Canose de Pugghie

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Canosa di Puglia)
Canose de Pugghie
comune
Canose de Pugghie – Stemme
Canose de Pugghie – Bandiera
Canose de Pugghie – Veduta
Canose de Pugghie – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Barlette-Andrie-Trane
Amministrazione
SinnacheVite Malcangio (destre) da 'u 13-6-2022
Territorie
Coordinate41°13′N 16°04′E / 41.216667°N 16.066667°E41.216667; 16.066667 (Canose de Pugghie)
Altitudine120 m s.l.m.
Superficie150,93 km²
Crestiàne28 058[4] (30-9-2022)
Denzetà185,9 ab./km²
FraziuneLoconie
Comune 'nzeccateAndrie, Barlette, Cerignole (FG), Lavelle (PZ), Minervine Murge, San Ferdinande de Pugghie
Otre 'mbormaziune
Cod. postale76012 (70053 'nzigne a 'u 30-4-2011)
Prefisse0883
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT110004
Cod. catastaleB619
TargheBT
Cl. sismichezone 2 (sismicità medie)[5]
Cl. climatiche1187
Nome javetandecanosine
PatroneSan Sabbine[1], Alfonze Marìe de' Liguori[2], Madonne d'a Fonde[3]
Sciurne festive9 febbrare, 31 luglie e 1 e 2 aguste
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Canose de Pugghie
Canose de Pugghie

Mappe de localizzazione: Pugghie
Canose de Pugghie
Canose de Pugghie
Canose de Pugghie – Mappa
Canose de Pugghie – Mappa
Posizione d'u comune de Canose de Pugghie jndr'à provinge de Barlette-Andrie-Trane
Site istituzionale

Canose de Pugghie (jndr'à 'u tagliàne Canosa di Puglia - IPA: [kaˈnoːza di'puʎʎa][6], Canáusë jndr'à 'u dialette locale[7], 'nzigne a 'u 1863 chiamate Canose[8]) jè 'nu comune tagliàne de 28 058 crestiàne[9] d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane jndr'à Pugghie.

'Nzigne a 'u 2004 faceve parte d'a provinge de Bare, ste sus a 'u margine nord-occidendale de l'altepiane de le Murge da addò domine 'a valle de l'Ofande e 'a pianure d'u Tavoliere de le Pugghie, spazianne da 'u monde Vulture a 'u Gargane, a' coste adriateche.

'U comune jè conziderate une de le prengepàle cendre archeologgece d'a Pugghie e rappresende une de le case cchiù significative de cetate e lunghissime condinuità de 'nzediamende, testimoniate da 'nu sbuènne de reperte archeologgece.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Territorie[cangecange 'a sorgende]

'A cetate nasce a quacche chilometre da 'a sponde destre d'u jume Ofande, a cchiù o mene 20 chilometre da 'u Mare Adriateche, sus a 'nu territorie pianeggiande, andicamere de l'altepiane de le Murge ('mbrà le 105 e le 140 m s.l.m.).

'U terrene argillose, ricche de calcarenite jndr'à 'u sottesuole, ave permesse 'a costruzione sotte terre de grotte artificiale, 'u riadattamende de otre ca esistevane ggià (ausate jndr'à 'u XIX sechele cumme candine), eppure 'a ccrejazione de ipogèe, ca stonne sie sotte a 'u cendre javetate, ca jndr'à le periferie. 'U materiale calcareniteche (tufe) ricavate da le scave ave permesse, angore osce a die, 'a costruzione de edificie in superficie.

Sò assaije le fenomene de disseste d'u territorie pe colpe d'u spetramende d'u strate de seuperficie pa messe a colture de terrene nuève. Pò se onne rischie de sprofunnamende pe de le cavità e canale sotte terre tipece de le ambiende carsece. Pe quiste, l'edificate d'u comne jè conziderate a ierte rischie de disseste.

'U territorie atturne se stenne verse sud 'nzigne a le pendice de le Murge, verse ovest 'nzigne a l'Ofande (pure confine provingiale) e jè soprattutte pianeggiande. Le bacine d'u Rendine e d'u Locone condrebbuiscene a aumendà 'a fertilitò de l'arèe (150 km²).

Canose face parte d'u Pache naturale reggionale Jume Ofande.

Clime[cangecange 'a sorgende]

'A cetate ave 'nu tipeche clime temberate, mite jndr'à 'u periode primaverile e autunnale, caratterizzate da vernate fredde e staggiune mite.

Le temberature medie mensile sendene assaije de l'influenze d'u clime murgiane e vonne da le 7,7°C de scennare, a le 24,9°C de aguste. Le precipitaziune annuale vonne sus a l'ordene de le 547mm de piogge, destribbuite jndr'à 'u periode da settemmre a abbrile[10].


Canose de Pugghie Mise Staggiune Anne
Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Inv Pri Est Aut
Temb. max. medie (°C) 11.4 12.4 14.9 18.5 23.3 27.7 30.7 30.7 26.8 21.4 16.5 12.9 12.2 18.9 29.7 21.6 20.6
Temb. min. medie (°C) 4.1 4.3 6.0 8.4 12.3 16.2 18.8 19.0 16.2 12.3 8.5 5.6 4.7 8.9 18 12.3 11
Piogge (mm) 52 58 46 43 39 30 22 26 49 61 62 60 170 128 78 172 548
Umidità relative (%) 76.6 75.1 73.5 71.1 68.7 64.2 60.2 61.3 68.3 74.4 76.5 77.0 76.2 71.1 61.9 73.1 70.6

Origgene d'u nome[cangecange 'a sorgende]

Assaije so le ipotesi ca se facene pe spiegà l'etimologgije d'u nome Canosa (Canusium jndr'à 'u latine, Kanusion jndr'à 'u greche), ausate pe indicà 'u prime vere nuclèe ca s'avere sveluppate jndr'à l'VIII sechele n.C.

'Na prime ipotesi[12][13] ne 'ndruche l'origgene jndr'à 'u culte de Afrodite jndr'à Daunie. Seconde sta ipotesi, carresciate da 'u commendatore latine Servie, Canusium pare ca derive da canis (jndr'à 'u tagliàne "cane"), animale associate a' divinità greche-oriendale Afrodite en kepois.

'N'otra teorie passe d'a derivazione da 'a parole greche χάνεον (cesta/canestro di vimini) pa presenze numerose de vimine spondanèe lunghe 'a rive d'u jume Ofande[14].

'Na terze ipotese[15] parle d'a derivazione da 'a parole ebbraiche Chanuth (jndr'à 'u tagliane "taverna"), devendate pò Chanush[16]. Totte e doje ponne essere ì'ndegrate da 'u messapeche o iapigge suffisse -ion (pò -ium jndr'à 'u latine)[17].

'Nu quarte studie parle de l'origgene esclusivamende iapigge o messapeche de l'etime Canusium e 'a resoluzione d'u probbleme etimologgeche passanne pa spiegazione d'a radice can-[16].

'N'otra recerche angore[18] ipotizze 'na correlazione derette 'mbrà 'u nomen latine Canusium e 'u gentilizie etrusche canzna. Sta ipotesi se base sus 'a presenze etrusche jndr'à Cambanie apprime d'a conguiste romane e d'u commerce vivace estrusche longhe 'a valle de l'Ofande. Queste jè suffragate da 'a grosse presenze de prodotte d'a metallotecniche etrusche[19] e de ambre (stipate a 'u British Museum de Londre) addò se rescondrane mutive stilistece comune a l'artiggianate etrusche[20].

Storie[cangecange 'a sorgende]

Età andiche[cangecange 'a sorgende]

Mappe andiche d'a cetate

Funnate seconde 'a leggende da l'eroe omereche Diomede, decandate jndr'à l'Iliade, Canusium ha state 'mbrà le cchiù 'mbortande cendre indiggene d'a Daunie apprime e de l'Apulie apprisse.

Le prime 'nzediamiende autoctone (comboste da Daune, rame settendrionale d'u popole de le iapigge), stabbilite sus a quedda fasce de terre chiamate da le archeologe Campi Diomedei, resalene a 'n'epoche assaije precedende a quedde diomedèe, e precisamende a 'u Neoliteche (6000-3000 n.C.). Jndr'à le epoche apprisse se costruisce 'u javetate arcaiche de Toppicelli, sus 'a chiande ofandine, caratterizzate da 'a presenze de edificie e chiaute aristocrateche ricchissime de correde ca appartenene a 'u cete de chidde definite pò "pringipe daune".

Durande le sechele, Canose devende 'nu cendre commerciale 'mbortande e artiggianale, specie de cerameche e terracotte. Cu 'u sveluppe d'a Magna Grecie, 'u cendre jè 'nfluenzate da 'a culture elleneche. Jndr'à 'u 318 n.C. devende cetate alleate de Rome, accoglienne le Romane pure jndr'à 'u 216 n.C. apprisse 'a disfatte de Canne, villagge piccele vecine a l'Ofande, a opere de Annibale. Da l'88 n.C. devende municipium e benefice d'a passagge d'a vie Traiane (109 a.C.) e d'a costruzione de l'acquedotte de Erode Attico (141), de 'nu anfitiatre, de mausolèe e arche. Cchiù nnande 'u 'mberatore Andonine Pie 'nzippe 'u cendre a 'u ranghe de colonie cu 'u nome Aurelie, Auguste, Pie, Canusium. Da arrecurdà pure ca avenève ditte "'a Rome piccele", purcé nasce pure jedde sus a sette colle.

Età tardeandiche e medievale[cangecange 'a sorgende]

Verse 'a fine d'u III sechele devendò capeluèche d'a provinge de Apulia et Calabria, devendanne jndr'à 'u sechele apprisse pure sede de une 'mbrà le chciù 'mbortande diocesi de Pugghie, ca raggiungìe 'u culmine de l'imbortanza soje cu 'u vescove san Sabbine (da 'u 514 a 'u 566); 'a presenze d'a sede episcopale ave lassate testimonianze artisteche de valore, tipeche de le luèche de culte e l'architetture civile demostre 'a cendralità d'a cetate respette a 'u territorie pugghiese (da addò avène l'appellative "cetate de le vescove").

Devendate sede de gastaldate cu l'invasione Longobbarde jndr'à 'u VI sechele, subbisce pò diverse devastaziune pe mane de le Saracine (caccaite atturne a 'u 871).

'A cetate iacchie arrete 'nu certe rilieve jndr'à 'u millennie apprisse (XI - XII sechele) cu le Normanne, grazie a 'u aprticolare 'nderesse d'u pringipe Boemonde I d'Antiochie (ca da 'u 1111 giace jndr'à 'u mausolèe cetadine) e pò, sotte a le Sveve, da Federiche II.

Età moderne[cangecange 'a sorgende]

Da l'età 'mberiale accumenze 'u decline, ca arrive 'nzigne a 'u XVIII sechele, accenduate da 'nu sacche de terramote (1361, 1456, 1627, 1659, 1731), da le tanda sacchegge (in particolare, de le tarandine jndr'à 'u 1451 e de le surdate frangise de Napoleone jndr'à 'u 1803) e da 'a perdite d'a sede vescovile: Canose devendave 'nu feude, gestite però da casate alcune de le quale, cchiù nnande, avrebbere signate 'a storie. Se annoverane - in ordene cronologgeche - le Orsini Del Balzo, le Grimaldi de Monache[21], le de Gemmis de Castel Foce, le Affaitati de Barlette, le Capece Minutolo de Napule[22].

In referimende a 'u legame storeche cu 'a famigghie Grimaldi, 'a cetate s'ave putute freggià - a distanze de quase vendicinghe anne - de doje visite d'u Pringipe Alberte II de Monache, 'u 16 sciugne 1997 e 'u 21 abbrile 2022: jndr'à seconde occasione, jndr'à le veste de effettive Cape de State e non cumme Pringipe ereditarie[23].

Età condemboranèe[cangecange 'a sorgende]

Apprisse a le uerre d'indipendenze e 'u terramote d'u 1851, Canose rumanìe 'nu cendre prevalendemende borghese: a dimostrarle ha state 'a costruzione de palazze signorile de tufe locale (sus a tutte 'u Sinesi[24], 'u Fracchiolla-Minerva[25], 'u Rossi, 'u Malcangio[26], l'Iliceto[27], 'u De Muro Fiocco[28] e 'u Visconti) ca avrazzavane 'u cendre cetadine, a mandenè le signe d'u tiembe de l'acropoli e d'a cattedrale.

Passate senza danne da 'a prima uerre mundiale, 'a cetate subbive le effette d'u prime terramote de l'Irpinie d'u 1930 (79 anne apprisse quidde ca facìe recostruì 'nu stuèzze d'a cattedrale de San Sabbine e 'nu sbuènne de edificie) costrette a sistemà le danne forte forte.

File:Canosa foto vecchia.png
Corse San Sabbine jndr'à 'na fote d'epoche

'U 6 novemmre 194, apprisse l'Armistizie d'u 8 settemmre, 'a cetate avenève bombardate. De le palazze rumanere danneggiate (eppure le chiesere 'nzeccate de San Frangische e San Biagge[29] e 'nu vanne d'u Palazze de Cetate), otre angore scettate 'nderre, e 57 crestiàne accise.

Jndr'à l'abbrile 2001 'u comune ha state 'nzignite d'a medaglie de bronze a 'u valore civile pe arrecurdà 'a traggedie[30].

'U 17 settemmre 1962, cu decrete d'u Presidende d'a Repubbleche 'u comune ha state 'nzignite d'u titole de Cetate pe le tradiziune storeche sue e pe le merite pigghiate d a'a comunitate soje; 'u comune comungue perdeve javetande, ca migravane a 'u Nord Itaglie pe le offerte de fatìe (Torine e Melàne soprattutte).

Jndr'à 'u 1980, 'a cetate avenìe danneggiate arrete da 'u terramote jndr'à l'Irpinie. Cumme ggià otre vote in passate, 'a cetate affrondò 'na situazione de emergenze, cu edificie andiche e chiesere ca avenèrene dichiarate inaggibbele.

L'economije cetadine osce a die se base soprattutte sus a l'agricolture, cu 'nu vandagge jndr'à 'u terziate (turisme archeologgeche) e jndr'à l'industrie e artiggianate (tessile, alimendare, farmaceuteche e manifatture).

Simbole[cangecange 'a sorgende]

Stemma d'a cetate

'U stemme d'a cetate ave 'n'arme cumme a quedde d'u Regne de Napule e une satte satte a quedde d'u 'Mbere de Costandinopoli. 'U stemme avène infatte da l'aunione de doje casate, quedde de le Angiò e quedde de le Courtenay, cu 'u 'nzuramende jndr'à 'u 1313 'mbrà Filippe I d'Angiò, pringipe de Tarde e Caterine de Volis Courtenay, 'mberatrice de Costandinopoli.

'A vanne sinistre raffegure l'arme de Filippe d'Angiò: funne blu seminate de giglie d'ore cu 'na bande d'argende obblique e cu 'nu lambelle russe jndr'à vanne de sus.

'A vanne destre raffegure l'arme de le Courtenay: funne russe cu 'na croce cendrale e quattre bisande crociate, accumbagnate da quattre croce d'ore.

'A descrizione aralkdeche jè: Partite: jndr'à 'u prime: d'azzurre, a' bande d'argende accumbagnate da sei giglie (3,3) cu lambelle de tre pendende de russe jndr'à 'u cape; jndr'à 'u seconde: a' croce d'ore accandunate da quattre crocette tutte d'ore. 'U stemme ha state ufficialmende approvate cu Decrete d'u Cape d'u Guverne 'u 2 aguste 1934.

Da 'u 1962, cu decrete d'u presidende d'a Repubblehce, ave 'ngape 'a corone de cetate.

Onorificenze[cangecange 'a sorgende]

Medaglie de bronze a 'u merite civile - nastrine pe uniforme ordinarie
Medaglie de bronze a 'u merite civile - nastrine pe uniforme ordinarie

Medaglie de bronze a 'u merite civile

«Apprisse a l'armistizie, abbandunate da le Tedesche, subbìe 'nu bombardamende violende ca facìe 'nu sbuènne de muèrte e destruziune grave assaije. 'A popolazizone facìe 'na gare de solidarietà pe dà 'na màne a le superstite e a le senze tette, danne prove d'elette virtù civeche e granne spirite d'abnegazione[30].»
— Canose de Pughie (BA), 6 novemmre 1943 (Gazzetta Ufficiale n° 138 d'u 16 sciugne 2001)

Monumiende e luèche de 'nderesse[cangecange 'a sorgende]

Architetture releggiose[cangecange 'a sorgende]

Cattedrale de San Sabbine[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Basiliche de San Sabbine.
Cattedrale de San Sabbine

Apprisse a l'occupazione de le Longobbarde arrevò 'na crisi forte forte: le dimenziune d'a cetate se reducerene a l'arèe d'u fore (quedde ca osce a die jè Chiazze Vittorio Veneto) e a' zone ierte. Jndr'à l'VIII sehcele le pringipe longobbarde accumenzarene accussì 'a costruzione de 'na cattedrale nove jndr'à 'nu quartiere cchiù cendrale respette a l'oramaje perifereche Chiane se San Giuanne, addò se acchiave 'a chiesere de Sanda Marije e 'u Battistere de San Giuanne.

Jndr'à cattedrale nove, dedicate a le Sande Giuanne e Pitre, avenìe spustate da 'u comblesse de San Pitre 'u cuèrpe de San Sabbine. 'N'iscrizione ierte medievale ausate jndr'à 'u apvimende d'a cripte arrecorde l'eppisodie: Petrus canusinus archiepiscopus posuit hic corpus beati Sabini.

Jndr'à 'XI sechel 'a cattedrale avenìe recostruote e dedicate a San Sabbine. Sta recostruzione avenìe fatte probbabbilmende da le normanne Robberte 'u Guiscarde e da 'u figghie Boemonde, brucate jndr'à 'nu mausolèe vecine 'a cattedrale. 'U periode avessa essere 'mbrà 'u 1079 e 'u 1089, in coingidenze cu l'episcopate d'u vescove Ursone.

Mausolèe de Boemonde[cangecange 'a sorgende]

Accessibbele da 'u transette de destre d'a Cattedrale jè 'u Mausolèe de Boemonde I d'Antiochie. 'Nzippate apprisse 'u 1111, anne d'a morte d'u Pringipe, l'edificie piccele ave 'na vanna superiore caratterizzate da 'nu tammorre poligonale cu sus 'na cupolette emisfereche (in origgene a piramide trnghe irregolare), ca vèje 'a "cuprì" 'a chiande quadrangolare, cu 'n'abside piccele a destre mandenute da arcate non 'mbonende. 'Na porte doppie de bronze asimmetreche (osce a die stipate jndr'à cappelle laterale d'a Madonne d'a Fonde jndr'à basileche affianghe)[31], fatte probbabbilmende da Ruggere de Melfi[32] (XI sechele), faceve da 'ngresse a' cappelle, mandenute da doje culonne de marme penteliche. A 'u 'nderne, apparte le culonne, une de le quale scenne in profonnetà, ste sus a 'u pavimende 'a lapide de marme greche cu 'a diciture "BOAMVNDVS".

'U Mausolèe de Boemonde d'Altaville jndr'à 'na fotografie de Paole Monti. Fonde Paole Monti, BEIC.

Chiesere minore e rettorie[cangecange 'a sorgende]

File:Costantinopoli.png
Chiesere d'a Madonne de Costandinopoli jndr'à 'na fote d'epoche
  • Chiesere de Sand'Andonije de Padove (rettorie) - Loconie
  • Chiesere de Sanda Caterine (rettorie)
  • Chiesere de le Sande Frangische e Biagge
  • Chiesere de le Sande Lucìe e Teodore ditte pure d'u Sandissime Priatorie (rettorie)
  • Chiesere d'a Santissime Madonne de l'Assunde
  • Chiesere d'a Santissime Madonne de Costandinopoli (rettorie)
  • Chiesere d'a Santissime Marije 'Mmaculate
  • Chiesere d'a Santissime Marije d'u Carmele o Carmine (rettorie)
  • Chiesere d'a Santissime Marije d'u Rosarie o Rosale
  • Chiesere d'a Passione de Gese Criste (rettorie)
  • Chiesere d'u Sandissime Gesù Libberatore
  • Chiesere de Gesù, Marije e Gesèppe
  • Chiesere de San Giuanne Battiste
  • Chiesere de Sanda Terese d'u Bambine Gesù

Architetture civile[cangecange 'a sorgende]

Palazze storece[cangecange 'a sorgende]

'U cendre d'a cetate ave 'nu sbuènne de palazze settecendesche e uettecendesche de 'na certe 'mbortanze artisteche e esteteche.

  • Palazze Casieri
  • Palazze Iliceto
  • Palazze Scocchera
  • Palazze Barbarossa de vie Sanda Lucìe
  • Palazze Barbarossa de corse G. Garibaldi
  • Palazze Rossi de chiazze S. Sinesi
  • Palazze Rossi de corse San Sabbine
  • Scole Bovio
  • Palazze Sinesi
  • Palazze De Muro Fiocco
  • Palazze Fracchiolla-Minerva
  • Palazze de Cetate
  • Palazze Caporale
  • Palazze Visconti
  • Palazze sede de l'ex bibblioteche
  • Palazze Forina
  • Scole Mazzini
  • Torre d'u 'Rrelogge

Tiatre Lembo[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Tiatre Lembo.

Massarie[cangecange 'a sorgende]

Massarie Rossi; osce a die Ville Caracciolo

Le massarie erane de le granne aziende agricole javetate, certe vote, pure da le probbietarie terriere. 'A granne costruzione rurale tenève pure le allogge de le contadine, pure ce erane staggionale, le stalle, le deposite pe foragge e raccolte.

Ne stavane assaije jndr'à l'agre canosine, cumme jndr'à totte 'a Murge, assaije vote le massarie onne state abbandunate pe pò essere ausate arrete jndr'à le urteme anne cumme aziende agrituristeche.

Poste Piane jè 'na zone de l'agre canosine addò se iacchiane 'na serie de massarie ausate 'nu tiembe cumme ricovere de le pastore jndr'à transumanze. A chiande rettangolare allungate assaije, le locale tenèvane tette a doppie false, cu finestre ca quase non ge stavane; le picche porte s'acchiave soprattutte sus a le late curte, 'nvece sus a chidde luènghe s'acchiavane abbeveratoie pe le bestie.

Otre massarie d'u territorie sò:

  • Massarie Barbarossa - Contrade Cefalicchie
  • Massarie Cambanile Canale d'a Piane de le Murge
  • Massarie Coppe Maltempo - Strade Comunale Coppe Fortunate
  • Massarie Covelli vecine 'a ferrovie Barlette - Spinazzole
  • Massarie Donne Rosine - Strade Comunale Donne Chiarine
  • Massarie Iannarsi - Borghe Loconie
  • Massarie Femmene Morte Canale d'a Vetrine
  • Massarie Pantanella De Zezza - Strade Comunale Pantanella
  • Massarie Pantanella De Palieri - Strade Comunale Pantanella
  • Massarie Quiraldi - S.S. 93
  • Massarie Sand'Andrèe
  • Massarie Sinesi vecine a l'autostrade Napule - Canose
  • Massarie Spagnoletti e Messere - S.S. 93
  • Massarie Volturine
  • Poste Locone - S.S. 93
  • Poste Leone - Contrade Cefalicchie
  • Massarie Addone Canale d'a Piane de le Murge
  • Massarie Coppicelle de Sotte - Strade Comunale de Sotte
  • Massarie Coppicelle de Sus - Strade Comunale de Sotte
  • Massarie Crugefisse - Strade Comunale Crugefisse
  • Massarie Fasoli vecine a l'autostrade Napule - Canose
  • Massarie La Capitana - Strade Comunale Salinelle
  • Massarie Nigretti - S.P. Cefalicchie
  • Massarie Pantanella Fortunate - Strade Comunale Pantanella
  • Massarie Profico - Strade Comunale Salinelle
  • Massarie Rossi - Strada Comunale de Madonne de Costandinopoli
  • Massarie Saraceno vecine a 'u torrende Locone
  • Massarie Tesoro Strade Comunale Tufarelle

Otre[cangecange 'a sorgende]

Ville comunale[cangecange 'a sorgende]

'A Ville Comunale, ca ste a 'u cendre d'a cetate, pigghie le origgene sue jndr'à 'u XX sechele pu 'nderessamende d'u sinnache Vecinze Sinesi ca jndr'à 'u 1888 ordenò arrete le terrene affianghe a' Cattedrale e a 'u Mausolèe de Boemonde rialate a 'u comune da de le famigghie canosine.

Pe fa poste a arèe pedonale larie, ha state accorciate chiù vote jndr'à le anne.

Da 'a vile se ponne 'ndrucà 'a vanne de rete d'a Cattedrale e 'u fore d'u Mausolèe de Boemonde grazie a de le valconate granne, ste pure 'na cassa armoneche granne assaije pe orchestre, 'nu monumende dedicate a Scipione l'Africane, l'ara commemorative de le Cadute de tutte le uerre e 'nu lapidarium.

'U lapidarium d'a ville ave 'nu patrimonie de reperte archeologgece fatte de lapide granne assaije, ca sò de epoche daune e romane: epigrafe, rilieve funerarie, capitelle e culonne, architrave e vere de puzze de ville 'mberiale.

'U monumende dedicate a Scipione l'Africane, jndr'à ville comunale
Lapidarium
Ara commemorative de le Cadute jndr'à uerre

Stonne pure otre parche jndr'à cetate:

Site archeologgece[cangecange 'a sorgende]

Ipoggèe daune[cangecange 'a sorgende]

Ipoggèe Lagrasta

Le ipoggèe sò strutture funerarie ca stonne sotte terre ausate da le pringipe daune 'nzigne a l'età romane.

'A strutture cchiù canusciute jè quedde de 'nu dromos ca carrescie a une o cchiù stanze funerarie. Le ambiende de sotte terre putevane essere decorate cu affresche e stipavane pure 'u correde funerarie fatte soprattutte de vase de terracotte, e monile e arme.

Le ipoggèe cchiù 'mbortande sò chidde d'u Cerbere, Lagrasta, Boccaforno e de l'Oplite

  • Chiaute de l'Ore, IV sechele n.C.
  • Ipoggèe Monterisi-Rossignoli, IV sechele n.C.
  • Chiaute Varrese, IV sechele n.C.
  • Ipoggèe d'u Cerbere, IV sechele n.C.
  • Ipoggèe Scocchera A, IV sechele n.C.
  • Ipoggèe Scocchera B (detto Ipogeo Boccaforno), IV sechele n.C.
  • Ipoggèe Casieri, IV sechele n.C.
  • Ipoggèe d'u Vaser de Darie, IV sechele n.C.
  • Ipoggèe Reimers, III sechele n.C.
  • Chiaute de Larie Costandinopoli, III sechele n.C.
  • Ipoggèe Lagrasta, II sechele n.C.
  • Ipoggèe de l'Oplite, II sechele n.C.
  • Ipoggèe Matarrese
  • Chiaute de VIe Lavello
  • Ipoggèe San Martino

Chiaute Varrese[cangecange 'a sorgende]

Pe valutà 'a purtate de le correde de l'aristocrazie canonise jndr'à 'u periode cchiù ricche, 'mbrà 'a fine d'u IV sechele n.C. e 'a prime metà d'u III sechele n.C., jè possibbele 'ndrucà 'u correde d'u Chiaute Varrese a Palazze Sinesi.

Palazze Sinesi jè 'n'edificie private d'u XIX sechele de probbietà d'u Ministere de le Bene e de le Attivitate Culturale e d'u Turisme, sede d'a Funnazione Archeologgeche Canosine e destinate da 'u 1994 a spazie espositive pe mostre temateche e temboranèe. 'U palazze non g'è 'na vera sede museale, ma ospitesce mostre temateche temboranèe e esposiziune permanende de 'na collezzione de cerameche canosine e daune ca avènene appunde da l'ipogèe Varrese.

'A ccrejazione de sta sede espositive ave resolte, in parte, 'u probbleme d'a dispersione d'u patrimonie archeologgeche locale, pe colpe de le sacchegge d'u passate e immissiune clandestine de reperte jndr'à 'u mercate andiquarie. Onne state accussì reunite jndr'à 'nu luèche uneche, apprisse quase doje sechele, le reperte d'u Chiaute Varrese, sembrate 'mbrà 'a Collezzione Mazza d'u Musèe Archeologgeche Provingiale de Bare e 'a collezzione Varrese d'u Musèe Archeologgeche Nazionale de Tarde.

'U correde ave cchiù de 400 reperte 'mbrà le quale: vase a figure russe, cerameche listate, cerameche dorate, oggette de alabastre e 'na magnifeche corazze anatomeche de bronze, eppure vase policrome e plastece tipece d'a produzione canosine.

L'ipogèe avenìe scuperte a uecchije jndr'à 'u 1912 da Sabbine Varrese jndr'à le terrene de probbietà soje, lunghe quedde ca osce a die jè vie Lavello. 'Nu stuèzze de l'ipogèe sceve jndr'à probbietà de Dumineche Mazza. 'U prime, apprime avere date le reperte a 'u Musèe de Tarde acchiate jndr'à camere in asse cu 'u dromos e pò a quidde provingiale de Bare 'na vanne de correde recuperate clandestinamende jndr'à probbietà de Mazza.

De l'ipogèe se perderene notizie, 'nzigne a' rescoperta soje jndr'à 'u 1971: ' u chiaute, 'nderamende scavate jndr'à 'u banghe de tufe, ave da cinghe camere. 'U correde ca aqquà ere stipate e osce a die reunite a Palazze Sinesi, ere fatte da cchiù de quattreciende reperte.

Monumiende de età romane[cangecange 'a sorgende]

Tembie de Giove Tore[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Tembie de Giove Tore.

Tembie periptere de età romane, cu sei culonne sus a le late curte e dece sus a le late luènghe, se 'nzippe sus a 'nu podie precedute da 'na scalinate.

Arche de Traiane[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Arche de Traiane (Canose).

Arche onorarie datate a l'epoche de Traiane e 'nzippate a 'u 'ngresse d'a vie Traiane jndr'à cetate.

Otre monumiende de età romane[cangecange 'a sorgende]

Ponde Romane sus a l'Ofande

'U ponde sus a l'Ofande (I sechele n.C.) dave 'u passagge d'a vie Traiane da 'na vanne a l'otre d'u jume (e ha state ausate pu traffeche stradale 'nzigne a le anne settande), recostruite ex novo jndr'à 'u Medioeve e restaurate angore 'na vote jndrà 'u 1759. 'A base jè fatte da quattre pelune a forme de punde de lange e cinghe arcate diverse.

'Nderessande assaije so pure 'a Torre Casieri e le Mausolèe Bagnoli e Varvarusse, eppure l'Arce de Gaio Terenzie Varrone, monumiende de opus latericium e opus reticulatum dedicate a 'u passagge d'u Console romane in occasione d'a battagghie de Canne. Le prime ttre site stipane le spogghie de quacche cadute de quedda battagghie.

Angore relative a' battagghie puneche jè 'nu rudere de 'n'abbitazione romane in piene cendre cetadine, probbabbilmende dimore d'a Matrone Busa, nobbeledonne canosine, ca ospitò le combattende.

Le Terme Ferrara e Lomuscio se iacchiane in piene cendre cetadine.

Le Terme Ferrara se iacchiane sotte a 'nu condominie jndr'à Chiazze Terme 37, ma pe colpe de 'nu contenziose 'mbrà 'u comune e le javetande d'u condominie, non ge se ponne visità.[33]

Acropoli o Castelle[cangecange 'a sorgende]

Torre d'u Castelle

'U castelle avenìe costruite sus 'a colline de le Sandissime Quaranda Martire, a 142,5 m sus a 'u levèlle d'u are, a 'na posizione da addò se domine 'u territorie atturne 'mbonde a l'Adriateche, a 'u Gargane e a 'u Vulture. Jndr'à 'u stesse luèche, stave ggià l'acropoli d'a cetate greche-romane: stonne angore de le granne bluècche de forme parallelepipede jndr'à vanna nasce de le strutture murarie.

'U Castelle osce a die jè in ruvine: tenève forme de esagone irregolare, cu sei torre quadrangolare sporgende a le spigole. 'A prime notizie sus a jidde jè 'a resistenze condre a le Longobbarde d'u Rre Autari (584-590). Cchiù nnande jndr'à l'XI sechele le Normanne ne facerene una de le sede de potere cchiù 'mbortande d'u territorie lore: aqquà se 'ngundrarene le frate Boemonde e Ruggere Borsa jndr'à 'u 1089 pe spiccià 'a revalità scuppiate 'mbrà de lore aprrisse 'a morete de Robberte 'u Guiscarde (1085).

Probbabbilmende pure Federiche II soggiornò aqquà durande le fatìe de costruzione de Castel d'u Monde (fatte apprisse 'u 1240). 'Ngerte e descusse jè 'a notizie d'a proggionìe 'nzigne 'a morte de Elene D'Epire e de le figghie sue uagnune apprisse 'a sconfitte d'u marite Manfredi a Benevende (1266).

Jndr'à 'u 1271 'u Castelle avenìe restaurate a opere de Pitre D'Angicourt, l'architette frangese a 'u servizie de le sovrane angioine ca pruggettò 'u Maschie Angioine a Napule. Durande 'u periode aragonese ha state dimore de feudatarie modeste, 'nzigne a quanne Agustine Grimaldi, signore de Monache (1523-1532), e 'u successore sue Onorate (1532-1581), cumme recombense pa fedeltà demostrate a' corone spagnole, averene 'u titole de marchese de Cambagne, de conde sus a Canose de Pugghie e 'a signorìe sus a Terlizze, Mondeverde, Ripacandide e Garagnone. Jndr'à 'u 1643 Canose e 'u castelle avenèrene vennute a l'aste: accumenzò accussì 'u lende decline d'a rocche, ca decadìe, tnade da essere ausate cumme cave pa costruzione d'u palazze baronale vecine. Jndr'à 'u 1704 'u castelle avenìe accattate 'nfine da 'a famigghie napuletane de le Capece Minutolo, a 'u quale ere appartenute 'nzigne a 'u 1956, quanne jidde avenìe accattate da 'u comune de Canose de Pugghie.

Monumiende paleocrestiane[cangecange 'a sorgende]

Necropoli de Lamapopoli[cangecange 'a sorgende]

'A cchiù granne necropoli jndr'à l'arèe extraurbane jè quedde vecine a 'u torrende Lamapopoli, de origgene romane, ma ausate arrete jndr'à 'u periode paleocrestiane, nate longhe 'a vie Traiane. 'Na vanne de sta necropoli jè sub divo (letteralmende “sotte a 'u ciele”): chiaute a camere cu murature de mattune, sarcofage de calcare de 'na certa ftture, chiaute terragne. 'A presenze de terrazzamiende, sus a 'u costone scavate da 'u torrende, facìe fà pure 'nu sacche de catacombe cu gallerie indipendende cu 'nu sbuènne de cunicole e ambulacre, ca tenèvane locule, arcosole e sarcofage. Vecine a 'u 'ngresse de le catacombe nasce l'accussìditte basilichette de Sanda Sofie, cu 'n'aula sole.

Se 'ndrucane doje fase edilizie: 'a cchiù andiche - addò rumane sulamende 'nu tratte 'nglobbate jndr'à quedda apprisse - jè de conge de tufe locale, cumme le murature de le edificie paleocrestiane de Canose. 'A seconde ave 'na costruzione a murature listate, tradizionale jndr'à prateche edilizie benevendane, cendre d'u prengepate longobbarde. Pure 'a basilichette s'avessa mettere jndr'à 'u periode de rennovamende urbanisteche fatte jndr'à l'VIII sechele da le pringipe longobbarde. 'A 'nditolazione a' Sanda Sofie adda essere lette in chiave longobbarde-benevendane, cu referimende a' cchià famose Sande de Benevende.

Stonne otre doje necropoli accussì definite e angore soggette a recerche e analise d'a Sovrintendenze:

  • Necropoli de Petra Cadute
  • Necropoli d'u Cambesande (scuperte jndr'à 'u settemmre 2015)

Basileche de San Leucio[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Basileche de San Leucio.

'A basiliche de San Leucio jè 'nu luèche de culte a lunghissime condinuità de vite: fatte jndr'à l'età ellenisteche cumme Tembie de Minerve, avène dedicate, in età crestiane, apprime a le Sande Cosme e Attamiane, e pò a San Leucio.

'U comblesse episcopale (Chiande de San Giuanne)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Comblesse episcopale de Canose de Pugghie.

'Nzigne a quacche anne fa, se penzave ca 'a prime cattedrale d'a cetate s'acchiave jndr'à 'n'arèe extraurbane, sus a 'u colle de San Pitre. 'A sede episcopale pò avera essere state spustate jndr'à 'n'arèe cchiù cendrale, jndr'à zone addò ggià esisteve 'a chiesere de Sanda Marije e addò Sabbine avere costruite 'u battistere de San Giuanne. 'A cattedrale de osce a die, dedicate a San Sabbine, avène pò 'nzippate jndr'à l'arèe pubbleche d'u fore.

'U riesame d'a documendazione arcehologgeche face idendificà San Pitre none cu 'a chiesere episcopale ma cchiù cu 'u granne comblesse cimiteriale, jndr'à 'u quale Sabbine vulìe ffà 'u probbie brucamende, devendate pò oggette de culte e de pellegrinagge.

Quinde 'a prime cattedrale de Canose ha state 'a chiesere de Sanda Marije, ca stave, cumme quase sembre spicciave pe le comblesse episcopale in età paleocrestiane, jndr'à 'n'arèe perifereche a 'u 'nderne d'u circuite murarie. Jedde ha state 'ndividuate jndr'à l'autunne d'u 2006 sus a 'u Chiane de San GIuanne. 'A vanne redotte 'ndagatejè relative a 'nu stuèzze d'u nartece, d'a navate cendrale e meridionale de 'na chiesere a ttre navate, fatte 'mbrà 'u IV e 'u V sechele. Sabbine se 'mbegnò jndr'à 'n'opere de restrutturazione e abbellimende, cu 'a stesure de 'nu pavimende musive nuève e 'a ccrejazione de 'nu collegamende 'mbrà l'edifice sacre e l'atrie porticate nnande a 'u battistere.

Battistere de San Giuanne[cangecange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Battistere de San Giuanne (Canose de Pugghie).

'U battistere de San Giuanne jè 'n'edificie a chiande dodecagnale cu quattre camere sus a asse prengepàle, ca fanne le vrazze de 'na croce greche, e quattre corridoie a jedde alternate, ca affacciane tutte sus a 'u vane cendrale respettivamende cu une e doje porte. A 'u cendre de l'edificie le reste de 'na vasche battesimale eptagonale. L'arèe d'a vasce ere cuperte da 'na cupole.

Quiste eere 'n'edificie de granne pregge, none sulamende pe le dimenziune e l'articolazione de le spazie ma pure purcé dotate de 'nu granne apparate decorative, de le quanne onne state acchiate picche ma significative tracce: jndr'à vasche tessere de vitre cuperte da 'na lamine d'ore e lacerte d'u mosaiche pavimendale, decorate da stelle a quattre punde, cu le vrazze ca sò rese da losanghe, alternate a rettangole.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Passeggio serale in Corso San Sabino

Crestiane censite[34]

Lènghe e dialette[cangecange 'a sorgende]

(IT)

«Se ce ne dobbiamo andare, andiamocene. Se non ce ne dobbiamo andare, non ce andiamo.»

(CAN)

«Sə cə n'amə à sciöjə, scəmanìnə. Sə nan cə n'amə à sciöjə, nan cə nə sömə scénnə»

'U dialette canosine jè 'nu dialette primarie italeromanze, derivande derettamende da 'u latine volgare parlate jndr'à l'andiche Canusium. Lenguisticamende face parte de le dialette meridionale 'ndermedie parlate jndr'à Pugghie cendre-settendrionale. Sotte a l'aspette geo-lenguisteche, 'u dialette canosine face parte d'a famigghia larije d'u dialette napuletane jndr'à variande adriateche-pugghiese. 'Nfatte pure jndr'à cetate spicciane le parole cu 'a vocale 'ndistinde "ə" ('a ë mute a' frangese), stu finale obbleghe a 'na metafonese 'nderne (cange de voale toneche 'nderne) pe 'ndicà 'u genere (maschile e femminile) e 'u numere (singolare e plurale). Pe esembie 'u singolare uagnàunə (ragazzo jndr'à 'u tagliàne) a 'u plurale addevende uagnéunə (ragazzi jndr'à 'u tagliàne).

'U lessiche jè soprattutte de origgene latine; totte le dominaziune onne però lassate prestite lenguistece, soprattutte jndr'à 'u lessiche. Jndr'à 'u XVIII e XIX sechele se onne depositate jndr'à 'u dialette canosine sone e termine direttamende da 'a lènghe napuletane, da quanne cioè 'a cetate passe sotte a le Capece Minutolo, ca pigghiane 'u titole de "pringipe" de Canose: pe esembie se iacchiane tracce d'a palatizzazzione d'a sibilande "s" ce seguite da conzonante velare cumme jndr'à ∫kittë (= solamente jndr'à 'u tagliàne), fri∫kë (= fresco jndr'à 'u tagliàne), ∫katëlë (= scatolo, scatola jndr'à 'u tagliàne).

Culture[cangecange 'a sorgende]

'Struzione[cangecange 'a sorgende]

Scole[cangecange 'a sorgende]

'A cetate ave quattre scole secondarie de seconde grade, 'nu istitute professionale state pe l'agricolture e pe l'ambiende, 'nu istitute professionale statale pu commerce, 'nu istitute tecniche commerciale, 'nu licèe sciendifeche (cu otre 'ndirizze, 'mbrà le quale quidde classeche).[35]

Musée[cangecange 'a sorgende]

Musée civiche archeologgeche[cangecange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Musée civiche (Canose).

'U Musée civiche archeologgeche avenìe istituite jndr'à 'u 1934 e mise jndr'à 'u setteciendesche palazze Casieri. Ospite cchiù o mene 2000 reperte archeologgeche ca avènene da scave jndr'à cetate e jndr'à le chiaute d'u V - III sechele n.C. Se iacchiane 'scriziune, sculture, vascerilieve, marme, monete, gioielle, ceramiche e vase ca resalene a 'nu arche de tiembe granne de cchiù o mene 1500 anne (da 'u VI - V sechele n.C. a 'u IX-X sechele): da 'u preistoreche, daune, romane, paleocrestiane e bizzandine-medievale.

Palazze Iliceto[cangecange 'a sorgende]
Palazze Iliceto

Palazze Iliceto jè 'nu palazze settecendesche 'mbortande destinate a spazie espositive culturale. 'Mbonde a 'u 2005 ha state sede d'u Musée de le Marionette de Canose, e apprisse ave ospitate diverse mostre temateche. Ha state pò ausate pe de le manifestaziune tiatrale jndr'à staggione 2003, e pe proieziune cinematografeche a l'aperte jndr'à le staggiune 2004 e 2005. Da 'u 2007 ospite le collezziune arcehologgeche d'u Musèe Civiche, ggià mise jndr'à 'u Palazze Casieri[36].

  • 'U Musée de le Marionette, 'nzine a' chiusure d'a mostre jndr'à 'u 2005, presendave 'a prezione e'nderessande Collezzione Dell'Aquila-Taccardi: 'nu assortimende ricche assaije de 52 personagge de granne dimenziune de legne de fagge, noce e abbete, cu abite d'epoche de sete, armature de rame e alpacche ca rappresendane nobbile spagnule, crestiane armate, pringipesse e saracine, pape, duche e cardinale. 'U scenarie ha state curate da 'u Parche Letterarie "Massime d'Azeglio - Ettore Fieramosca".
(IT)

«Se non avete denaro, possiamo accettare il pagamento con castelletti: mettete pure cinque mandorle sul bancone d'ingresso l'una sull'altra»

(ROA–TARA)

«Ce non g'avite turnise, putime accettà 'u pajamende cu castellette: mittete pure cinghe amennele sus a 'u bangone d'ingresse l'une sus a l'otre»

(Aperture de le spettacole de marionette d'a Combagnie Aurora[37])
Palazze Sinesi - Funnazione Archeologgeche Canosine[cangecange 'a sorgende]
Palazze Sinesi

Palazze Sinesi jè 'nu edificie private d'u XIX sechele destinate da 'u 1994 a spazie espositive pe mostre temateche e temboranèe. Jè 'a sede d'a Funnazione Archeologgeche Canosine[38] e sede de supporte d'a Soprintendenze a le bene archeologgece d'a Pugghie.

Mostre:

  • La Tomba Varrese, un ipogeo al confine (da 'u 22 ottommre 2000): collezzione de reparte de correde funerarie acchiate casualmende jndr'à 'u 1912 e jndr'à le scave archeologgece apprisse. Jndr'à l'androne jè visitabbele l'epsosizione dedicate a le reperte de l'Ipogèe de le Serpende piumate;
  • Municipium: Pubblico e privato a Canosa dopo la guerra sociale (28 mèrze - 30 settemmre 1998): collezzione de reperte d'a Canusium ca vonne da l'istituzione d'u Municipium (metà d'u I sechele n.C.) A 'u conferimende d'u ranghe de colonie (metà d'u II sechele n.C.);
  • I vasi dei misteri (16 sciugne 1997- 30 scennare 1998);
  • Il patrimonio ritrovato (24 aguste 1996 - 30 scennare 1998);
  • Come eravamo (decemmre 1995 - scennare 1996);
  • Il rito, le offerte, le tombe a Canosa (11 màrze - 4 sciugne 1995): collezzione de reperte referite a le rite funerarie jndr'à Kanusion da 'u V sechele n.C. 'nzigne a' tarde età repubblecane;
  • Sulla via Mediterranea (30 luglie - 30 settemmre 1994): collezzione de reperte archeologgece de 'na famigghie canosine 'mbrà 'u III e II sechele n.C.
Palazze Fracchiolla-Minerva - Musée Paleocrestiane d'a Cattedrale[cangecange 'a sorgende]
Palazze Fracchiolla-Minerva

'U Palazze Fracchiolla, cendreale costruzione de tufe locale d'u XIX sechele, apparteneve a 'na 'mbortande famigghie canosine. Cchiù nnande ha devendate parte d'u patrimonie d'a Basileche de San Sabbine, eppur edimore de l'Arcivescove emerite Frangische Minerva 'nzigne a' morta soje.

'A strutture sus a ttre piane, inaugurate cumme musèe 'u 16 novemmre 2013 da 'u ministre Massime Bray, ave de le stuèzze rare e preggiate appartenute a le Vescove canosine de epoche medievale ('mbrà le quale manoscritte, 'na croce d'avorie ca ave jndr'à 'n'ambolle sanghe ca avessa essere de Criste, 'nu flabelle d'u XII sechele, de le uande mise da Pape Pascale II e 'na collezzione de monete dunate da 'na famigghie locale). Pò ha state restaurate, stipate e visitabbele l'appartamende addò ave cambate 'u prelate da addò 'u palazze pigghie 'u nome[39].

'U piane 'nderrate, chiamate "Grotte azzurre", jè predisposte cumme sede de mostre e conferenze.

Osce a dìe, a strutture rumane in fase de allestimende.

Musée d'a civilità contadine[cangecange 'a sorgende]
Musée d'a civiltà contadine

'U Musèe d'a civiltà contadine jè 'nu musée allestitie jndr'à 'nu vecchie furne a 'u servizie d'a zone Castelle, apirte da 'u 12 sciugne 2003 e achiuse 'u 30 settemmre 2003, ognettande avène apirte durande 'a staggione, le feste patronale e durande le evente organizzate jndr'à zone Castelle.

'U musèe, grazie a 'nu assortimende granne assaije de oggette origgenale, repercorre 'a quotidianità d'a vite contaidne d'u XIX sechele, passanne jndr'à rassegne use e costume de 'na civiltà oramaije scumbarse.

'U musée se divide jndr'à ttre macroarèe temateche:

  • 'A vite domestiche:: pignatte, caldaie, cucchiare de legne, fascine pe alimendà 'a fiamme e otre struminde pa preparazione de piatte contadine, ma pure arrede, 'nu passeggine, rappresendaziune de le divinità mise sus a le facciate de le case a protezzione e tutele;
  • L'agricolture: le forbici da pote, le cuperte, le sacche, le fisckole, le tine, 'a cazzatrice, 'u torchie e botte de dimenziune diverse, vomere, zappe, erpice, stornarelle, zappe cavadde e tutte le oggette de 'na civiltà agrarie legate a' produzione e a 'u conzume de uegghie extravergine d'alìe, vine e grane;
  • L'artiggianate: 'na serie de esposiziune repropongone le struminde tradizionale de le professiune cchiù andiche: le attrezze d'u fabbre, d'u stagnaie, d'u calzolare; e pò tutte quidde ca serve pe le mestiere legate a' lavorazione de l'argille, de le pelle, a' produzione de formagge e lattiggine.
Antiquarium d'u parche archeologgeche de San Leucio[cangecange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Antiquarium d'u parche archeologgeche de San Leucio.

Cucine[cangecange 'a sorgende]

(LA)

«Canusi lapidosus, aquae non ditior urna:
qui locus a forti Diomede est conditus olim.»

(ROA–TARA)

«A Canose, località funnate 'nu tiembe da 'u forte Diomede
oltre ca manghe l'acque, 'u pane jè de petre.»

(Orazie, Sermones, Liber I - 5)
'U pane a 'u prosutte (in dialetto ppéne a prusutte).

'A tradizione gastronomeche canosine jè legate assaije assaije a' tradizione contadine e mediterranèe.

Une de le prodotte cchiù caratteristece jè 'a farine de grane arse (jndr'à 'u dialette "gréne iarse"): 'na farine de umile origgene da 'u caratteristeche culore scure purcé fatte da 'u grane recuerate apprisse l'asckuature de le stoppie apprisse 'a mietiture. Stu recupere fatte da vanne de ce non ge puteve permetterse 'a farine "normale" ere conzendite da le probbietarie terriere ca permettevane sta otre spigolature.

Le prodotte origgenale e canusciute avute misckanne in parte uguale farine vianghe e farine de grane arse sò le strascinate (jndr'à 'u dialette strascenéte), 'nu tipe particolare de chianghiaredde, e 'u pane a prusutte (ppéne a prusutte), 'nu pane scure variegate de vianghe.

Focacce e salate:

  • 'U cazone (u calzaune) focacce rusteche anghiute de cepodde appassite (spesse cu porre), cu acciughe sotte sale, alìe coratine;
  • Le taradde bollite (li taradde scalléte) taradde fatte cu vine vianghe e seme de fenucchie;
  • Li briachidde, taralline fatte cu vine vianghe.

Prime piatte:

  • Le troccole (li trùcchele) cu ragù de carne e recotte toste;
  • Le chianghiaredde (li cuppetídde) a 'u ragù;
  • Le chianghiaredde cu le cime de rape (li strascenéte e cème de répe) paste fatte a case cu rape e alice soffritte;
  • Le chianghiaredde de grane arse (li strascenéte de gréne iarse) cu ragù de carne de cavadde e recotte toste;
  • La martenàse, purè de fafe cu cicorie;
  • Le cardune (li cardeune) in brode de agnelle cu ove, tipeche de Carsuniedde.

Seconde piatte:

  • 'A braciole (la brasciole), involtine de carne de cavadde a 'u sughe;
  • L'agnelle (l'agnille) a 'u furne cu le patane;
  • 'U cunigghie (u cunigghie) a 'u ragù o a 'u furne.

Doce:

  • Le marzapane (li mazzapéne): doce a base di amennele;
  • Le mustacciule (li mestacciùle): doce a base de vinecotte;
  • Le scarcedde (le squarcidde): doce pascuale a base de ove, cuperte de glasse e confettine culurate;
  • Le sfogliatedde (le sfigghiete) doce natalizie a base de sfogghie de paste a forme de nastre anghiute de amennele tritate, de marmellate d'uve o de mele cutugne, garofane e cannelle;
  • Le carteddate (ne carteddéte): doce natalizie a base di sfogghie de paste a forme de nastre tagghiate cu tagliapaste cu le dinde, frisciute e cuperte de vinecotte.
Le tipece "strascenéte" de grane arse e de farine vianghe

Elemiende caratterizzande d'a gastronomije d'a cetate sò pure 'u vine e l'uegghie extravergine d alìe. 'U vine Russe Canose, prodotte cu uve de Troie (ditte pure vitigne de Canose), ave da 'u 1979 'a denominazione DOC. 'A produzione vinicole ave pure vine vianghe e rosate, eppure belle spumande. Le prengepàle produziune cu 'u marchie IGT (Indicazione Sciugrafeche Tipeche) sò: Gnure de Troie, Trebbiane, Cabernet Sauvignon, Russe Pugghie,Sangiovese.

Famose jè pure l'uegghie DOP extravergine d'alìe fatte da le alìe coratine.

'A cetate jndr'à 'u spettacole e jndr'à musèche[cangecange 'a sorgende]

'A cetadine pugghiese avène citate jndr'à tanda film e gag recitate da Line Banfi (ca se ave pure ispirate a 'nu congittadine jndr'à fiction Vola Sciusciù, prodotte da 'a RAI jndr'à 'u 2000). Certe vote pure jndr'à quacche sketch de Dieghe Abatantuono.

Jndr'à 'u 2010 onne state girate de le scene d'u film "Dreamland - La terra dei sogni".

'U candande satireche Leone Di Lernia, 'nvece, ave dedicate 'na canzone a' cetate, basate sus a 'nu successe dance de le anne novande, Cana-us Cana-us addò diceve:

«Voglio tornare a Cana-us Cana-us, dove c'è musica, c'è festa!»

(Leone Di Lernia, Cana-us Cana-us)

Jndr'à 'u 2019 onne state girate de le scene d'u film "Bar Giuseppe".

Media[cangecange 'a sorgende]

'A cetate ha state sede de 'na televisione e de radie autonome, 'mbrà le quale Radio Canosa Stereo (sicute in onde da 'u 31 decemmre 1976 'nzigne a 'u aguste 1985) e Radio L100 (chiuse sembre a' fine de le anne ottande). Tele Canosa, 'nvece, ave trasmesse da 'u 1º scennare 1977 a 'u 31 decemmre 1988. Osce a die ste 'a sede prengepàle d'u network Love.FM. Pò stonne pure de le sciurnale locale cumme 'u periodeche "Il Campanile" e 'u quotidiane online "La Terra del Sole".

Avvenemiende[cangecange 'a sorgende]

'A processione d'a "Desolate"
Le femmene candane 'u Stabat Mater durande 'a processione d'a "Desolate"

Sò diverse le recorrenze, folcloristeche o releggiose, ca se tènene jndr'à 'u comune durande ogne anne solare. Apparte a le rievocaziune d'u Presepie (jndr'à 'u periode natalizie) e d'a Passione Vivende, particolare e apprezzate sò le processiune jndr'à 'u periode pascale, parte 'ntegrande d'u patrimonie canosine.

'A processione de l'Addulurate (ca se face 'u venerdìe apprime d'a Dumeneche de le Palme), face accumenzà le Rite d'u Sumana Sande e vede 'a partecioazione de 'nu numere ierte de fedele, soprattutte femmene vestute e velate de gnure: 'a tradizione l'arrecorde cumme 'a "Madonn dù tupp-tuzz'le" purcé 'a Madonne, in cerche d'u figghie Gesù, tuzzave (da aqquà "tupp-tuzz'le", "bussare" jnr'à 'u tagliàne) a le porte de le chiesere apprime de arrevà a' Cattedrale. 'U sciuvedìe sande se tènene le accussìditte "sepolcre" ('a recerche allegoreche d'u cuèrpe de Gesù jndr'à le diverse chiesere e rettorie d'u paese da vanne de le fedele); 'u venerdìe apprisse, ste 'a processione de le "Mistere" ca face le passe d'a Via Crucis.

'A cchiù famose, pure pe l'attenzione mediateche dedicate, jè però 'a processione de l'accussìditte Desolate. 'A matine d'u sabate sande, 'nu core careche fatte da femmene cu 'a facce cuperte e vestute de gnure, angore osce a die quacchedune vèje a scazate, "luccule" (cumme a le femmene prezzolate) 'nu cande tipeche, 'u Stabat Mater, libberamende tratte da lireche de Jacopone da Todi. Pa capacità suggesitva soje, in epoche recende 'a parate ave pigghiate 'nu forte 'nderesse pure turisteche e fore da le confine canosine, tande da essere citate jndr'à le film Una femmina[40] e Ti mangio il cuore[41].

Stonne pò otre rite, relative a le recorrenze d'a morte de San Sabbine (9 febbrare) e d'a traslazione d'u cuèrpe sue jndr'à Cattedrale (durande 'a feste patronale d'u 1º aguste), eppure a' "Madonne d'a Fonde" (seconde dumeneche apprisse a' Pasche). 'U martedìe apprisse a' dumeneche de Pentecoste ste 'a processione d'a Madonne de l'Altemare.

Jndr'à 'u periode estive se face 'u Premie Diomede ca avène assignate a crestiàne ca onne fatte cose bbuène pu territorie o, comungue, legate a 'u nome de Canose de Pugghie (cumme pe esembie, 'mbrà le tande, Line Banfi, Ermanne Leo, Stefanie Sansonna).

Sciugrafije andropeche[cangecange 'a sorgende]

Urbanisteche[cangecange 'a sorgende]

Chiande d'a cetate

'A cetate, durande le sechele, ha cresciute seconde 'u standàrd de le cetate-fortezze: vecine a 'nu jume e sus a 'nu territorie soprattute collinare (da le 7 dosse gruèsse combrese jndr'à le confine cetadine, le javetande, pe analoggije, chiamane Canose Rome Piccele[42]). In cime a le alture se 'ndruche 'u mare, verse nord.

Da 'a zone de l'Acropoli, fatte da 'nu bastione contornate in discese da 'nu dedale de scalinate e stritte (ca stonne angore osce a die), 'u cendre se ave stennute 'nzigne a' chiane de sotte, zone de le chiaute apprime daune, pò romane, 'nfine paleocrestiane. 'A cetate pò se ave evolute jndr'à l'epoche romane, cu 'a costruzione de edificie, acquedotte, 'nu anfitiatre, luèche de culte e otre chiaute de tufe locale e laterizie. 'A Vie Traiane attraversave trasversalmende 'a civitas, ca, pa morfologgije de le luèche, non g'ere costruite in base a le criterie de l'accambamende romane.

Da 'u IV sechele, sotte San Sabine, sta diocesi pugghiese, avène arricchite da palazze e chiesere.

Da le inizie d'u XIX sechele a osce, 'a cetate ave assunde 'na fisionomie sembre cchiù precise: doje chiazze, collegate da 'nu corse ca recalcave l'andiche vie Traiane (corse San Sabbine), stabbiliscene 'u cendre cetadine: jndr'à prime (Chiazze Vittorie Veneto) ste 'a cattedrale de San Sabbine; jndr'à seconde (osce a die Chiazze d'a Repubbleche, ggià Chiazze Colonne[43]) 'u Municipie (apprime 'nu convende) ca fungeve da frondespizie a l'Acropoli. Diverse strade ca se stennene da totte e doje le larije carresciane a le punde cchiù "strateggece" de l'andiche capitale d'a Daunie. 'U percorse prolungate d'u Tratture L'Aquile-Fogge sfiorave Canose jndr'à zone perifereche d'a Madonne de Costantinopoli.

Da le anne '80 sus a 'u Mondescupole cresce 'a Zone 167, destinate inizialmende a le residenze popolare. Osce a die 'a zone jè 'nu seconde cendre parallele (Canose Ierte, ggià Torre Caracciolo) ca ave cchiù de 'nu terze de le javetande d'a cetate, allore non cchiù destinate sulamende a cooperative de case popolare, ma a ville, negozie e ristorande.

Da picche tiembe jè in corse 'nu piane de requalificazione de strade e chiazze jndr'à 'u territorie comunale. A 'na decine de chilometre da 'a cetate, in direzione Lavelle, ste 'a frazione de Loconie.

Fraziune[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Loconie.

Apparte a le diverse contrade atturne a 'u territorie (ca idendificane 'a presenze de granne massarie, 'a cetate ave cumme uneche frazione 'u cendre rurale de Loconie, lundane 14 km.

Economije[cangecange 'a sorgende]

Paesagge tipeche de l'agre canosine, cu le arvule d'alèe a ffà da condorne
(LA)

«CANUSINAE FUSCAE
Haec tibi turbato Canusina simillima mulso
Munus erit. Gaude: non cito fiet annus»

(ROA–TARA)

«LE STOFFE SCURE DE CANOSE
Ecche 'u riale tune: 'na stoffe de Canose assaije simile a 'u vine
misckate a 'u miele. Statte tranguille: non ge invecchie accussì preste»

(Marche Valerie Marziale Apophoreta, CXXVII)

L'economije d'a cetate jè soprattutte legate a l'agricolture e a 'u settore primarie, senze trascurà l'allevamende.

Le resorse storeche, archeologgeche e turisteche aggevolane l'afflusse de vesitature; 'a posizione cendrale d'a cetate respette a 'u territorie atturne, 'nvece, ave condrebbuite a fà nascere 'mbrese soprattutte jndr'à le setture tessile e alimendare. Andiche "arte", sembre presente, jè quedde de l'artiggianate.

Agricolture[cangecange 'a sorgende]

Da l'uve daune avène prodotte 'u vine DOC Russe Canose.

'A posizione sciugrafeche mette 'u territorie canosine 'mbrà le Murge e 'u Tavoliere de le Pugghie, a picche chilometre da 'u 'nvase d'u Lache Locone. Nonostante probbleme de siccità subbite jndr'à le urteme anne, le coltivaziune de graminacee, d'a vite e de le ulive, soprattutte, garandiscene l'esportazione sus 'a scale mundiale de prodotte locale, cumme paste, vine, alìe u uegghie. Grazie a' temberature mite, tipeche d'a zone sò le produziune de fiche, fiche d'Indie, amennele, lambasciune, pesche e amarene, senze trascurà de le verdure (rape, "marasciuoli" e rucole in primis), legume e ortagge.

Jndr'à 'u 2005 non ge onne mangate polemiche e proteste da vanne de le agricolture a cause d'a scarse valutazione sus a le prodotte locale, a le quale se onne susseguite disage a' circolazione e scontre, cu 'a reggistrazione de episodie de cronache gnure[44].

L'allevamende, classeche d'a Pugghie e favorite ggià in andichità da 'u passagge d'u Tratture Regge, jè soprattutte ovine e caprine. Jndr'à l'agre atturne, quidde bovine, praticate jndr'à strutture adeguate, garandisce 'a produzione de latte e formagge pe le 'ndustrie casearie atturne.

L'agricolture canosine jè valorizzate pure grazie a' Fiere de Costandinopoli, fiere cambionarie ca se face jndr'à 'u mese de masce.

Artiggianate[cangecange 'a sorgende]

Assaije recercate jè 'a lavorazione a màne. 'A realizzazzione artiggianale de veste de vimine o vase de argille jè angore frequende. Resistene angore andiche mestiere cumme 'u calzolare o l'arrotine, oltre a attiivtà tradiziunale cumme 'a lavorazione d'u firre vattute.[45]

'Ndustrie[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à le urteme decennie, 'a cetate s'ave sveluppate da 'u punde de viste 'mrenditoriale. Grazie a 'u settore primarie, onne nate diverse aziende vinicole e olearie, 'nu pastificie e 'nu tarallificie. 'A cetate jè pure sede prengepàle de 'ndustrie tessile e farmaceuteche famose.

'U fatte de essere 'nu snode stradale strateggeche, ave permesse a' cetate de ospità 'nu belle numere de cendre destribbutive de merce cumme fratte e farmace.

Da le prime anne 2000 'u pruggette pa realizzazzione de 'nu termovalorizzatore sus a 'u territorie ave date vite a manifestaziune e proteste. Apprisse 'nu lunghe e comblesse contenziose 'mbrà 'u Comune e l'aziende costruttrice d'u 'mbiande, jndrìà ìu màrze 2007 'na sendenze d'u Conziglie de State ave annullate 'a congessione edilizie pa realizzazzione d'a cendrale[46].

Macchie mediterranèe vecine a' cetate. In cime a' colline, 'na tipeche massarie

Terziarie[cangecange 'a sorgende]

Le tanda site archeologgece, collegate da mostre e museée, garandiscene 'na bella affluenze de vesitature, ca avènene pure da l'estere[47][48][49][50]. Grazie probbie a le fluysse turistece e commerciale, se 'ndruche 'a presenze de tanda attivitate de restorazione[51], alcune sale ricevimenti[52] eppure de residenze geriatreche.

'Nfrastrutture e carresciamiende[cangecange 'a sorgende]

Strade[cangecange 'a sorgende]

Mappe de avvicinamende a Canose

'A cetate se iacchie vecine a une de le node autostradale cchiù 'mbortande d'u mezzoggiorne. 'Nfatte, da 'u 1973, l'autostrade A16 (Napule-Canose, dette pure autostrade de le doje mare) 'nderseche l'autostrade A14 (Bologne-Tarde, ditte pure Autostrade Adriateche).

A nord-est d'a cetate corre parallele a quedde ca osce a die jè 'a strade provingiale 231 Andriese Coratine (ex SS 98) 'a vie Traiane fatte da 'u 'mberatore Traiane jndr'à 'u 108 a.C.

'A vie Traiane collegave l'andiche Benevende a Brinnese. A l'altezze de Canose 'ngondre 'u jume Ofande, a l'epoche combletamende navigabbele. Jndr'à l'epoche romane stave probbabbilmende 'nu puèrte pe trasborde de le merce, ca faceve comungue referimende a 'u 'mbortandissime puèrte de Canose ca stave a Barlette. Otre strade de 'na certa 'mbortanze jè 'a Strade statale 93 Appule Lucane Barlette-Canose-Lavelle.

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Stazione de Canose de Pugghie.
Stazione de Canose

'A cetate ave 'na stazione ferroviarie, osce a die senze presenze ma comungue automatizzate, sus 'a linèe Barlette-Spinazzole. 'U pruggette de 'na linèe 'nderne jè d'u 1861, ma sulamende jndr'à 'u 1881 aven'e stipulate 'na convenzione cu 'a Suggettate Strade Ferrate Meridionali pa cvostruzione d'a linèe, devendate esecutive cu 'a legge 5550 d'u 20 luglie 1888, cu 'na spese previste de 7.994.460 lire de l'epoche. 'A linèe ferroviarie avenìe inaugurate 'u 1º aguste 1895. Da le anne novamnde 'a linèe ha state assaije redimenzionate, onne state redotte le fasce de binarie e le staziune sò senze presenze e automatizzate.

Mobbilità urbane[cangecange 'a sorgende]

'A cetate jè servite da autolinèe extraurbane ca 'a collegane cu le comune 'nzeccate e cu 'a maggiorparte de le comune d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane, d'a cetate metropolitane de Bare e d'a provinge de Fogge e da ttre linèe urbane.

Le autolinèe extraubane ca servene 'u traffeche locale avènene operate da:

Le linèe urbane so gestite da l'aziende Caputo.

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Palazze de Cetate

Elenghe de le amministraziune ca se onne succedute jndr'à stu comune jndr'à l'ere Repubblicane:

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
11 abbrile 1946 15 aguste 1946 Ettore Nalin Concentrazione Democratica Sinnache
16 aguste 1946 3 settemmre 1946 Gesèppe Papagna Comm. pref.
4 settemmre 1946 2 febbrare 1947 Hermann Carbone Comm. pref.
3 febbrare 1947 22 decemmre 1947 Ciro Conte Comm. pref.
22 decemmre 1947 3 masce 1948 Ovidie Gallo Blocco del Popolo Sinnache
3 masce 1948 29 decemmre 1950 Gesèppe Matarrese Partito Comunista Italiano Sinnache
29 decemmre 1950 13 aguste 1951 Gesèppe Calvani Comm. pref.
14 aguste 1951 2 febbrare 1952 Giaunne Carucci Comm. pref.
3 febbrare 1952 11 sciugne 1952 Gesèppe Calvani Comm. pref.
11 sciugne 1952 28 sciugne 1952 Savine De Salvia Partito Comunista Italiano Sinnache
28 sciugne 1952 29 scennare 1953 Frangische Metta Partito Comunista Italiano Sinnache
29 scennare 1953 12 settemmre 1956 Savine De Salvia Partito Comunista Italiano Sinnache
12 settemmre 1956 3 scennare 1957 Vite Rosa Comm. pref.
3 scennare 1957 28 novemmre 1957 Rafaele Perrone Comm. pref.
28 novemmre 1957 28 novemmre 1960 Vite Rosa Democrazia Cristiana Sinnache
28 novemmre 1960 17 masce 1962 Luigge Germinario Democrazia Cristiana Sinnache
23 luglie 1962 1º ottommre 1964 Marie Astolfi Democrazia Cristiana Sinnache
19 ottommre 1964 9 settemmre 1966 Luigge Germinario Democrazia Cristiana Sinnache
9 settemmre 1966 28 settemmre 1968 Pascale Verderosa Democrazia Cristiana Sinnache
14 ottommre 1968 23 novemmre 1968 Gesèppe Matarrese Partito Comunista Italiano Sinnache
11 scennare 1969 12 aguste 1970 Dunate Ressa Comm. pref.
13 aguste 1970 18 settemmre 1972 Pascale Masotina Partito Socialista Italiano Sinnache
2 decemmre 1972 27 settemmre 1973 Gesèppe Papagna Comm. pref.
27 settemmre 1973 20 sciugne 1974 Sabbine Carlone Democrazia Cristiana Sinnache
2 luglie 1974 11 scennare 1975 Luigge Germinario Democrazia Cristiana Sinnache
21 màrze 1975 26 luglie 1975 Andonije Tenace Comm. pref.
26 luglie 1975 25 aguste 1976 Gesèppe Matarrese Partito Comunista Italiano Sinnache
16 ottommre 1976 30 luglie 1979 Savine Basile Partito Comunista Italiano Sinnache
31 luglie 1979 25 luglie 1980 Salvatore Paulicelli Partito Comunista Italiano Sinnache
26 luglie 1980 25 masce 1981 Savine Matarrese Democrazia Cristiana Sinnache
15 luglie 1981 25 masce 1982 Fabrizie Gallo Democrazia Cristiana Sinnache
26 luglie 1982 29 scennare 1983 Gesèppe Ferorelli Comm. pref.
1º màrze 1983 10 luglie 1984 Salvatore Paulicelli Partito Comunista Italiano Sinnache
27 aguste 1984 28 settemmre 1985 Salvatore Paulicelli Partito Comunista Italiano Sinnache
12 ottommre 1985 23 masce 1986 Rafaele Rizzi Partito Socialista Italiano Sinnache
14 sciugne 1986 6 aguste 1986 Rafaele Rizzi Partito Socialista Italiano Sinnache
30 settemmre 1986 10 novemmre 1986 Sebbastiane Fortunato Democrazia Cristiana Sinnache
27 scennare 1987 26 settemmre 1987 Andonije Tenace Comm. pref.
27 settemmre 1987 11 abbrile 1989 Sabbine Carlone Democrazia Cristiana Sinnache
12 abbrile 1989 15 sciugne 1990 Mechele Gala Democrazia Cristiana Sinnache [53]
11 aguste 1990 16 abbrile 1992 Dumineche Dell'Aere Partito Socialista Italiano Sinnache [53]
16 abbrile 1992 28 aguste 1992 Marianne Milano Comm. straordinarie [53]
28 aguste 1992 21 decemmre 1995 Andrea Silvestri Democrazia Cristiana, Partito Popolare Italiano Sinnache [53]
21 decemmre 1995 1º febbrare 1996 Andonia Bellomo Comm. pref. [53]
2 febbrare 1996 22 màrze 1996 Andrea Silvestri Democrazia Cristiana, Partito Popolare Italiano Sinnache [53]
23 màrze 1996 17 masce 1996 Lorenze Trallo Democrazia Cristiana Sinnache
18 masce 1996 6 aguste 1996 Gesèppe Iaculli Comm. pref.
6 aguste 1996 5 settemmre 1996 Lorenze Trallo Democrazia Cristiana Sinnache
5 settemmre 1996 22 novemmre 1996 Gesèppe Iaculli Comm. pref.
23 novemmre 1996 22 sciugne 1999 Pascale Malcangio centro-destra Sinnache [53][54]
23 sciugne 1999 1º masce 2000 Andonije Nunziante Comm. straordinarie [53]
2 masce 2000 23 aguste 2001 Giuanne Lomuscio centro-sinistra Sinnache [53]
24 aguste 2001 13 sciugne 2002 Giuliane Perrotta Comm. straordinarie [53]
13 sciugne 2002 21 masce 2007 Frangische Ventola centro-destra Sinnache [53]
22 masce 2007 21 masce 2012 Frangische Ventola centro-destra Sinnache [53]
21 masce 2012 26 sciugne 2017 Erneste La Salvia PSI, lista civica, IdV, PD Sinnache [53]
26 sciugne 2017 22 sciugne 2022 Robberte Morra Movimento 5 Stelle Sinnache [53]
22 sciugne 2022 in cariche Vite Malcangio centro-destra Sinnache [53]

Gemellagge[cangecange 'a sorgende]

'A cetate jè gemellate cu:

Sport[cangecange 'a sorgende]

Ballone[cangecange 'a sorgende]

Ave sede jndr'ù comune 'a suggetate de ballone Associazione Sportive Dilettandisteche Canosa 1948 ca scioche jndr'à 'u cambionate de Eccellenze.

'N'otra suggetate, Associazione Sportive Dilettandisteche Canusium, funnate jndr'à 'u 2017, scioche jndr'à Promozione Pugghiese.

Stonne pure doje squadre de ballone a 5: l'ASD Playled Canosa A 5, ca scioche jndr'à Serie A2; e 'a Boemondo Calcio a 5, jndr'à Serie C2.

Ciclisme[cangecange 'a sorgende]

'A cetate ospite divese gruppe amatoriale, e pò avènene fatte ogne anne corse sus 'a strade de levèlle dilettandisteche e giuvanile. 'A prove cchiù 'mbortande jè 'a "Coppe San Sabbine", storeca corse pe dilettande organizzate da 'u locale G.S. Sabbine Patruno, osce a die aperte a le Elite/Under-23 e 'ngluse jndr'à 'ucalendarije d'a Federciclisme cumme gare reggionale.[55] 'A Coppe, assignate pa prima vote jndr'à 'u 1951, avene mise in palie ogne anne 'u 2 aguste; 'mbrà le vengetured'u passate stonne Dunate Giuliani, Luciane Rabottini, Alessandre Donati e Fabio Taborre, tutte pò passate a 'u ciclisme professionisteche, oltre a quidde d'u monopolitane, iridate de ciclocross, Vite Di Tano.[56]

Da 'a cetate ave passate cchiù vote 'u Gire d'Itaglie:

  1. 24 masce 1984 (7ª tappe; Fogge - Marconie de Pisticce);
  2. 9 masce 2013 (6ª tappe; Mole de Bare - Margherite de Savoie).

Ha state pò cchiù vote sede de arrive e partenze de tappe d'u Gire de Pugghie.

Palazzette d'u Sport

Pallacanestre[cangecange 'a sorgende]

Ave sede 'na suggettate de pallacanestre maschile funnate jndr'à 'u 2000, chiamate A.S. Canusium, ca scioche 'u Cambionate de Serie C.

Pallavvole[cangecange 'a sorgende]

Stonne doje suggettate de pallavvole: 'a Polisportive Canose e 'a Diomede Canose, jndr'à le cambionate femminile, ca osce a die sciocane rispettivamende le cambionate de prime divisione e serie D reggionale.

'Mbiande sportive[cangecange 'a sorgende]

Le prengepàle 'mbiande sportive sò:

  • Stadie Comunale San Sabbine
  • Palazzette d'u Sport
  • Palazzette d'u Sport Maure Lagrasta

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Canose de Pugghie, su tuttitalia.it. URL conzultate il 27 novemmre 2022.
  2. canosaweb.it, https://www.canosaweb.it/notizie/il-vescovo-sant-alfonso-secondo-protettore-di-canosa/.
  3. canosaweb.it, https://www.canosaweb.it/rubriche/giuseppe-di-nunno-stilus-magistri/madonna-della-fonte-patrona-di-canosa/.
  4. (IT) Bilancio demografico mensile anno 2022 (dati provvisori), su demo.istat.it, ISTAT.
  5. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  6. DiPI Online - Dizionario di Pronuncia Italiana, su dipionline.it. URL conzultate il 15 sciugne 2013 (archivijate da l'url origgenale il 9 ottommre 2018).
  7. AA. VV., Dizionario di toponomastica. Storia e significato dei nomi geografici italiani., Milano, Garzanti, 1996, p. 132, ISBN 88-11-30500-4.
  8. canusciute angore osce a die pe quidde nome
  9. Cite errore: Tag <ref> invalide; nisciune teste ha state date pe le referimende nnomenate template divisione amministrativa-abitanti
  10. Valle dell'Ofanto, su biopuglia.iamb.it, Biopuglia. URL conzultate il 16 abbrile 2012 (archivijate da l'url origgenale il 9 luglie 2007).
  11. Pagina con le classificazioni climatiche dei vari comuni italiani, su confedilizia.it. URL conzultate il 9 masce 2008 (archivijate da l'url origgenale il 27 scennare 2010).
  12. Servius Marius Honoratus, Commentarii in Vergilii Aeneidos libros, 11, 246.
  13. Torelli, Marie (1992) "Il quadro materiale e ideale della romanizzazione", jndr'à Principi imperatori vescovi, pp. 608-619.
  14. Canussio, Vittorio, (1993-94) Il problema dell'etimo Canusium, jndr'à Invigilata Lucernis n° 15 - 16.
  15. Padula, Vincenzo (1871), Protogea ossia l'Europa preistorica, p.136
  16. 16,0 16,1 Jacobone, Nunzio (1922), Canusium. Un'antica e grande città dell'Apulia. Ricerche di storia e topografia, pp. 11 - 13. L'autore reporte le ttre ipotesi (quedde serviane, greche e ebbraiche) scettannelle e ipotizze 'na derivazione messapeche o iapigge.
  17. Cumme a otre cetate pugghiese de origgene simile, cumme pe esembie Venose o Ginose.
  18. Schulze, Wilhelm (1963) Zur Geschichte lateinischer Eigennamen (trad. Storia dei maggiori nomi propri latini), p.313
  19. Corrente, Marisa (1992), "L'insediamento di Toppicelli", jndr'à Principi imperatori vescovi, pp-63-71.
  20. De Juliis, Ettore Maria (1992), "Le ambre intagliate", jndr'à Principi imperatori vescovi, pp. 128 - 130.
  21. Ulino, Maurizio (2008) L'Età Barocca dei Grimaldi di Monaco nel loro Marchesato di Campagna
  22. Quiste se puterene freggià d'u titole de "Pringipe de Canose", cu Reggie decrete d'u 2 luglie 1914 aprrime d'u 28 ottommre 1922, partenne da Erneste (1886), 'nzigne a l'esplicite non recanuscimende de le titole nobbiliare sangite da 'a Costituzione. Titole, comunque, ca ave devendate parte 'ndegrande d'u nome.
  23. Il Principe Alberto II di Monaco a Canosa: «Qui è come tornare a casa», su corrieredelmezzogiorno.corriere.it, Corriere del Mezzogiorno. URL conzultate il 21 abbrile 2022.
  24. Osce a die sede d'a locale Funnazzione Archeologgeche (F.A.C.) Fondazione Archeologica Canosina, su canusium.it, canosium.it, 2012. URL conzultate il 16 abbrile 2012 (archivijate da l'url origgenale il 24 scennare 2012).
  25. Ditte pure Palazze vescovile.
  26. Scettate 'nderre jndr'à le anne '80, avere state 'nzippate 'mbrà quedde ca osce a die jè vie Giuanne Malcangio e vie J.F.Kennedy
  27. Sede d'u Musèe de le marionette.
  28. Sede d'a mostre locale de le presepere.
  29. Osce a die aunite jndr'à l'uneca parrocchie de le Sande Frangische e Biagge
  30. 30,0 30,1 L'allore Presidende d'a Repubbleche Carle Azeglie Ciampi accumbagnò l'assegnazione d'u recanuscimende cu 'na note: "Apprisse a l'armistizie, abbandunate da le tedesche, [Canose] subbìe 'nu violende bombardamende [...]. 'A popolazzione se affurticò le maneche jndr'à 'na gare generose de solidarietà pe dà 'na màne a le superstite e a le senze tette, danne prove de ierte virtù civiche e granne spirite de abnegazione."
  31. Cangiate cu doje ande de legne
  32. Seconne otre opinione, de Amalfi.
  33. Lem terme Ferrara e Lomuscio a Canosa, su ilovecanosa.it, canosaweb, 2021. URL conzultate il 5 settemmre 2023.
  34. Statistiche I.Stat - ISTAT;  URL consultate in date 28-12-2012.
  35. Scuole Canosa di Puglia (BT) - pubbliche e private, su tuttitalia.it.
  36. Canosa di Puglia - Fondazione Archeologica Canosina, su canusium.it (archivijate da l'url origgenale il 23 scennare 2012).
  37. 'A Combagnie Aurora, funnate da Lorenze Dell'Aquila, accumenzò jndr'à 'u 1882 e ha state 'a prime in assolute a proporre a 'u pubbleche pugghiese le marionette cu armature luccecande, uecchie de cristalle, 'mbegnate in amore e duelle. Onne state l'urtema combagnie d'u lore genere a calà 'u siparie jndr'à seconda metà de le anne ottande.
  38. 'A Funnazione nasce jndr'à 'u 1992 da 'n'operazione de sensibilizzazzione d'a popolazzione jndr'à le combronde d'u patrimonie archeologgeche d'a cetate e quase sembre private a' cetate. Pe cchiù 'mbormaziune: Site ufficiale
  39. Cultura, giornata storica per Canosa. Bray: "Turismo leva per lo sviluppo", su bari.repubblica.it, La Repubblica. URL conzultate il 16 novemmre 2013.
  40. “Una femmina”, il regista Costabile: «Incontro con la Desolata momento decisivo», su canosa.news24.city, 1º marzo 2022. URL conzultate il 1º abbrile 2023.
  41. "Ti mangio il cuore", su sentireascoltare.com, Sentireascoltare, 25 agosto 2022. URL conzultate il 1º abbrile 2023.
  42. Le sette colline sò San Giuanne, Sanda Sofie, San Giorge, Mondescupole, San Leucio - ditte pure de le SS. Quaranta, Sanda Lucie e Murgette.
  43. Chiamate accussì pe vie de 'na colonne uettecendesche sus addò ste 'a statue d'a Madonne, ca rappresende, 'mbrà l'otre, 'u 'ngresse a' zone Castelle (vecchie Acropoli).
  44. Articolo de La Repubblica d'u 29 aguste 2005.
  45. Atlante cartografico dell'artigianato, vol. 3, Rome, A.C.I., 1985, p. 11.
  46. Comune de Canose de Pugghie, Ufficie Stambe, Comunicate Stambe 22 màrze 2007.
  47. Visita dell'Università di Budapest a Canosa di Puglia, su ithinkmagazine.it. URL conzultate il 22 màrze 2021 (archivijate da l'url origgenale il 2 aguste 2012).
  48. Gli Ipogei di Canosa tra le mete preferite dai turisti di tutta Italia
  49. Grande affluenza di turisti a Canosa nel periodo pasquale, su ilovecanosa.it. URL conzultate il 28 febbrare 2016 (archivijate da l'url origgenale il 6 màrze 2016).
  50. affluenze record aguste 2015
  51. [1]
  52. [2]
  53. 53,00 53,01 53,02 53,03 53,04 53,05 53,06 53,07 53,08 53,09 53,10 53,11 53,12 53,13 53,14 http://amministratori.interno.it/
  54. Prime Sinnache elette direttamende pe preferenze
  55. 71^ COPPA SAN SABINO - 36° GRAN PREMIO D’ESTATE - 20° MED. D’ORO SAN SABINO, su federciclismo.it. URL conzultate il 15 scennare 2023.
  56. Coppa San Sabino, su museociclismo.it. URL conzultate il 15 scennare 2023.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • AA.VV., Marrese; Satalino, Agricoltura e turismo per lo sviluppo di Canosa, Bare, Arti grafiche Savarese, 1968.
  • AA.VV., Centro studi storici e socio-religiosi in Puglia; Basilica cattedrale di San Sabino; Fondazione Archeologica Canosina, Canosa: Ricerche storiche, Fasane, Schena, 2003.
  • AA.VV., Canosa tra passato e presente, Canose de Pugghie, Del Vento, 1997.
  • AA.VV., Guide d'Italia - Puglia, Melàne, Touring Club Italiano, 2008, ISBN 978-88-365-4556-8.
  • Asselti, Canosa di Puglia e la sua storia e i suoi monumenti, Andrie, Tip. Guglielmi, 1986.
  • Gioie Bertelli, M. Falla Castelfranchi, Canosa di Puglia e la sua storia e i suoi monumenti, Rome, Tip.Imperia, 1981.
  • Marcelle Chelotti, La Epigrafi romane di Canosa, Bare, Edipuglia, 1990.
  • Gerarde Chiancone, La Cattedrale e il Mausoleo di Boemondo in Canosa, Andrie, Tip. Guglielmi, 1983.
  • Mechèle Cilla, Caratteri e restauri del mausoleo di Marco Boemondo d'Altavilla, Lavello, Alfagrafica VolonninoI, 1993.
  • Marise Corrente, Claudio Ciccarone, Canusium: l'ipogeo dei serpenti piumati, Canose de Pugghie, Serimed, 2003.
  • Ettore M. De Juliis, L'Ipogeo dei vimini di Canosa, Bare, Edipuglia, 1990.
  • Frangische Di Muro, Li sciùch d na vòlt: Canosa di ieri e di oggi, Fogge, Centrografico francescano, 1999.
  • Mechèle Di Ruggiero, Correva l'anno... a Canosa, Andrie, Arts Media, 2016.
  • Fondazione Archeologica Canosina, Principi, Imperatori, Vescovi - Duemila anni di storia a Canosa, Venezie, Ed. Marsilio, 1992.
  • Daniele Giancane, Paolo Comentale, Le marionette di Canosa: alla ricerca di una cultura, Bare, Ragusa, 1985.
  • Frangische Grelle, Andrée Giardina, Canosa romana, Rome, "L'Erma" di Bretschneider, 1993.
  • Nunzie Iacobone, Canusium, Lecce, Ed. Salentina, 1922.
  • Nunzie Iacobone, Una grande e antica città dell'Apulia. Canusium. Ricerche di storia e topografia, Galatine, Ed. Salentina, 1962.
  • Mattèe Ieva, Canosa dal territorio al castello: i caratteri della strutturazione del territorio in rapporto al sistema difensivo e alla nascita del castellum, Bare, Mario Adda Editore, 2003.
  • Andonije Lenoci, Canosa all'ombra delle necropoli, Udine, Ed.Alpe Adria, 2003.
  • Caetane Maddalena, on. Raffaele Cotugno, Il 1860 in Canosa: narrazione storica ricavata da documenti e preceduta da brevi notizie su Canosa nei primi sessant'anni del secolo, Sala Bolognese, Forni, 1973.
  • Gesèppe Morea, Canosa. I suoi ruderi, i suoi monumenti, Barlette, Ed.Rizzi, 1962.
  • Gesèppe Morea, Canosa: dalle origini all'Ottocento, Barlette, Linotipia Rizzi & Del Re, 1968.
  • Gesèppe Morea, L'acropoli-castello di Canosa, Bare, Arti grafiche Savarese, 1969.
  • Gesèppe Morea, Arte e monumenti a Canosa, a cura di Centro di servizi culturali, Canose de Pugghie, 1969.
  • Gesèppe Morea, I gioielli ellenistici di Opaka, nobile fanciulla canosina, Bare, Savarese, 1972.
  • Dumineche Morra, Frammenti storici: Canosa e i suoi dintorni, Lavelle, Alfagrafica Volonnino, 1994.
  • Frangische Morra, I segreti di una incursione aerea - Canosa di Puglia 6 novembre 1943, Rome, Aracne Editrice, 2006.
  • Attilio Paulicelli, San Sabino nella storia di Canosa, Bare, Tip. San Paolo, 1967.
  • Ada Riccardi, Angela Ciancio; Marcella Chelotti, Canosa, Bare, Ed. Dedalo, 1980.
  • Luiggia Sabbatini, Ceramiche di scavo della zona archeologica di Canosa: un'indagine archeometrica, Bare, Proto, 2002.
  • Biagge Saraceno, Canosa di Puglia città tre volte millenaria, Melfi, Grafiche Vulture, 1965.
  • Soprintendenza per i beni archeologici della Puglia, 1912 un ipogeo al confine: tomba Varrese: Canosa di Puglia, Palazzo Sinesi, 22 ottobre 2000, a cura di Marisa Corrente, Canose de Pugghie, Serimed, 2001.
  • Maurizie Ulino, L'Età Barocca dei Grimaldi di Monaco nel loro Marchesato di Campagna, Napoli, Giannini editore, 2008.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN242101665 · SBN (ITENBRIL000141 · BAV (ENITJA497/1345 · LCCN (ENn87847580 · GND (DE4085139-4 · BNF (FRcb122265063 (data) · J9U (ENHE987007560143505171 · WorldCat Identities (ENlccn-n87847580

Collegamiende fore a Uicchipèdie[cange 'a sorgende]

  • Pugghie Portale Pugghie: accede a le vôsce de Uicchipedia ca trattane de Pugghie