precedute da 'nu ritratte d'u politeche e screttore piemondese jndr'à 'u tiatre Curci.[127]

Site archeologgece[cangecange 'a sorgende]

Menhir de Canne

Canne[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u territorie ste 'u site archeologgeche de Canne, cioè 'u luèche addò jndr'à 'u 216 n.C. se facìe 'a battagghie ca vedìe le cartaggenise de Annibale vingere sus a le romane. 'U site archeologgeche ave l'Antiquarium e 'u Parche Archeologgeche cu le ruvine d'a cetadelle medievale, scttate 'nderre definitivamende jndr'à 'u 1083. Atturne a' cetadelle onne state acchiate le reste de 'nu villagge apule, chidde de 'na necropoli e 'nu menhir ierte cchiù o mene ttre metre, scuperte jndr'à 'u 1938.[128]

'Mbrà 'u 2002 e 'u 2005 onne state fatte indaggine archeologgeche jndr'à l'arèe d'u comblesse termale de San Mercurie, ca onne fatte assè 'na cisterne cu 'u 'mbiande idriche. Jndr'à staggione d'u 2008 l'amministrazione comunale, in accorde cu l'Archeoclub, 'a Soprintendenze pe le Bene Archeologgece d'a Pugghie e 'a Direzione de l'Antiquarium de Canne d'a Battagghie, ave promosse 'nu cambe de recerche didattiche de scave archeologgeche, pe recuperà e valorizzà 'u territorie cannese e soprattutte 'u comblesse termale.[129]

Arèe naturale[cangecange 'a sorgende]

'U Parche naturale reggionale Jume Ofande jè 'n'arèe naturale prutette istituite jndr'à 'u 2003 da 'a reggione Pugghie e ne face parte 'a cetate de Barlette, 'nzieme a le comune de Caose de Pugghie, San Ferdinande de Pugghie, Cannele, Ascoli Satriane, Cerignole e Margherite de Savoie.[130]

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[131]

Etnie e minoranze furastiere[cangecange 'a sorgende]

Le cetadine furastiere residende a Barlette a 'u 31 decemmre 2019 erane 2 397, pare a 'u 2,5% d'a popolazzione accussì suddivise pe nazionalità:[132]

Lènghe e dialette[cangecange 'a sorgende]

Le dialette d'a Pugghie

'U dialette barlettane jè 'na varietà lenguisteche ca face parte de le dialette pugghiese cendre-settendrionale. In particolare, cu quidde de Margherite de Savoie e San Ferdinande de Pugghie, face 'na varietà d'u dialette barese ca jè diverse da quidde daune. A cause d'a posizione sciugrafeca soje a cavaddere 'mbrà l'arèe barese e quedde foggiane, 'u dialette locale resulte 'nfluenzate assaije probbie da totte e doje le dialette.[4]

Jè 'nu idiome ca s'ave sveluppate 'nu picche a vote sus a 'na base latine volgare e cangiate jndr'à 'u tiembe grazie a le apporte lenguistece avute da le popolazziune ca se onne avvicendate jndr'à l'arèe sciugrafeche 'nderessate, da le Normanne a le Sveve (carresciature de eleminde germanece), da le spagnule a le frangise, carresciature de otre eleminde romanze.[133]

Jndr'à le prime d'u XX sechele ave accumenzate 'nu processe de logoramende e scolorimende d'u dialette barlettane. Combrondanne 'nfatte 'u reggistre dialettale d'a fine d'u XIX cu quidde d'u XXI sechele jè possibbele notà 'nu sacche de differenze de le suène vocalece ausate.[134] 'Mbrà le fenomene in atte stonne 'u turbamende vocaleche (ä, ö, ü); le frangemiende vocalece, ca consistene jndr'à l'alterazione de le vocale toneche tande jndr'à l'aperture quande jndr'à 'u timbre, crejanne 'nu dittonghe e palatalizzazione. Le frangemiende reguardane tutte le vocale toneche pe esembie u: fóusë ca corresponne a 'fuse'; ó: nëpóutë ca corresponne a 'nepute'; 'a neutralizzazzione de le vocale toneche (), pe esembie ch?´s? ca corresponne a case, pane ca corresponne a p?´n?; 'a degeminazione d'a doppie occlusive alveodendale sonore postoneche cumme jndr'à le case de carvunèdde ca addevende carvunéd? invece de carvunédd?, fenomene particolarmende ausate 'mbrà le uagnune.[134]

Releggione[cangecange 'a sorgende]

'A cetate, cu Trane e Bisceglie, jè sede de l'arcidiocesi de Trane-Barlette-Bisceglie, sede arcivescovile d'a Chiesere cattoleche suffraganèe de l'arcidiocesi de Bare-Bitonde e apparten a' reggione ecclesiasteche Pugghie.[135] 'A diocesi jè nominalmende "titolare de Nazaret" in quande le arcivescove Nazarene pigghiarene dimore stabbile a Barlette da 'u 1327 e 'a successione s'ave mandenute 'nzigne a 'u 1818. Jndr'à 'u 1860 avenìe nnomenate arcidiocesi autonome, mandenenne 'u titole de Nazareth.

'A cetate venere cumme sande patrune Ruggere e 'a Madonne d'u Sterpete. 'A fegure d'u sande, apprime vescove de Canne, jè associate a le trende anne de episcopate, durande le quale scìe condre a 'u decline d'a cetadelle addò avere avute vite probbie 'a cetate de osce a die.[136] 'U culte d'a Madonne d'u Sterpete jè legate, seconde 'a tradizione barlettane, a' peste d'u 1656. Se penze, infatte, ca 'u morbe ave rallendate senza mutive apprisse ca avere state acchiate, jndr'à 'nu monastere scuffulate, 'u quadre d'a Vergine.[39] 'A forte devozione a' Madonne ha state leggittimate d'a proclamazzione d'a cetate a Civitas Mariae,[137] titole date cu decrete vescovile l'8 masce 2009.[138]

'U rapporte ca 'a cetate ave avute, da le tiembe de le crociate, cu 'a culture oriendale face de jedde une de le cendre direttamende collegate a 'u minne releggiose de l'Oriende. Manghe comungue 'nu edifice de culte addò se pò pratecà 'a fede mussulmane, ma da tiembe 'a comunitate politeche e releggiose se danne da fà pa coesistenze d'a releggione de Allah cu quedda crestiane e, probbie pe stu fatte, 'na scole de le suore de Sanda Chiare, ospitesce de le uagnedde mussulmane sordemute.

Jndr'à 'u 2004 ave partute 'nu pruggette ca aveve 'a costruzione de 'na chiesere-moschèe, 'nu cendre ca puteve essere da richiame releggiose eppure cumme cendre culturale.[139]

'Nguèdde a 'u cendre storeche ste pure 'na chiesere evangeleche battiste, ca appartene a l'Aunìone cristiane evangeleche battiste d'Itaglie e a' famigghie de Chiesere evangeleche nate da 'a reforme protestande.[140]

Tradiziune e folclore[cangecange 'a sorgende]

'A prugessione d'u venerdìe sande

Jndr'à seconde dumeneche de luglie, ogne anne, da 'u 1732, se face 'a feste de le sande patrune d'a cetate: 'a Madonne d'u Sterpete e San Ruggere.[141]

'A prugessione eucaristeche penitenziale de l'ore none se face jndr'à 'u venerdìe sande. Celebbrate da 'u 1504,[142] se facìe 'a prima vote jndr'à nuttate 'mbrà 'u sciuvedìe e 'u venerdìe sande, in segne de vote attraverse 'u quale le canonice de Sanda Marije, carrescanne a scazate pe le vie d'a cetate l'eucarestìe, achiudevane 'a cessazione d'a peste ca da l'anne apprime avere decimate 'a popolazzione da cetate.[143][144][145] 'A prugessione rappresende 'nu fatte storeche e 'nu atte de penitenzwe, cu vote solenne fatte da le barlettane e da le guvernande, 'u 19 luglie 1656.[146]

'U 13 febbrare de ogne anne e durande totte 'a prime sumàne de settemmre, se tène 'a rievocazione storeche d'a disfide de Barlette, promosse da 'u comune, cu 'na rievocazione piccele d'u Certame cavalleresche d'u 1503, ca vedìe 'a fine jndr'à scene semboleche d'a rese d'u cavagliere frangese Guy de la Motte a 'u cavagliere tagliàne Ettore Fieramosca.[147]

'Mbrà le otre rite, 'a Commemorazzione de l'anniversarie d'a battagghie de Canne; se face 'u 2 aguste jndr'à 'u site archeologgeche de Canne.[148]

Istituziune, ende e associaziune[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà le istituziune ca avene 'a sede aqquà stonne: 'a Caserme "Ruggiere Stella" sede de l'82º Reggimende fanderie "Torino";[149] 'u Comande provingiale d'a Uardie de Finanze,[150] 'a Capitanerie de Puèrte e 'a Prefetture - UTG.[151][152]

'A strutture sanitarie prengepàle jè 'u Spedale civile "Monsignor Rafaele Dimiccoli".

Da 'u 1917 ste l'associazione Anmig (Associazione Nazionale 'mbrà Mutilate e Invalide de Uerre) e da 'u 1919 l'associazione Ancr (Associazione Nazionale Combattende e Reduce).

Culture[cangecange 'a sorgende]

Con 11 medaglie d'oro al valor militare 1 medaglia d'oro al valor civile e 215 medaglie d'argento e circa 250 medaglie di bronzo attribuite a militari barlettani partecipanti alla prima e alla seconda guerra mondiale, la città è la più decorata d'Italia.[153]

A sinistre 'a discese a 'u 'ngresse d'a Bibblioteche comunale "Sabbine Loffredo" jndre a 'u Castelle

'Struzione[cangecange 'a sorgende]

Bibblioteche[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à cetate stonne diverse bibblioteche.

'A bibblioteche comunale Sabbine Loffredo, cu sede jndr'à l'ale sud-est d'u castelle, l'andiche domus federiciane, se stenne sus a 'na superficie de 1400  e conde 'nu patrimonie libbrare de cchiù de 80 000 volume. Stonne stepate pure 'u Funne Apulia, 'u Funne musecale Curci, Gallo e Cafiero, 'u Legate De Nittis e le Funne andiche e jè possibbele conzultà cchiù de 150 riviste in abbonamende. Stonne ottande poste azzettate.[154]

'A bibblioteche e archivije diocesane Pio IX, se iacchie jndr'à 'u Palazze Arcivescovile. Aqquà stonne stipate cchiù o mene 11 000 volume e opuscole scuagghiate e 2 000 pergamene (soprattutte pubblecate jndr'à 'u Codece Diplomateche Barlettane a cure d'u sacerdote paleografe Salvatore Santeramo), eppure 70 riviste de osce a die.[155] 'Nfine 'a Bibblioteche de le Uagnune, ca ave cchiù de 4 500 volume pe letture de età 'mbrà le ttre e le quindece anne.[156]

Otre bibblioteche so:

  • Bibblioteche de l'Archivije de State de Bare;[157]
  • Bibblioteche de l'Istitute sperimendale pe l'enologgije de Asti.[158]

Scole[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u territorie comunale stonne 18 scole de l'infanzie, 15 scole primarie, 6 scole secondarie de I grade, 10 scole secondarie de II grade.[159]

Università[cangecange 'a sorgende]

Buste de Federiche II de Svevie, stipate jndr'à 'u Castelle

Musèe[cangecange 'a sorgende]

Le musèe prengepàle d'a cetate sò:

Medie[cangecange 'a sorgende]

Stambe[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à cetate stonne le sede de l'Editrice Rotas e d'a Penna Blu Edizioni.[162][163]

Radie[cangecange 'a sorgende]

Le emittende radiofoneche prengepàle d'a cetate sò:

Telavisione[cangecange 'a sorgende]

Le emittende televisive prengepàle d'a cetate sò:

Cucine[cangecange 'a sorgende]

'A gastronomije barlettane ave 'nu sbuènne de prodotte legate a andiche tradiziune contadine e marenare.[171] A parte a le carteddate,[172] tipeche recette pugghiese ca pure jndr'à tradizione barlettane avènene 'mbregnate de vincotte o miele.[173] Pure ca sò tepecamende fuggiane, pure aqquà se fanne le calzoncelle anghiute de mostarde:[174] 'a preparaziona lore jè parallele a quedde de le carteddate e 'nfatte se ne ause 'a stesse sfogghie de paste, tagghiate però facenne 'na forme rettangolare sus 'a quale avène mise 'a mostarde. 'U tagghie de paste avène pò piegate a doje, accussì da condenè 'a marmellate jndre. Apprisse 'a frezzelate se 'mbregnane le calzoncelle de vincotte.[175] Le cambagne barlettane sò ricche de vignete e de ulivete, 'a produzione vinicole jè fatte pure da 'nu sacche de candine ca stonne sus a 'u territorie.[176]

Sciugrafije antropeche[cangecange 'a sorgende]

Urbanisteche[cangecange 'a sorgende]

'U prime nuclèe urbane d'a cetate se sveluppò jndr'à l'accussì ditte pittagge Marsicane, pò chiamate Sanda Marije de Episcopie da 'u nome d'a basileche cattedrale.[177] Tutte 'u cendre andiche nasce 'nguèdde a 'u mare e de le andiche mure e cresce atturne a 'u Duome. Sus a stu percorse, ca condinue idealmende a ovest verse Canose de Pugghie e spicce a est jndr'à 'u sagrate d'a Cattedrale de Sanda Marije Maggiore, iessene 'nu sbuènne de stritte ortogonale a jedde. 'U nuclèe cchiù andiche d'a cetate, de origgene medievale, se combronde cu quidde successive attraverse ttre strade de 'mbortanze primarie sie pu cendre storeche ca pe le collegamiende cu le cetate 'nzeccate:

  • corse Garibaldi devende asse de collegamende pe Canose de Pugghie;
  • corse Vittorie Emanuele devende asse de collegamende pe Margherite de Savoie e pu Gargane;
  • vie Cavour devende asse de collegamende pe Trane e Andrie.

Le percorse prengepàle de collegamende cu le otre cetate, fanne da asse direttore addò stonne le tipece isolate uettecendesche a scacchiere, ca se iacchiane pure jndr'à cetate de Trane e jndr'à 'u quartiere murattiane de Bare.

L'arrive d'a ferrovie jè 'na linèe de divisione precise cu 'a vanne novecendesche d'a cetate, ca non ge ave 'na conformazione morfologgeche ben restituibbele e ca iacchie 'u limite fiseche sue a sud jndr'à l'arèe destinate a l'edilizie de le Piane de Edilizie Economeche e Popolare, l'accussì dette zone 167. L'urteme piane regolatore generale approvate resale a 'u 1971.

'A relaizzazzione d'a variande a 'u PRG pe l'adeguamende a' legge reggionale n. 56/1980, adottate jndr'à 'u 2000 e approvate jndr'à 'u 2003 ha state 'mbortande.[178] 'Nu condrebbute cchiù recende jè fatte da 'a pubblecazione jndr'à 'u 2005 d'u Piane strateggeche territoriale de Barlette. In accorde cu le linèe guide d'a Reggione Pugghie in materie urbanisteche, se ste face 'u Piane Urbanisteche Generale,[179][180] ca adda cangià 'u PRG vecchie.

Suddivisiune storeche[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u Cingheciende 'a cetate ere divise jndr'à ttre quartiere ca pigghiavane 'u nome de le chiesere prengepàle addò stavane e cioè, de Sanda Marije o Marsicane, d'u Sande Sepolcre e de le Sette Bue e de San Giacome o Borghe nuève.[181][182] A le tiembe d'a dinastie borboneche, 'mbrà 'u 1815 e 'u 1859, 'a cetate ere divise jndr'à sei quartiere, quidde de Sand'Andrèe, de le Teatine, de l'ex convende de le Celestine, d'u convende de San Giuanne de Die e de le Minore Convenduale e 'u Gran Quartiere d'u Carmine, cu tanda otre portede accesse, e cioé Porte San Leonarde, avenènne da Trane, Porte Croce, vecine a' basileche d'u Sande Sepolcre, Porta Nove, a 'u 'ngrocie cu quedde ca osce a die jè chiazze Aldo Moro, Porta Napule, sus a corse Vittorie Emanuele verse Margherite de Savoie, Porte Reale, ca 'nzieme a Porte Marine ere l'accesse da mare.[183]

Suddivisiune amministrative[cangecange 'a sorgende]

Suddivisione jndr'à le cercoscriziune amministrative

'U Comune se devide, osce a die, jndr'à ttre cercoscriziune de decendramende.[184][185]

Cercoscrizione Nome
I Sanda Marije
II San Giacome - Settefrate
III Borgoville - Pataline

Le cercoscreziune amministrative corresponnene a le tre quartiere de Sanda Marije, ca tène 'u cendre storeche, San Giacome-Settefrate, addò se iacchie 'a vanne occidendale d'a cetate ca ste 'mbrà 'a ferrovie e 'u mare e Borgoville-Patalini, ca in precedenze erene doje quartiere diverse e ca tène totte 'a vanne meridionale d'a cetate a sud d'a ferrovie, ca se spenge verse Andrie e Canose de Pugghie. 'A cetate jndr'à l'urteme anne ave subbite 'n'espenzione urbane 'mbortande, ca ave carresciate a' ccrejazzione de 'nu quartiere nuève, a zone 167.[186]

Fraziune[cangecange 'a sorgende]

Torre Ofande, vecine a' Fiumare
  • Fiumare o 'A Fiumare,[187] seconde l'ause locale, se iacchie a 10  a nord-ovest da 'u cendre cetadine, sus 'a rive destre a' foce d'u jume Ofande. 'U comblesse residenziale fatte jndr'à le anne sessande conde 50 crestiàne.[188] 'A frazione ospite l'andiche torre costiere d'avvistamende torre Ofande, 'nzippate jdr'à 'u 1568.[189]
  • Montaltine[187] se iacchie sus a 'na colline jndr'à le cambagne barlettane a 5  da 'u cendre cetadine.[190] Apprime apparteneve a le accussìditte "sei casale de Barlette".[191] Osce a die jè 'nu villagge piccele addò stonne 64 crestiàne.[192]

Otre località d'u territorie[cangecange 'a sorgende]

  • Canne[187] ste a 7  da 'u cendre cetadine e se iacchie a 54 metre sus a 'u levèlle d'u mare, sus a 'n'alture vecine a 'u jume Ofande, lundane 9  da le coste d'u mare Adriateche. Famose pa battagghie 'mbrà Romane e Cartaggenise, osce a die presse l'Antiquarium de Canne d'a Battagghie stonne stipate reste archeologgece de granne inderesse ca resalene a' distruziona soje.[193] Vecine a Canne d'a Battagghie ste 'u sanduarie de San Ruggere e 'a stazione, a servizie d'u site archeologgeche.

Economije[cangecange 'a sorgende]

L'economije barlettane jè legate soprattutte a' produzione agricole e 'ndustriale. Le coltivaziune cchiù ausate sò chidde derivande da vignete e ulivete, resultanne cendre vinicole de 'mbortanze nazionale, grazie pure a' presenze d'a candine sociale e de diverse stabbilemiende enologgece.[194][195] L'apparate manifatturiere jè sveluppate, cu 'na bella presenze de 'mbrese ca appartenene a 'u settore tessile, abbigliamende e calzaturiere, ca jndr'à le urteme quarand'anne, ave determinate 'a formazione de 'nu distrette produttive stennute su totte 'a provinge.[196] 'U settore chimeche riveste 'nu ruole 'mbortande grazie a' presenze d'u cemendificie d'a Buzzi Unicem, ca opere a levèlle nazionale, e d'a Timac Agro, ca appartene a 'u Gruppe Roullier, specializzate jndr'à produzione de fertilizzande agricole.[197]

Agricolture[cangecange 'a sorgende]

Vignete a tendone in agre de Barlette

A 'u 'nderne de l'economije barlettane 'nu ruole 'mbortande jè da sembre quidde de l'agricolture, sie pe quidde ca reguarde 'a produzione dirette sie pe le attivitate legate. Sta forme de economije e de fatìe supere le confine cetadine: jè 'nfatte frequende acchià ìnu sbuenne de terrene de probbietà de agricolture barlettane jndr'à le cambagne de Trinitapoli, de San Ferdinande de Pugghie e jndr'à le comune d'a Capitanate. L'agricolture barlettane se base sus a l'accoppiate fatte da granne probbietarie terriere e manodopere de bracciande agricole ca, aqquà, cumme jndr'à 'u reste d'a Pugghie, da 'a fine d'u XX sechele sembre cchiù frequendemende jè fatte da cetadine extracomunitarie.[198]

Une de le mumende 'mbortane pe l'agricolture locale jè quidde d'a determinazione de le salarie e de l'ingagge de le vrazzande, ca se tènene angore osce a die jndr'à chiazze Aldo Moro. Rumane, frequende, l'ause locale de l'andiche nome d'a chiazze, chiamate apprime, chiazze Roma.[199]

Le coltivaziune cchiù diffuse jndr'à 'u territorie sò 'a vite, cu le tipece rendune,[200] da 'a quale se fanne vine DOC preggiate,[201] l'ulive, da addò se face 'u tipeche uegghie extravergine d'alìe, e le arvule da frutte.

'Ndustrie[cangecange 'a sorgende]

Cemenderie de Barlette da sus

Partenne da 'u Noveciende l'industrie ave avute 'nu ruole 'mbortande e condraddittorie jndr'à l'evoluzione economeche d'a cetate. Ce da 'na vanne ha state 'nfatte sede de 'nu sbuènne de fabbreche attive jndr'à settore diverse a levèlle nazionale, da l'otre probbie quacchedune de lore ave subbite 'nu vere e probbie tracolle finanziarie ca le ave carresciate a fallì. Resultane sus a 'u territorie comunale 2 148 attivitate 'ndustriale cu 9 747 addette pare a 'u 41,06% d'a forze lavore occupate.[9]

'Mbrà le stabbilemiende cchiù 'mbortande d'u XX sechele pò fallite, stonne:

  • Montecatini, aziende chimeche ca apprisse 'na crise profonne jndr'à 'u 1966 trasìe a fà parte d'u gruppe Montecatini Edison;
  • Distillerie Italiane, addò se ste requalifeche l'arèe territoriale, cu 'a ccrejazone de 'n'orte botaneche, de 'nu cendre pe le vicchie,[202] d'u distaccamende provingiale d'a Protezione civile dìa Reggione Pugghie e de le uffice amministrative d'u Comande provingiale de le Vigile d'u Fuèche;[203]
  • Cartiera Mediterranea, oramaje fallite e degradate e abbandunate.[204]

Le cchiù granne industrie attive jndr'à cetate 'nderessane 'u settore chimeche e de le materiale da costruzione, facenne 'n'imbortande funzione occupazionale e produttive:

  • 'A Cemenderie de Barlette, ca jè d'u gruppe Buzzi Unicem, funnate 'u 17 febbrare 1912;[197]
  • 'A Timac Agro Italia, ca fatìe jndr'à 'u settore de le congime e de le fertilizzande.

Totte e doje le aziende stonne 'mblicate jndr'à 'nu case pe le possibbele emissiune inguinande jndr'à l'atmosfere.[205][206][207][208] Apprisse 'a crise d'u settore tessile-calzaturiere, ca da le anne ottande 'nderesse jndr'à 'nu mode sembre cchiù forte l'economije locale,[209] da le anne dojemile quidde de l'abbigliamende ste vive 'nu mumende de crescite forte, cu marchie famose jndr'à totte l'Itaglie.[210]

Colazione in giardino de Gesèppe De Nittis, stipate jndr'à Pinacoteche De Nittis

Servizie[cangecange 'a sorgende]

Le servizie avènene garandite da 2 006 attivitate ca dichiarane 3 939 addette pare a 'u 16,59% d'a forze lavore occupate, otre 1 348 attivitate de servizie cu 5 111 addette pare a 'u 21,53% d'a forze lavore occupate e 167 attivitate amministrative cu 4 943 addette pare a 'u 20,82% d'a forze lavore occupate.[9]

Turisme[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u 2005 'a cetate ave avute 'u recanuscimende de "cetate d'arte".[211] Da le anne dojemile 'u turisme culturale ave rappresendate 'nu settore in forte espanzione sus a 'u territorie,[212][213][214] pure grazie a l'aperture d'a mostre permanende d'a collezzione DE Nittis stipate jndr'à Pinacoteche.[215]

'Nfrastrutture e carresciamiende[cangecange 'a sorgende]

Strade[cangecange 'a sorgende]

Planimetrie stradale d'u territorie vecine a' cetate

'A cetate jè crocevie 'mbrà le strade d'u litorale adriateche e chidde ca carresciane verse l'endroterre appule-lucane, pò se iacchie vecine a une de le cchiù 'mbortande node autostradale d'u Mezzoggiorne: l'indersezione 'mbrà l'autostrade A14 Bologne-Tarde e l'autostrade A16 Bapule-Canose. A sud d'a cetate corre 'a strade statale A16 Adriateche, ca jndr'à 'u stuèzze territoriale de Barlette face da tangenziale jndr'à cetate, collegannele cu Bare e Fogge. Da aqquà ave pure inizie 'a strade statale 93 Appule Lucane ca, correnne quase parallelamende a 'u jume Ofandem arrive 'mbonde a Putenze.[216]

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

Linèe ferroviarie ca passane pu node de Barlette. In evidenze le staziune prengepàle

'A stazione de Barlette jè 'nu node ferroviarie d'a Pugghie, ca se iacchie longhe 'a linèe Adriateche, addò arrivane 'a ferrovie Bare-Barlette, gestite da Ferrotramviaria ca arrepigghie 'u percorse d'apprime d'a tranvie a vapore,[217] e 'a ferrovie Barlette-Spinazzole. 'A cetate jè servite pure da 'a stazione de Barlette Scale, ca jè d'a linèe de Ferrotramviaria.

'A stazione de Canne d'a Battagghie jè 'na fermate a servizie d'u site archeologgeche de Canne d'a Battagghie ca ste sembre sus 'a linèe Barlette-Spinazzole.[218] In passate 'a stazione cendrale ere collegate cu 'a stazione de Barlette Marittime, attraverse 'nu raccorde luate jndr'à 'u 1982.[219]

Puèrte[cangecange 'a sorgende]

'U Puèrte: 'a "darsene de le pescature"

'U puèrte ospite 'u traffece 'ndustriale e traghettuale pe servizie passeggere.[220][221] Se tratte de 'nu puèrte cu bacine artificiale, limitate da doje mole asimmetrece, une de levande non operative, ca ospite 'u trabucche e 'a darsene de le pescature, e l'otre de ponende articolate jndr'à quattre otre vrazze, sus a le quale se fanne tutte le attivitate portuale.[222]

Le attivatate commerciale sò legate a l'industrie d'u sale de Margherite de Savoie, jndr'à seconna metà d'u XX sechele ave carresciate a' realizzazione de 'nu 'mbiande de carresciamende terre-mare a fune,[223] ca avera diminuì le tiembe de spedizione evitanne 'u carresciamende sus 'a gomme. Jndr'à 'u 1955 ha state inaugurate 'a telefereche de Barlette, longhe cchiù o mene 13 ,[224] me le coste ierte assaije d'a manutenzione onne purtate a' chiusure jndr'à 'u 1981[225] e scettate 'nderre jndr'à le anne 2000.[226]

Mobbilità urbane[cangecange 'a sorgende]

'A cetate ave 'na rezze urbane de carresciamende pubbleche gestite da 'a suggettate "Autolinee Scoppio".[227][228] Le collegamiende fore da 'a cetate avènene fatte da l'aziende locale de carresciamende provingiale STP; pò jndr'à cetate ste 'u capelinèe de une de le linèe sus 'a gomme de le Ferrovie d'u Gargane. 'U carresciamende pubbleche locale ave pure 'nu servizie taxi.

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sinnace de Barlette.

'A storie amministrative d'u comune da l'istituzione d'a Repubbleche tagliàne a osce a die, pò essere divise jndr'à doje fase: pe le prime cinguand'anne se onne cangiate sembre sinnace d'a Democrazia Cristiana, pò jndr'à l'urteme vendennie 'a cetate ha state amministrate soprattutte da sinnace de sinistre o di cendre-sinistre.[229]

Jndr'à 'u seconde deopeuerre, une de le teme cchiù sendute d'a popolazzione ha state 'a costituzione de 'na provinge autonome da quedde de Bare. Apprisse a 'na longhe mobbilitazzione popolare, cu 'a legge 148/2004 de l'11 sciugne 2004 ha state istituite 'a provinge de Barlette-Andrie-Trane,[230] pò idendificate cu 'u decrete d'u Presidende d'a Repubbleche n. 133 d'u 15 febbrare 2006, cu 'a siglie "BT".

'U comune face parte d'u parche naturale reggionale Jume Ofande, addò 'u gestore jè 'a Provinge de Barlette-Andrie-Trane.[231]

Consolate[cangecange 'a sorgende]

Gemellagge[cangecange 'a sorgende]

Barlette jè gemellate cu:

Sport[cangecange 'a sorgende]

File:Mennea roma74.jpg
L'arrive vittoriose de Mennea jndr'à le 100 metre a le Europèe de Rome 1974

Atleteche leggere[cangecange 'a sorgende]

'A storie de l'atleteche leggere barlettane jè soprattutte legate a 'u velociste Pitre Mennea, detendore d'u primate mundiale de le 200 metre piane da 'u 1979 a 'u 1996, cu 'u tiembe de 19"72' e cambione olimbeche 1980 jndr'à stesse specialitate[237], ca a l'inizie d'a carriere sportive avenìe tesserate pe l'AVIS Barletta.

Jndr'à cetate stonne le suggettate de atleteche leggere: G.S AVIS Barletta,[238] A.S.D. Athletic Team Barletta e Atletica Sprint Barletta,[239][240] ca ave organizzate tridece ediziune d'u meeting 'ndernazionale "Certame Atletico disfida di Barletta".[241] 'U G.S AVIS Barletta aprrise a de le anne de inattivitate, ave vengiute 'a finale Bronze de le Cambionate de Suggettate Assolute Maschile a Torine jndr'à 'u 2021 e se ave qualificate pa finale Argende.[242]

Ballone[cangecange 'a sorgende]

File:Barletta 1986-1987 prima maglia.jpg
Formazione Barletta 1986-1987.

'A suggettate de ballone Barletta, funnate jndr'à 'u 1922, ca jndr'à storia soje ave cangiate 'nu sacche de nome.[243] Jndr'à staggione 2022/23, 'a squadre ste scioche jndr'à 'u cambionate de Serie D. 'U megghie resultate se ave avute jndr'à le staggiune da 'u 1987/88 a 'u 1990/91 jndr'à 'u cambionate de Serie B.[244]

Pallacanestre[cangecange 'a sorgende]

'A pallacanestre jndr'à le anne ottande ha state rappresendate da 'a suggettate Barletta Basket jndr'à Serie A femminile e jndr'à Serie B2 maschile.

Apprisse a 'nu periode luènghe de inattivitate, l'A.S.D. Barletta Basket ha abbevesciute e scioche jndr'à 'u cambionate de Serie C Silver.[245] 'A Nuova Pallacanestro Sidis Barletta, funnate jndr' àe anne novande d'u XX sechele, ave raggiunde 'u cambionate de Serie C1 e spicciate l'attivitate sportive jndr'à 'u 2007. Da 'u 2015, ste 'a A.S.D. Cestistica Barletta, ca scioche jndr'à Serie C Silver.[246]

Tennis[cangecange 'a sorgende]

Da 'u 1997 a 'u 2013 e pò jndr'à 'u 2016, 'a cetate ha state sede d'u tornèe professionisteche Open Cetate da disfide, prime ATP Challenger jndr'à l'Europe sus 'a terra rosse.[247] 'U Circole Tennis Barlette ha state funnate jndr'à 'u 1965 e jndr'à 'u 1995 ha state 'nditolate a 'u funnatore sue Hugo Simmen.[248] Ave ospitate 'nu sbuènne de combetiziune accumenzanne da 'u 1969, 'mbrà le quale 'nu 'ngondre de Coppe Davis 'mbrà Itaglie e Austrie.[249]

Otre sport[cangecange 'a sorgende]

Aqquà ste 'a suggettate de rugby d'u Draghi BAT Rugby,[250] ca scioche le partite sus a 'u stadie Lello Simeone.[251]

Ave sede pure 'a suggettate de football americane Mad Bulls Barletta, ca scioche le partite jndr'à 'u Stadie Manzi Chiapulin.[252]

'A pallavvole jè rappresendate da squadre maschile e femminile:

  • A.S.D. Redfox volley, ca scioche jndr'à 'u cambionate de serie D maschile jndr'à staggione 2019/20, ma ca ave spicciate l'attivitate da 'u 2021.[253]
  • A.S.D. Nelly Volley e A.s.d Volley Barletta,[254][255] totte e doje ca sciocane jndr'à 'u cambioante de serie D femminile jndr'à staggione 2021/2022.

'Mbiande sportive[cangecange 'a sorgende]

'U stadie Cosime Puttilli jè 'u 'mbiande sportive prengepàle, soprattutte ausate pe le partite de ballone d'u Barletta Calcio.[256] 'U 'mbiande ave 'nu mande de sciuèche de erbe naturale e 'na piste d'atleteche regolamendare a cchiù corsie.[257] Apprisse a' chiusure de quacche settore 'a capienze massime avene redotte a cchiù o mene quattremile poste.[258] Jndr'à 'u 2015 onne accumenzate le fatìe de restrutturazione d'a strutture.[259][260][261] Otre 'mbiande ca stonne sò: 'u cendre sportive Manzi-Chiapulin,[262] 'u palzzette d'u sport "Jangele Marchiselli",[263] 'u PalaDisfide "Marie Borgia",[264] 'u stadie Velodrome "Lello Simeone" e le 'mbiande d'u circole tennis Hugo Simmen: sei cambe da tennis, de le quale cinghe de terra russe, 'nu cambe de ballone e 'na piscine.[249]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. comune.barletta.bt.it, https://www.comune.barletta.bt.it/retecivica/avvisi21/211015_nom_comm_prefettizio.html.
  2. 2,0 2,1 (IT) Bilancio demografico mensile anno 2022 (dati provvisori), su demo.istat.it, ISTAT.
  3. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  4. 4,0 4,1 Marco Ignazio De Santis, Lessico barlettano, Barlette, Amministrazione comunale, 1988, p. 3.
  5. AA. VV., Dizionario di toponomastica. Storia e significato dei nomi geografici italiani., Melàne, Garzanti, 1996, p. 64, ISBN 88-11-30500-4.
  6. Oronzo Cilli, I templari a Barletta, 2002, Crsec, Barlette, p. 30.
  7. Comuni italiani, su comuni-italiani.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  8. Rita Ceci, Ruggiere Mascolo, Barletta, leggere la città, Barlette, Edizioni Libreria Liverini, 1986, p. 7.
  9. 9,0 9,1 9,2 Scheda sul comune di Barletta - Dati aggiornati al 2016, su puglia.indettaglio.it. URL conzultate il 7 novemmre 2020 (archivijate il 12 aguste 2020).
  10. Informazioni geografiche dal sito del Comune di Barletta, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  11. Ceci, Mascolo, op. cit., pp. 90-93
  12. Ceci, Mascolo, op. cit., p. 90
  13. Ceci, Mascolo, op. cit., p. 93
  14. Ordinanze d'u Presidende d'u Conziglie de le Ministre n. 3274/2003, aggiornate cu 'a Delibbere d'a Giunde Reggionale d'a Pugghien. 153 d'u 2.3.2004
  15. Meteo a Barletta in data 15 dicembre 2007, su ilmeteo.it (archivijate da l'url origgenale il 24 settemmre 2015).
  16. Dati climatologici medi della città di Barletta, su comuni-italiani.it (archivijate il 23 settemmre 2015).
  17. Pagina con le classificazioni climatiche dei vari comuni italiani, su confedilizia.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 27 scennare 2010).
  18. Frangische Costandine Marmocchi, Dizionario di geografia universale, volume I parte II, Torino 1858, pp. 893-894, ca cite Nècole Corcia (Storia delle Due Sicilie dall'antichità più remota al 1789) cumme 'u prime a formulà sta ipotesi
  19. Renato Russo, Barletta. La storia, Barletta, Rotas, 2004, p. 40.
  20. Salvatore Santeramo, Barletta nel '500, a cura di Vincenzo Tupputi, Barlette, Crsec, 2005, p. 7.
  21. Giornata nona, Novella decima: «Donno Gianni ad istanzia di compar Pietro fa lo 'ncantesimo per far diventar la moglie una cavalla; e quando viene ad appiccar la coda, compar Pietro, dicendo che non vi voleva coda, guasta tutto lo 'ncantamento.»
  22. Giuseppe Strappa, Matteo Ieva; Maria Antonietta Dimatteo, La città come organismo, Bare, Mario Adda Editore, 2003, p. 34.
  23. Strappa, Ieva, Dimatteo, op. cit., p. 20
  24. Russo, op. cit., pp. 68-69
  25. Russo, op. cit., p. 73
  26. Cilli, op. cit., pp. 31-32
  27. Il Priorato di Barletta (PDF), su orderofmalta.int.
  28. Marcello Grisotti, Barletta, il castello, la storia, il restauro, 1995, Mario Adda Editore, Barlette, pp. 106-107.
  29. Grisotti, op. cit., p. 15
  30. Russo, op. cit., p. 117
  31. Russo, op. cit., p. 129
  32. Dieghe de Ceglia, Nuovi documenti sugli ebrei a Barletta, in Sefer Yu?asin, n. 5, Università Federiche II de Napule, 2018, p. 84, DOI:10.6092/2281-6062/5547, ISSN 2281-6062 (WC · ACNP), OCLC 8539079494. URL conzultate il 29 abbrile 2020 (archivijate il 29 abbrile 2020). Ospitate sus archive.is.
  33. Russo, op. cit., p. 140
  34. Renato Russo, Le cento chiese di Barletta - Dagli ordini mendicanti al XX secolo, Barlette, Rotas, 1998, p. 253.
  35. Domenico Mele, Annuario pugliese, 1884, Pollice e Aniello, Fogge, pp. 127-129.
  36. Ceci, Mascolo, op. cit., p. 114
  37. Russo, op. cit., pp. 176-180
  38. Russo, op. cit., p. 213
  39. 39,0 39,1 Russo, op. cit., p. 164
  40. Franco Favre, La Marina nella Grande Guerra, Udine, Gaspari, 2008, p. 69.
  41. Paolo Doronzo, Memorie dell'eccidio dei vigili urbani del ‘43, barlettaviva.it, 11 settembre 2013. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  42. Sito del Comune - Barletta città più decorata del paese, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 6 novemmre 2010 (archivijate da l'url origgenale il 5 novemmre 2012).
  43. 43,0 43,1 Renato Russo, Barletta, la storia, 2004, Rotas, Barlette, p. 257.
  44. Italo Del Vecchio, Su via Canosa n. 7 c'era una casa (DOC), in La Gazzetta del Mezzogiorno, 18 settembre 1959. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate il 4 marzo 2016).
  45. Renato Russo, Barletta, la storia, 2004, Rotas, Barlette, p. 281.
  46. Ansa - Morto ex sindaco di Barletta Francesco Salerno. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate il 24 settemmre 2015).
  47. Francesco Salerno: a due anni dalla scomparsa. URL conzultate il 6 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  48. Statuto comunale all'art.5,comma 1 (PDF), su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settembre 2015).
  49. Statuto comunale all'art.5, comma 2 (PDF), su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  50. Russo, op. cit., p. 87
  51. Il nome e lo stemma della città, su barlettaviva.it. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  52. Russo, op. cit., p. 79
  53. Ceci, Mascolo, op. cit., p. 176
  54. Ceci, Mascolo, op. cit., p. 178
  55. Doronzo, op. cit., p. 34
  56. Mondimedievali, su mondimedievali.net. URL conzultate il 22 sciugne 2011 (archivijate da l'url origgenale il 12 novemmre 2011).
  57. Ceci, Mascolo, op. cit., p. 208
  58. 58,0 58,1 Ceci, Mascolo, op. cit., p. 209
  59. Ceci, Mascolo, op. cit., p. 437
  60. Doronzo, op. cit., p. 12
  61. Maria Cafagna, Vita religiosa ed ecclesiastica a Barletta nel Medioevo, Barlette, Crsec, 1993, p. 121.
  62. Doronzo, op. cit., pp. 26-27
  63. Doronzo, op. cit., p. 29
  64. Ceci, Mascolo, op. cit., p. 164
  65. 65,0 65,1 Ceci, Mascolo, op. cit., p. 165
  66. Ceci, Mascolo, op. cit., p. 167
  67. Santeramo , op. cit., p. 58
  68. Ceci, Mascolo, op. cit., p. 149
  69. Ceci, Mascolo, op. cit., p. 150
  70. Doronzo, op. cit., p. 48
  71. Russo, op. cit., p. 386
  72. Domani a Barletta il premier jugoslavo, in La Gazzetta del Mezzogiorno, 12 scennare 1968.
  73. Giacomo Scotti, Il battaglione degli straccioni. I militari italiani nelle brigate jugoslave: 1943-1945, Melàne, Mursia, 1974, p. 196.
  74. Vito Antonio Leuzzi, Giulio Esposito, In cammino per la libertà. Luoghi della memoria in Puglia (1943-1956), Bare, Edizioni dal Sud, 2008, pp. 146-147.
  75. Palazzo Della Marra - Sito della Pinacoteca De Nittis, su barlettamusei.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 15 aguste 2015).
  76. Sito del Comune di Barletta - Pinacoteca Giuseppe De Nittis, su barlettamusei.it. URL conzultate il 2 novemmre 2020 (archivijate l'11 sciugne 2020).
  77. Giuseppe Doronzo, I borghi antichi di Barletta - Vol. II, Barlette, Crsec, 2005, p. 33.
  78. Sito del Comune di Barletta - Palazzo Santacroce, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  79. Sito del Comune di Barletta - Palazzo de Leone Pandolfelli, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  80. Ceci, Mascolo, op. cit., p. 94
  81. Sito del Comune di Barletta - Comunicato stampa sulla riapertura di Villa Bonelli, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  82. Sito del Teatro Curci - Cenni Storici, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  83. Sabino Loffredo, Storia della città di Barletta, 1983, Vecchi Editore, Trane, p. 129.
  84. Grisotti, op. cit., p. 119
  85. Russo, op. cit., p. 114
  86. Eduard Sthamer, Dokumente zur Geschichte der Kastellbauten Kaiser Friedrichs II. und Karls I. von Anjou. Band II: Apulien und Basilicata, Lipsie, Verlag Karl W. Hiersemann, 1926, pp. 648-712.
  87. Grisotti, op. cit., p. 18
  88. Grisotti, op. cit., p. 52
  89. Ceci, Mascolo, op. cit., p. 46
  90. Gennaro Bacile da Castiglione, Castelli pugliesi, 2005, Forni Editore, Bologne, p. 75.
  91. Grisotti, op. cit., p. 63
  92. Russo, op. cit., p. 22
  93. 93,0 93,1 Ceci, Mascolo, op. cit., p. 47
  94. Grisotti, op. cit., p. 89
  95. Grisotti, op. cit., pp. 15-22
  96. Russo, op. cit., p. 96
  97. Grisotti, op. cit., p. 73
  98. Grisotti, op. cit., p. 179
  99. Biblioteca Comunale "Sabino Loffredo" - Home page e news, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 19 sciugne 2011 (archivijate l'11 novemmre 2012).
  100. Riapre il lapidarium nel Castello di Barletta, su barlettaviva.it, 24 abbrile 2018. URL conzultate il 31 ottommre 2020 (archivijate il 4 aguste 2021).
  101. Renato Russo, Guida al Castello di Barletta e ai suoi segreti, 2005, Rotas, Barlette, p. 61.
  102. Maria Cecilia D'Ercole, Il materiale lapideo del Castello di Barletta, 1997, Museo Civico, Barlette, p. 29.
  103. Russo, op. cit., p. 59
  104. Hubert Houben, Federico II. Imperatore, uomo, mito, 2009, tav. 12, pp.96-97, p.132
  105. Comunicato stampa del Comune sulla manutenzione straordinaria di piazza Marina, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  106. Sito del Comune - Il Colosso di Barletta, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  107. Émilienne Demeugeot, Le colosse de Barletta, Mefra, 1982, pp. 951-978.
  108. 108,0 108,1 Puglia imperiale - Cantina della Sfida, su pugliaimperiale.com. URL conzultate il 19 sciugne 2011 (archivijate da l'url origgenale il 27 febbrare 2014).
  109. Doronzo, op. cit., p. 49
  110. 110,0 110,1 Doronzo, op. cit., p. 125
  111. Renato Russo, Barletta nel '500. Al tempo della Disfida e della dominazione spagnola, Barlette, Rotas, 2003, p. 251.
  112. Gesèppe Doronzo, I borghi antichi di Barletta - Vol. III, Barlette, Crsec, 2005, p. 16.
  113. Doronzo, op. cit., p. 50
  114. Doronzo, op. cit., p. 15
  115. Doronzo, op. cit., p. 18
  116. Corso Vittorio Emanuele in virtualtour, su italiavirtualtour.it. URL conzultate il 5 settemmre 2015.
  117. Doronzo, op. cit., pp. 50-51
  118. Ceci, Mascolo, op. cit., pp. 65-66
  119. Giuseppe Doronzo, I borghi antichi di Barletta - Vol. I, Barlette, Crsec, 2003, p. 27.
  120. Ceci, Mascolo, op. cit., p. 65
  121. Doronzo, op. cit., pp. 126-127
  122. Barlettaviva: Il Castello di Barletta, su barlettaviva.it. URL conzultate il 31 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 17 aguste 2015).
  123. Sito del Comune di Barletta - Copertura wireless presso i Giardini del Castello, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  124. Barletta, il monumento ai caduti della grande guerra, su comitatoprocanne.com. URL conzultate il 16 sciugne 2011 (archivijate da l'url origgenale il 25 ottommre 2014).
  125. Barletta, la storia infinita dei bronzi di Piazza Caduti, su pietredellamemoria.it. URL conzultate il 7 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 2 decemmre 2014).
  126. Barletta, l'eccidio della vergogna, su ricerca.repubblica.it. URL conzultate il 16 sciugne 2011 (archivijate il 25 ottommre 2014).
  127. Sito del Comune di Barletta - Il 17 ottommre inaugurazione statua Massimo D'Azeglio recentemente restaurata, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 15 sciugne 2011 (archivijate da l'url origgenale il 5 novemmre 2012).
  128. Aldo Tavolaro, Puglia piana... grande capitana., Bare, Accademia delle tradizioni pugliesi, 1989, pp. 35-36.
  129. Il campo di ricerca: terme romane di San Mercurio a Canne della Battaglia (PDF), su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  130. Elenco ufficiale delle aree protette (EUAP) (PDF), su minambiente.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate il 15 aguste 2015). 6º Aggiornamende approvate 'u 27 abbrile 2010 e pubblicate jndr'à 'u Supplemende ordinarie n. 115 a' Gazzette Ufficiale n. 125 d'u 31 masce 2010
  131. Statisteche I.Stat - ISTAT;  URL consultate in date 29-04-2022.
  132. Date Istat a 'u 31/12/2019, su demo.istat.it. URL conzultate il 6 novemmre 2020 (archivijate il 4 aguste 2021).
  133. De Santis, op. cit., pp. 4-5
  134. 134,0 134,1 De Santis, op. cit., p. 3
  135. L'arcidiocesi di Trani-Barletta-Bisceglie e Nazareth, su webdiocesi.chiesacattolica.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 16 settemmre 2015).
  136. Russo, op. cit., pp. 84-85
  137. Sito del Comune di Barletta - Barletta "Civitas Mariae", su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  138. Corriere dell'Ofanto - Barletta dichiarata "Civitas Mariae", su corriereofanto.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 4 màrze 2016).
  139. Cristiani e musulmani insieme a Barletta nasce la chiesa-moschea, su ricerca.repubblica.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate il 27 scennare 2020).
  140. Chiesa Evangelica di Barletta, su evangelicibarletta-adi.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 13 aguste 2015).
  141. Russo, op. cit., p. 167
  142. Doronzo, op. cit., p. 10
  143. Doronzo, op. cit., p. 21
  144. Riti della Settimana Santa, su ilfieramosca.it. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 12 settemmre 2015).
  145. Scoprendo la Processione Eucaristica del Venerdì Santo, su barlettaviva.it. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  146. Doronzo, op. cit., p. 4
  147. rievocazione disfida di Barletta, su puglia.com. URL conzultate l'8 novemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 4 màrze 2016).
  148. Michele Placido a Canne della Battaglia per l'anniversario del 2 agosto, su barlettaviva.it. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 20 aguste 2015).
  149. Ministero della Difesa - Sede dell'82º Reggimento Fanteria "Torino", su difesa.it. URL conzultate il 28 aguste 2015 (archivijate il 23 settemmre 2015).
  150. Compagnia di Barletta - Guardia di Finanza, su newgdf.gdf.gov.it. URL conzultate il 28 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  151. Capitaneria di Porto Provinciale - Sede di Barletta, su guardiacostiera.gov.it. URL conzultate l'8 novemmre 2018 (archivijate da l'url origgenale il 9 novemmre 2018).
  152. Comunicato stampa del Comune sull'istituzione di alcuni uffici della Provincia di Barletta-Andria-Trani in fase di attuazione, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 28 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  153. Sito del Comune - Barletta città più decorata del paese, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settembre 2015).
  154. Sito della Biblioteca Comunale Sabino Loffredo, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 17 masce 2011 (archivijate l'8 sciugne 2011).
  155. Biblioteca Comunale Sabino Loffredo - La Biblioteca in Cifre, su comune.barletta.ba.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  156. Sito del Comune di Barletta - Biblioteca dei Ragazzi, su labibliotecadeiragazzibarletta.info. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 5 febbrare 2016).
  157. Sezione di Archivio di Stato di Barletta - Archivio di Stato di Bari, su archiviodistatodibari.beniculturali.it. URL conzultate il 27 ottommre 2014 (archivijate da l'url origgenale il 27 ottommre 2014).
  158. Anagrafe delle Biblioteche Italiane - Biblioteca dell'Istituto sperimentale per l'enologia di Asti. Sezione di Barletta, su anagrafe.iccu.sbn.it. URL conzultate il 7 novemmre 2020 (archivijate il 13 novemmre 2020).
  159. Elenco scuole, su amministrazionicomunali.it. URL conzultate il 5 novemmre 2020 (archivijate il 4 aguste 2021).
  160. Polo Universitario Decentrato dell'Università degli Studi di Foggia - Dipartimenti di Area Medica, su medicina.unifg.it. URL conzultate il 7 novemmre 2020 (archivijate il 7 sciugne 2017).
  161. Sito ufficiale Antiquarium di Canne, su musei.puglia.beniculturali.it, 5 novembre 2020. URL conzultate il 5 novemmre 2020 (archivijate il 28 novemmre 2020).
  162. Editrice Rotas a Barletta, su editricerotas.it. URL conzultate il 28 ottommre 2020 (archivijate da l'url origgenale il 4 aguste 2016).
  163. Penna Blu Edizioni, su unilibro.it. URL conzultate il 28 ottommre 2020 (archivijate il 28 dicembre 2016).
  164. Radio Centro Puglia - Sede, su monitor-radiotv.com. URL conzultate il 28 ottobre 2020 (archivijate il 15 sciugne 2021).
  165. Radio Gamma - Sede, su radio-gamma.it. URL conzultate il 7 novemmre 2020 (archivijate il 21 decemmre 2019).
  166. Radio Studio 5 - Sede, su regionepugliaradiotv.it. URL conzultate il 28 ottobre 2020 (archivijate il 31 ottommre 2020).
  167. Teleregione, su teleregionecolor.com. URL conzultate il 28 ottobre 2020 (archivijate il 2 novemmre 2020).
  168. Amica 9 Tv, su facebook.com. URL conzultate il 28 ottobre 2020 (archivijate il 25 masce 2019).
  169. Tele Studio 5, su regionepugliaradiotv.it. URL conzultate il 28 ottommre 2020 (archivijate il 31 ottommre 2020).
  170. TV Ofanto, su regionepugliaradiotv.it. URL conzultate il 28 ottobre 2020 (archivijate il 31 ottommre 2020).
  171. Il sito che elenca i prodotti tipici dei comuni della Provincia di Barletta-Andria-Trani, su aboutbat.com. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale l'11 ottobre 2015).
  172. Le cartellate, la ricetta barlettana, su barlettaviva.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  173. La mostarda. La ricetta barlettana, su barlettaviva.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  174. I calzoncelli., su abarletta.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 29 aguste 2015).
  175. I calzoncelli. La ricetta barlettana, su barlettaviva.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  176. Guida enogastronomica - Vinit, su vinit.net. URL conzultate il 7 novemmre 2020 (archivijate il 4 aguste 2021).
  177. Doronzo, op. cit., p. 9
  178. 'A variande ha state approvate cu D.G.R. n. 564 d'u 17 abbrile 2006 P.R.G.: variante per la conformita' alla L.R. n. 56/1980, Art. 55 (marzo 2000), su barletta.territorioeambiente.it. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 15 settemmre 2015).
  179. Settore Piani e Programmi Urbani - Piano Urbanistico Generale - P.U.G., su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  180. Piano Urbanistico Generale, «bisogna passare dalle parole ai fatti», su barlettaviva.it. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 6 settemmre 2015).
  181. Santeramo, op. cit., p. 7
  182. Renato Russo, Barletta nel '500. Al tempo della Disfida e della dominazione spagnola, Barlette, Rotas, 2003, pp. 251-252.
  183. Russo, op. cit., p. 190
  184. Decentramento amministrativo in Circoscrizioni del Comune di Barletta, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate l'8 novembre 2020 (archivijate il 23 settemmre 2015).
  185. Testo unico del regolamento delle elezioni e del regolamento di funzionamento dei consigli di circoscrizione (PDF), su comune.barletta.bt.it. URL conzultate l'8 novembre 2020 (archivijate il 6 marze 2016).
  186. Comune di Barletta - Settore Urbanistica, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 27 ottobre 2014 (archivijate da l'url origgenale il 25 sciugne 2015).
  187. 187,0 187,1 187,2 Elenco frazioni in ordine di distanza dal comune di Barletta, su portaleabruzzo.com. URL conzultate il 7 novemmre 2020 (archivijate il 4 aguste 2021).
  188. Italia in Dettaglio - Dati su Fiumara, su italia.indettaglio.it (archivijate l'8 ottommre 2015).
  189. Torre Ofanto, su intothelandscape.wordpress.com. URL conzultate l'8 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 28 scennare 2020).
  190. Dati su Montaltino, su resitalica.it. URL conzultate l'8 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 6 marze 2016).
  191. Barletta, caso Montaltino., su bat.ilquotidianoitaliano.it. URL conzultate l'8 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 12 settemmre 2015).
  192. Italia in Dettaglio - Dati su Montaltino, su italia.indettaglio.it. URL conzultate il 7 novemmre 2020 (archivijate da l'url origgenale il 6 ottommre 2015).
  193. Sito del Comune di Barletta - Canne della Battaglia, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  194. Cantina Sociale di Barletta, su cantinabarletta.it. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 12 settemmre 2015).
  195. Cantine della Bardulia, su cantinedellabardulia.it. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 13 màrze 2016).
  196. Il distretto industriale di Barletta e la crisi globale (PDF), su provincia.bt.it. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 5 màrze 2016).
  197. 197,0 197,1 Ceci, Mascolo, op. cit., p. 328
  198. Date Reggione Pugghie ca resale a 'u 19 màrze 2007 (PDF), su retepariopportunita.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 24 settemmre 2015).
  199. Ceci, Mascolo, op. cit., pp. 64-67
  200. Ceci, Mascolo, op. cit., p. 275
  201. istituite cu decrete d'u 1º sciugne 1977, Gazzette Ufficiale d'u 12 ottommre 1977, numere 278
  202. Avviso comunale sulla bonifica dell'area, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  203. Accumenze 'na vita nove pe l'orte botaneche de Barlette, su barlettaviva.it, 5 novemmre 2020. URL conzultate il 17 luglie 2020 (archivijate il 18 luglie 2020).
  204. Conclusa la bonifica da amianto all'ex cartiera, su barlettaviva.it. URL conzultate il 6 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  205. I dati preoccupano: Buzzi Unicem tra le 120 industrie più inquinanti d'Italia, su barlettanews.it. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 4 màrze 2016).
  206. "Operazione aria pulita BAT" chiede un incontro con le Istituzioni, su barlettaviva.it. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 20 settemmre 2015).
  207. PM10, Barletta supera Taranto in inquinamento. Mortalità e aborti spontanei in aumento, su pugliareporter.com, 12 novemmre 2017. URL conzultate il 2 novembre 2020 (archivijate il 9 novemmre 2020).
  208. Monitoraggio ambientale e Rifiuti zero, incontro Forum Salute e Ambiente col sindaco, su barlettalive.it, 7 novemmre 2018. URL conzultate il 2 novemmre 2020 (archivijate l'8 novemmre 2020).
  209. La crisi del settore tessile-calzaturiero su La Repubblica, su ricerca.repubblica.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate il 4 màrze 2016).
  210. Barletta, l'eccellenza barlettana alla conquista della moda italiana, su barlettaviva.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  211. Sito del Comune di Barletta - "Barletta è città d'arte" (PDF), su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate il 23 settemmre 2015).
  212. Sito dell'Archeoclub d'Italia, sede di Barletta - Cultura del turismo, su archeobarletta.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  213. Sito del Comune di Barletta - Corso di formazione "Cultura del turismo", su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  214. Sito del Comune di Barletta - Concluso il progetto di formazione "Cultura del turismo", su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  215. La Collezione De Nittis: un dono alla città (PDF), su barlettamusei.it. URL conzultate l'8 settembre 2015 (archivijate da l'url origgenale l'8 settemmre 2015).
  216. Mappa del comune di Barletta, su geoplan.it, Geoplan. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 masce 2015).
  217. Presentazione del libro "Dalla tramvia Bari-Barletta alle Ferrovie del Nord Barese", su iltaccodibacco.it. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 4 màrze 2016).
  218. Canne della Battaglia, il sondaggio sul futuro della storica tratta Barletta-Spinazzola, su barlettaviva.it, Barlettaviva, 1º marzo 2020. URL conzultate il 30 ottobre 2020 (archivijate il 17 scennare 2021).
  219. Mappa del comune di Barletta, su lestradeferrate.it, Lestradeferrate. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate il 2 settemmre 2015).
  220. Autorità Portuale del Levante - Piano Operativo Triennale (PDF), su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate il 23 settembre 2015).
  221. Sito del Comune di Barletta - Porto di Barletta: attivazione di un collegamento ferry con l'Albania (PDF), su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 5 settembre 2015 (archivijate il 23 settemmre 2015).
  222. Autorità Portuale del Levante - Dati relativi al traffico merci., su aplevante.org (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  223. Touring club italiano Guide d'Italia - Puglia, 2008, Touring Editore, p. 202.
  224. Araldica barlettana - 1955: La teleferica Margherita di Savoia - Barletta per il trasporto del sale., su araldicabarlettana.ilcannocchiale.it. URL conzultate il 21 sciugne 2011 (archivijate da l'url origgenale il 10 sciugne 2015).
  225. Cenni storici sulle Saline, su hieracon.it. URL conzultate il 31 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 24 settemmre 2015).
  226. Renato Russo, Barletta, la storia, 2004, Rotas, Barlette, p. 256.
  227. Trasporto pubblico urbano - città di Barletta, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  228. Trasporto Pubblico Urbano - Città di Barletta (PDF), su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  229. Storia politica: sindaci di Barletta dal ’90 ad oggi, su barlettaviva.it, 1º febbrare 2013. URL conzultate il 31 ottommre 2020 (archivijate il 4 aguste 2021).
  230. Russo, op. cit., p. 289
  231. Sito ufficiale del Parco Naturale Fiume Ofanto, su parks.it. URL conzultate il 31 ottobre 2020 (archivijate il 6 aguste 2019).
  232. Ecco il nuovo corpo consolare di Puglia, Basilicata e Molise, in La Gazzetta del Mezzogiorno. URL conzultate il 23 sciugne 2011 (archivijate da l'url origgenale il 25 ottommre 2014).
  233. Martedì il gemellaggio fra Barletta e Herceg Novi, in La Gazzetta del Mezzogiorno, 18 settemmre 1969, p. 19."'A cerimonie de gemellagge se face jndr'à matine de martedì 23 presse 'u Municipie de Herceg Novi"
  234. Tra Barletta ed Herceg Novi intensi scambi commerciali e turistici all'insegna dell'amicizia internazionale e dei vincoli di fratellanza che legano le due città dell'Adriatico dal settembre del 1969, data del gemellaggio;, in La Gazzetta del Mezzogiorno, 18 masce 1977, p. 17.
  235. Sito del Comune - Gemellaggi ed opportunità, su comune.barletta.bt.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate il 5 marzo 2016).
  236. 'U gemellagge cu 'a cetate de Castelnuève de Cattare ha state fatte 'u 23 settemmre 1969
  237. Pietro Mennea, il record del mondo a Città del Messico, su video.ilmessaggero.it, Ilmessaggero.it. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate da l'url origgenale il 12 luglie 2014).
  238. G.S AVIS Barletta, su gsavisbarletta.it.
  239. Storia della società "A.S.D. Athletic Team Barletta", su athleticteam.it. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 4 aguste 2021).
  240. Federazione Italiana di Atletica leggera - Sede della A.s. Atletica Sprint Barletta, su fidal.it, 30 ottommre 2020. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 27 ottommre 2020).
  241. Barletta attende i reduci dei Mondiali, su fidal.it, 5 settemmre 2007. URL conzultate il 5 settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  242. La Classifica della Finale Bronzo, su fidal.it.
  243. Sito ufficiale dell'A.s.d. Barletta 1922 - Storia della società, su barletta1922.com. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 25 ottobre 2020).
  244. Sito ufficiale del G.S.D. Audace Barletta 1958, su gsdaudace.it. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 20 ottommre 2020).
  245. Sito ufficiale dell'A.S.D. Barletta Basket, su barlettabasket.it. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 4 aguste 2021).
  246. A.S.D. Barletta Basket - Sito della Società, su facebook.com. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 4 aguste 2021).
  247. Tennis, Barletta pronta per l'Open Città della Disfida, su corrieredellosport.it, 6 aprile 2018. URL conzultate il 30 ottobre 2020 (archivijate il 13 aguste 2018).
  248. Sito ufficiale del Circolo Tennis Hugo Simmen - Storia, su circolotennisbarletta.it. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 1º ottommre 2020).
  249. 249,0 249,1 Il grande tennis internazionale al Circolo "H. Simmen", su barlettalive.it, 20 màrze 2017. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 4 aguste 2021).
  250. Sito ufficiale dell'A.S.D. Draghi BAT, su draghibat.altervista.org. URL conzultate il 30 ottobre 2020 (archivijate il 19 màrze 2018).
  251. I Draghi Bat tornano alla vittoria sul campo casalingo del Lello Simeone, su nprugby.it, 11 febbrare 2020. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 4 aguste 2021).
  252. Sito ufficiale della Federazione Italiana di American Football, su fidaf.org. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 25 novembre 2020).
  253. Sito ufficiale del Comitato Regionale FIPAV Puglia, su fipavpuglia.it. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 22 settembre 2019).
  254. Sito ufficiale dell'A.S.D. Nelly Volley, su asdnellyvolley.it. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 30 masce 2018).
  255. Sito ufficiale Federazione Italiana Pallavolo - Comitato Regionale Bari Foggia, su fipavbarifoggia.it. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 28 dicemmre 2019).
  256. Calcio, Barletta avrà il nuovo stadio… rimodulato, su barlettaviva.it, 24 masce 2012. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 21 abbrile 2016).
  257. Inaugurata la nuova pista di atletica dedicata a Pietro Mennea, su barlettalive.it, 24 masce 2012. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 12 settemmre 2018).
  258. Puttilli, quando lo stadio è un rebus, su barlettaviva.it, 2 luglie 2011. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 4 aguste 2021).
  259. "Puttilli", partiti i lavori di restyling, su barlettaviva.it. URL conzultate il 29 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  260. Puttilli, al via i lavori della Masellis, su barlettasport.it, 15 scennare 2019. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate da l'url origgenale il 25 ottommre 2020).
  261. Stadio Puttilli, muro di cinta in abbattimento, su teleregionecolor.com, 5 giugno 2019. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 21 ottommre 2020).
  262. Sito ufficiale dell'A.s.d. Barletta 1922 - La sede del Centro Sportivo Manzi Chiapulin, su barletta1922.com. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 25 ottommre 2020).
  263. La storia parla chiaro, ma non la segnaletica: PalaMarchisella o PalaMarchiselli?, su barlettasport.it, 8 novembre 2015. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate da l'url origgenale il 5 dicemmre 2020).
  264. Il PalaDisfida di Barletta riapre le porte ai suoi atleti dopo il sequestro del 4 maggio scorso, su dire.it, 25 ottommre 2019. URL conzultate il 30 ottommre 2020 (archivijate il 4 aguste 2021).

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Jangele Ambrosi, Architettura dei Crociati in Puglia. Il Santo Sepolcro di Barletta, Barlette, Dedalo, 1976, SBN IT\ICCU\NAP\0128343.
  • Gennare Bacile da Castiglione, Castelli pugliesi, Bologne, Forni Editore, 1978, SBN IT\ICCU\SBL\0321546.
  • Marìe Cafagna, Vita religiosa ed ecclesiastica a Barletta nel Medioevo, Barlette, Crsec, 1993, SBN IT\ICCU\BA1\0010472.
  • Rita Ceci, Ruggero Mascolo, Barletta, leggere la città, Barlette, Edizioni Libreria Liverini, 1986, SBN IT\ICCU\NAP\0027813.
  • Oronze Cilli, I templari a Barletta, Barlette, Crsec, 2002, SBN IT\ICCU\BA1\0010908.
  • Marìe Cecilia D'Ercole, Il materiale lapideo del Castello di Barletta, Barlette, Museo Civico, 1997, SBN IT\ICCU\NAP\0213730.
  • Marche 'Gnazie De Santis, Lessico barlettano, Barlette, Amministrazione comunale, 1988, SBN IT\ICCU\CFI\0107232.
  • Émilienne Demeugeot, Le colosse de Barletta, Rome, Mefra, 1982, SBN IT\ICCU\BA1\0082772.
  • Luigge Nunzie Dibenedetto, Danila Fiorella, Architettura sacra a Barletta : Santa Maria Maggiore, Santo Sepolcro, San Giacomo Maggiore, Sant'Andrea, Sant'Antonio, Volume 1, Barlette, Rotas, 2001, SBN IT\ICCU\BA1\0064541.
  • Gesèppe Doronzo, La processione eucaristica del venerdì santo a Barletta, Barlette, Crsec, 2001, SBN IT\ICCU\BRI\0443329.
  • Gesèppe Doronzo, I borghi antichi di Barletta - Volume II, Barlette, Crsec, 2005, SBN IT\ICCU\BA1\0009894.
  • Gesèppe Doronzo, I borghi antichi di Barletta - Volume III, Barlette, Crsec, 2005, SBN IT\ICCU\BA1\0059287.
  • Gesèppe Doronzo, I borghi antichi di Barletta - Volume IV, Barlette, Crsec, 2009, SBN IT\ICCU\BA1\0050978.
  • Franghe Favre, La Marina nella Grande Guerra, Udine, Gaspari, 2005, SBN IT\ICCU\RAV\1725227.
  • Template:Cita conferenza
  • Marcelle Grisotti, Barletta, il castello, la storia, il restauro, Barlette, Mario Adda Editore, 2005, SBN IT\ICCU\UFI\0221939.
  • Hubert Houben, Federico II. Imperatore, uomo, mito, Bologne, Il Mulino, 2009, SBN IT\ICCU\UBO\3696807.
  • Vite Andonije Leuzzi, Giulie Esposito, In cammino per la libertà. Luoghi della memoria in Puglia (1943-1956), Bare, Edizioni dal Sud, 2005, SBN IT\ICCU\TO0\1659559.
  • Sabbine Loffredo, Storia della città di Barletta, Trane, Vecchi, 1893, SBN IT\ICCU\SBL\0479832.
  • Frangische Costandine Marmocchi, Dizionario di geografia universale - volume I parte II, Torine, Sebastiano Franco e Figli, 1858, SBN IT\ICCU\UFI\0140086.
  • Dumineche Mele, Annuario pugliese: edizione 1884 anno 3, Fogge, Pollice, 1887, SBN IT\ICCU\BA1\0010158.
  • Template:Cita conferenza
  • Marcelle Ruggiero, San Giacomo Maggiore, Barletta, Barlette, Rotas, 1994, SBN IT\ICCU\RAV\0958506.
  • Renate Russo, Le cento chiese di Barletta - Fra mito e storia, dalle origini alle crociate, Barlette, Rotas, 1997, SBN IT\ICCU\NAP\0197824.
  • Renate Russo, Le cento chiese di Barletta - Dagli ordini mendicanti al XX secolo, Barlette, Rotas, 1998, SBN IT\ICCU\NAP\0231014.
  • Renate Russo, Barletta nel '500. Al tempo della Disfida e della dominazione spagnola=Rotas, Barlette, 2003, SBN IT\ICCU\CFI\0614289.
  • Renate Russo, Barletta, la storia, Barlette, Rotas, 2004, SBN IT\ICCU\BA1\0008735.
  • Salvatore Santeramo, Il simbolismo della Cattedrale di Barletta, Barlette, Dellisanti, 1917, SBN IT\ICCU\LO1\0261568.
  • Salvatore Santeramo, Le chiese distrutte di Barletta, Barlette, Dellisanti, 1917, SBN IT\ICCU\NAP\0106469.
  • Salvatore Santeramo, Vincenzo Tupputi (a cura di), Barletta nel '500, Barlette, Crsec, 2005, SBN IT\ICCU\BA1\0009909.
  • Giacome Scotti, Il battaglione degli straccioni. I militari italiani nelle brigate jugoslave: 1943-1945, Melàne, Mursia, 1974, SBN IT\ICCU\RAV\0112942.
  • Eduard Sthamer, Apulien und Basilicata, Lipsie, Verlag Karl W. Hiersemann, 1926, SBN IT\ICCU\PAL\0052286.
  • Aleksandar Stipcevic, The Illyrians: history and culture, Noyes Press, 1977, ISBN 978-0-8155-5052-5.
  • Gesèppe Strappa, Matteo Ieva, Marìe Andoniette Dimatteo, La città come organismo: lettura di Trani alle diverse scale, Bare, Mario Adda Editore, 2003, SBN IT\ICCU\BA1\0003235.
  • Alde Tavolaro, Puglia piana... grande capitana: le gite di studio, le conversazioni, Bare, Accademia delle tradizioni pugliesi, 1989, SBN IT\ICCU\CFI\0181501.
  • Touring Club, Guide d'Italia - Puglia, Melàne, Touring Club, 2008, SBN IT\ICCU\BVE\0474044.
  • Frangische Saverie Vista, Note storiche sulla città di Barletta, Barlette, Papeo, 1989, SBN IT\ICCU\BA1\0010605.
    • Ruggiere Mascolo, Il dialetto di Barletta, Editrice Rotas, Barlette,1992.
    • Rita Ceci - Ruggiere Mascolo, Anna Cassandro, editrice Rotas, Barlette, 1994.
    • Ruggiere Mascolo, Barletta nella letteratura italiana, editrice Rotas, Barlette, 2012.
    • Ruggiere Mascolo, Barletta nei libri, Biblioteca Comunale Sabino Loffredo, Ricerche della Biblioteca-28,Città di Barletta, 2001.
    • Ceci - Mascolo, Barletta per chi sta e per chi viene, Tipografia del Sud, Bare, 1976.
    • Ruggiere Mascolo, Elementi della Collezione Cafiero del Museo di Barletta, Città di Barletta, Ricerche del Museo-1, Ars Graphica, 1989.
    • Ruggiere Mascolo, Teodoro Giannone 1876- 1967 Antifascismo e impegno politico a Barletta, Biblioteca Comunale Sabino Loffredo, Ricerche della Biblioteca-33, Editrice Rotas, Barlette, 2004.
    • Rita Ceci, Il ruolo delle donne a Barletta tra Ottocento e Novecento. Sta in: Materiali per la storia di Barletta tra Otto e Novecento, a cura di Saverio Russo e Victor Rivera Magos, Bare, Edipuglia, 2019, p. 95-103.
    • Ruggiere Mascolo, Cultura e storia a Barletta tra Otto e Novecento. Sta in: Materiali per la storia di Barletta tra Otto e Novecento, a cura di Saverio Russo e Victor Rivera Magos, Bare, Edipuglia, 2019, p. 57-66.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN159431660 · SBN (ITENUMCL000075 · LCCN (ENn79021865 · GND (DE4080266-8 · J9U (ENHE987007554956905171 · WorldCat Identities (ENlccn-n79021865

Collegamiende fore a Uicchipèdie[cange 'a sorgende]

Categorie:Comune d'a Pugghie Categorie:Comune d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane