Motele

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Mottola)
Motele
comune
Motele – Bandiera
Motele – Veduta
Motele – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheGiampiero Barulli (cendresinistre) da 'u 07/05/2012
Territorie
Coordinate40°38′00″N 17°02′00″E / 40.633333°N 17.033333°E40.633333; 17.033333 (Motele)
Altitudine386 m s.l.m.
Superficie213,96 km²
Crestiàne16 152[1] (28-02-2014)
Denzetà75,49 ab./km²
FraziuneSan Basilio
Comune 'nzeccateAlberobbelle (BA), Castellaneta, Gioia d'u Colle (BA), Martina Franghe, Mazzafre, Noci (BA), Palascianidde, Palasciane
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74017
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073019
Cod. catastaleF784
TargheTA
Cl. sismichezone 3 (sismicità vasce)[2]
Cl. climatiche1644
Nome javetandemottolese
PatroneSan Tummase Becket
Sciurne festive29 decemmre
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Motele
Motele

Mappe de localizzazione: Pugghie
Motele
Motele
Motele – Mappa
Motele – Mappa
Posizione de Motele a 'u 'nderne d'a Provinge de Tarde
Site istituzionale

Motele (in tagliàne Mottola) éte 'nu comune tagliáne de 16.341 crestiáne[3], d'a Provinge de Tarde jndr'à Pugghie.

Se iacchie sus a 'na colline (387 m s.l.m.). Jè ppure comunemende chiamate 'a Spie d'u Ionie o de le Pugghie. Stu nome l'ha state date pa posizione sciugrafeche strateggeche; infatte, da certe punde d'a cetate jè possibbele 'ndrucà tutte 'u panorame d'u gurfe de Tarde.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije d'a Pugghie.
(IT)

«Da l'alto de la vetta guarda, come da un grande balcone aperto, lo splendore azzurro del golfo di Taranto. Il viaggiatore che passa di lontano, scorge sul colle che si eleva sulla vasta pianura, le sue case bianche ed appollaiate. La dicono, la spia delle Puglie»

(ROA–TARA)

«Da l'alte d'a vette uarde, cumme da 'na granne balcone apirte, 'u splendore azzurre d'u gurfe de Tarde. 'U viaggiatore ca passe da lundàne, 'ndruche sus a 'u colle ca se 'nzippe sus a pianure larije, le cose vianghe soje e a fiche. 'A dicene, 'a spie de le Pugghie.»

(Michele Lentini)
Murge meridionale

Motele, se iacchie jndr'à vanne sud d'a Murge, nasce sus a 'na colline de 387  m s.l.m., 'nguèdde a 'u Mare Ionio.

'U territorie sue parte da 70 m s.l.m. de altezze minime e spicce 'mbonde a 506 m s.l.m. de altezza massime. 'U territorie comunale confine a nord cu Noci, a nord-ovest cu Gioia d'u Colle, a nord-est cu Alberobbelle e Martina Franghe, a ovest cu Castellaneta e a sud-est cu Mazzafre, a sud cu Palasciane e Palascianidde. 'A superficia soje jè de 292,33 km² ca signifeche ca 'u comune stè a 'u 42° poste d'a classifeche de le comune tagliàne cu 'a cchiù granne estenzione territoriale. 'U territorie de Motele jè caratterizzate da 'a presenze de gravine, de vosche (de pine o de quercie) e pure de zone cu macchie mediterranèe spondanèe.

Clime[cangecange 'a sorgende]

'A distanze vecine da 'u mare (cchiù o mene 10 km da 'u Ionio) tène 'u clime cavede, pure ca 'a cetate se iacchie sus 'a colline. 'A temberature medie, jè atturne a le 8-9 °C jndr'à 'u periode invernale, pe pò passà a 22-25° jndr'à quidde estive, cu minime termice jndr'à le nuttate invernale ca scennene pure sotte a le 2° e cu massime de 26°-32° jndr'à le pomerigge de aguste.

Jndr'à tabbelle de sotte avènene repurtate le valore medie ca se reggistrane jndr'à l'Arche Ioniche tarandine, d'u quale pure 'u territorie de Motele ne face parte[4]:


Mese Mise Staggiune Anne
Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Inv Pri Est Aut
Temb. max. medie (°C) 11.8 12.8 14.9 18.3 23.1 27.5 30.4 30.5 26.5 21.4 16.8 13.4 12.7 18.8 29.5 21.6 20.6
Temb. min. medie (°C) 4.6 4.9 6.5 8.7 12.5 16.4 19 19.2 16.5 12.8 9.0 6.2 5.2 9.2 18.2 12.8 11.4
Piogge (mm) 59 58 54 36 33 23 22 23 37 73 73 63 180 123 68 183 554
Umidità relative (%) 77.8 76.6 75.4 72.9 70.2 65.7 61.8 63.6 70.0 76.0 78.9 78.9 77.8 72.8 63.7 75 72.3

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Storie d'a Pugghie.
Le origgene d'u nome

Non ge se onne certezze sus a l'origgene d'u nome d'a cetate; onne state penzate 'nu sacche de ipotesi, 'mbrà le quale 'a derivazione da "motta" ("alture"). Le grafìe storeche documendate e accertate sonde "Motula" (latine), jndr'à tiembe cchiù vecine "Motola" e spicciane "Mottola" (IT).

'U palazze comunale de notte

'A colline de Motele ave 'ndrucate 'u territorie sue e l'agglomerate urbane inderessarse de frequandaziune umane costande accumenzanne da 'a preistorie, cumme ave demostrate l'acchiamende, jndr'à 'u 1899, de 'nu ropostiglie de bronze ca risalivane a l'Età d'u Firre. 'A presenze umane sus 'a colline duranne'u I millennie n.C. se ave da 'na collezzione de bronze (osce a die stipate jndr'à 'u Musèe Nazionale de Tarde) recuperate jndr'à 'u 1899, duranne 'u scave de le fondamende de Palazze D'Onghia (osce a die 'mbrà vie Mazzini e vie D'Acquisto)[5].

Avenìe distrutte jndr'à 'u 1102 pe colpe d'u malgoverne d'u cangelliere tarandine Muarcaldo. Pe l'età medievale, 'a prima fonde scritte appartene a le prime decennie de l'XI sechele e face riferimende 'a fondazione d'u castellum de Motele da vanne d'u catapane Basilio Boioannes, in funzione strateggeche-militare andisaracene[6].

Duranne 'a dominazione normanne resulte già sede vescovile e rumane 'nzigne a 'u 1818, quanne avenìe soppresse pe effette d'u Congordate nuève 'mbrà Pio VII e Ferdinando I de Borbone e aggregate a Castellaneta. Pò s'acchiò sotte 'a dominazione sveve, angioine e aragonese.

Jndr'à 'u 1653, cu atte rogate da 'u notare Giuanne Jangele Durante de Napule, 'u feude de Motele avenìe vennute a Frangische Caracciolo VII duche de Martine, a 'a quale casate rumanìe sottomesse 'mbonde a le legge eversive de le feude d'u 1806.

Cu 'a restaurazione, Motele seguì le vicende probbie d'u Risorgimende nazionale, suffrìe l'azione eversive d'u brigandagge e partecipò a 'u processe de riorganizzazzione politeche-sociale, pu proficue raggiungimende de 'na nova fisionomije amministrative, economeche e culturale.

Simbole[cangecange 'a sorgende]

Motele tenève 'nu stemme ggià da 'u Medioeve e già da 'u 1102 ere signate sus 'a porte prengepàle d'a cetate. Stu simbole avenìe ausate 'mbonde a 'u 1814. 'Nu terramote forte forte, arrevate jndr'à nuttate d'u 16 scennare 1818 facìe scuffulà totte 'a strutture d'a Porta Granne e 'u mannò in rovine. 'U stemme rappresende 'na torre cu doje acidde gnure, appollaiate in posizione frondale sus 'a merlature. 'A torre simbolegge 'a fortezze e l'origgene andichissime de Motele, invece l'acidde volene ccu significhescene prosperità e furtune. Da 'u 1881 'u stemme avène ausate da 'u Comune cumme suggelle de le uffice. 'U gonfalone d'u Municipie 'u reporte 'mbrà 'u russe e 'u vianghe de le bande sue, a 'u cendre, sotte 'na corone marchesale.

'U diritte de fà ause d'u stemme de osce a die ha state recanusciute a'u Comune de Motele cu Decrete d'u Cape d'u Guverne - Prime Ministre Segretarie de State - in date 8 marze 1934. 'A descrizione, repurtate jndr'à 'u stesse Decrete jè 'a seguende:

(IT)

«"D'azzurro, alla torre merlata d'oro aperta e finestrata di nero e sormontata da due corvi approntati e poggiati sui due merli esterni. Ornamenti esteriori da Comune"»

(ROA–TARA)

«"D'azzurre, a 'a torre merlate d'ore aperte e finestrate de gnure e sormondate da doje corve approndate sus a doje merle de fore. Ornaminde de fore d'u Comune»

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Architetture releggiose[cangecange 'a sorgende]

Chiesere[cangecange 'a sorgende]

Le Grotte de Die[cangecange 'a sorgende]

Verse 'a fine d'u I Millennie, soprattutte sotte 'u dominie bizzandine, grazie a l'influenze de le culte oriendale, jndr'à 'u territorie de Motele e jndr'àle zone atturne le releggiuse ausavane lassà le vestite e dedicarse a 'a preghiere.

'U releggiose normalmende se dedicave a 'u culte jndr'à monastere rurale piccinne, funnanne comunitate monastiche piccenne o, solitamende jndr'à certe grotte scavate pure a màne a nude. 'U fatte ca ste forme nuève de culte se spannevane e de le monestere piccinne se avìe soprattutte 'a dominazione normanne. Cu l'appogge d'a Chiesere cattoleche le cambagne pugghiese, 'mbrà le quale quedde motolese, afrondare 'na "ricattolicizzazzione", pe no lassà tracce de le culte e de le 'nfluenze d'a Chiesere bizzandine ca cchiù nnande a 'nu scisme se devedìe da 'a Chiesere cattoleche. Nonostande 'a cacciate da le terre pugghiese, jndr'à 'u territorie de Motele e jndr'à le chiesere rupestre jè fortissime l'influenze architettoneche de Bisanzie, jndr'à 'nu mode particolare jndr'à 'u culte de le immaggine sacre a 'u 'nderne de le cripte. Ste immaggine rappresendavane generalmende le sande. Fortunatamende, Motele stipe angore 'nu belle numere de ste cripte" o "temblie de culte".

'Mbrà le cripte cchiù 'mbortande arrecurdame chidde de:

Jndr'à ste cripte angore osce a die stonne stipate 'nu sbuènne de affresche releggiose.

Architetture civile[cangecange 'a sorgende]

Cendre storeche[cangecange 'a sorgende]

Part. cendre storeche: l'arche Fanelli

'U cendre storeche nasce jndr'à 'u core d'a cetate, 'a particolarità soje jè quedde de essere fatte prengepàlmende da case appettate de vianghe.

'U cendre storeche rappresende une de le luèche cchiù belle e cchiù 'mbortande da 'u punde de viste turisteche; apparte a 'nu sbuènne de vie, se ponne acchiaà chiazze piccenne, jndr'à le tiembe anfiche luèche de 'ngondre pe le crestiane d'u poste. 'A cchiù famose de ste chiazze jè "Larje San Necole". 'A chiazze pigghie 'u nome da l'andichissime convende de San Necole 'nzippate jndr'à prima colonizzazzione bizzandine. Otre chiazze piccene sò quedde de "Larje Chiesere Madre" ca 'nzigne a le anne trende ospitave 'na granne cisterne (da 'a quale angore osce a die se pò 'ndrucà 'u perimetre origgenale) e "Larije Mater Domini". Otra caratteristeche piccenne d'u cendre storeche motolese jè 'u suggestive e storeche "Arche Fanelli", 'n'arche ca se iacchie jndr'à stradine ca se chiame uguale e resale a 'u XV sechele ca face comunicà doje isolate d'u cendre[7].

Jndr'à 'u cendre storeche, spicciane, se iacchiane quattre chiesere: 'a chiesere d'a 'Mmaculate Congezione, 'a chiesere d'u Carmele, 'a chiesere d'u Rosarie e 'a chiesere Matrice, de epoche d'u Dojecinde, ca face vedè 'nu 'mbiande spettacolare a ttre navate[8].

Fore a 'u borghe andiche, ma sembre jndr'à 'u cendre d'u paese se iacchie 'a chiazza prengepàle, chiamate Chiazze XX Settemmre e 'u Palazze Municipale, costruite jndr'à 'u 1887 cu facciate in stile neoclasseche. 'A pavimendazione jè fatte da uette mosaice ottagonale ca fanne vedè avveneminde storece o leggendarie d'a cetate[9].

Architetture militare[cangecange 'a sorgende]

Le mure greche[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à lò'estate d'u 1995 studie archeologgece reportane a 'a luce reste de grosse mure greche ca resalene a l'età ellenisteche (IV sechele n.C.). Chiste rappresendane 'u cchiù andiche e illustre monumende urbane motolese. 'A murature, tipicamende greche, ere formate da doje cortine de blocche de carpare belle squadrate, lunghe cchiù o mene 1,25 metre e ierte cchiù o mene 40-50 cendimentre e, chiandate cu attenzione a secche. 'U scope prengepàle de le mure ere quidde de difennere 'a cetate da le 'nvasore ca arrevavane a 'a colline. Le mure rivestivane pe cchiù o mene 1.600 metre totte l'acropoli motolese e, recendemende, le urteme indagginee archeologgeche stonne a demostrane ca 'n'alture accussì 'mbortande strateggicamende ere ggià javetate jndr'à prima metà d'u seconde millennie n.C. da popolazziune de culture protoappennineche e avere state ggià attivamende frequendate sie jndr'à l'Età d'u Bronze ca jndr'à quedde d'u Firre.

Site archeologgece[cangecange 'a sorgende]

'U villagge rupestre de Petrusce[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Habitat rupestre de Motele.
Gravina jndr'à 'u territorie motolese
Affresche ca rappresende 'a Deesis jndr'à chiesere de San Necole

'U territorie de Motele jè ricche assaije de gravine e de lame, disposte prengepàlmende a sud d'u cendre javetate. 'Mbrà le prengepàle gravine stonne chidde d'a Forcelle, de San Biagge, de Càpe Gavito e de Petrusce. Securamende quest'urteme jè 'a cchiù belle e 'a cchiù granne de tutte l'Arche Ioniche: se iacchie a sud-est d'u cendre javetate, andicamende jedde ha date repare a le vilità locale 'mbonde a l'XI-XII sechele. 'A gravine offre 'nu spettacole granne assaije grazie a 'a quandità de grotte, totte scavate a màne e quase totte comunicande 'mbrà lore, pure ce mise une sopra e l'otre cumme ce sonde tanda edifice. Jndr'à gravine sonde presende pure chiesere rupestre ricche de graffite. Jndr'à l'urteme anne a le margine d'a gravine onne state acchiate pure 'nu sbuènne de tracce de 'nzediaminde medievale.

'A lame de Petrusce jè longhe cchiù de 4 km e vè da le pendice de Motele 'mbonde a Palasciane, cu a l'inderne cchiù de dojecinde grotte, abitaziune, chiesere, chiaute medievale cullegate 'mbrà de lore da scalinate e sendiere[10].

Duranne 'a seconda uerre mondiale, le grotte d'u "villagge rupestre" de Petrusce onne state ausate cumme ripare da le surdate pulacche. 'A gravine de Petrusce jè percorse da 'nu "jume" piccinne ca jndr'à l'urteme anne s'ha quase assucate a cause d'a siccità, ma ca condinue angore osce a scorrere pure grazie a l'acque ca derive da 'u 'mbiande idriche de depurazione d'a cetate.

Aree naturale[cangecange 'a sorgende]

Le vosche[cangecange 'a sorgende]

'U territorie de Motele jè particolarmende caratterizzate da 'a presenze de zone voschive. Sò presende, 'nfatte, vosche pe cchiù o mene 5.800 ettare, 'u 30% d'a superficie comunale, urteme stuèzze d'a granne foreste che 'mbonde 'a fine d'u Uettecinde recoprive granne parte d'a Pugghie e d'a vicine Basilicata[11].

'U comune presende jndr'à le vosche sue almene quattre tipe de querce, 'u leccie (Quercus ilex), 'a roverelle (Quercus pubescens Willd), 'a Spinose (Quercus Coccifera o Calliprinos Webb) e 'u fragne (Quercus Trojana Webb), une de le querce cchiù rare presende jndr'à l'Itaglie. 'Mbrà le prengepàle vosche stonne chidde de Sand'Andonie, quidde de Lama Cupe e quidde de Burgensatiche.

'U vosche de Sand'Andonie, de probbietà d'u comune, nasce sus a dodice collinette ierte 'mbrà le 400 e le 460 m s.l.m.. Se iacchie jndr'à vanne nord-est d'a cetate, jidde se stenne pe cchiù o mene 520 ettare e jè 'nu vosche prevalendemende de querce de fragne. 'Mbrà 'a faune d'uvosche ste da segnalà 'a presenze de le cinghiale, pure ce 'u numere lore jndr'à l'urteme anne s'ha avasciate, soprattutte pe colpe d'a cacce.

'U vosche de Lama Cupe, a nord d'a cetate, se iacchie jndr'à zone de Dolcemorse. Nasce sus a 'nu soprassuole de cchiù o mene 200 - 300 m s.l.m.. Pure stu vosche jè prevalendemende de querce, ma ste pure da segnalà 'a presenze de l'Acere minore.

'U vosche de Burgensatiche nasce sus a 'n'altepiane ca se iacchie a cchiù o mene 276 - 300 m s.l.m.. Pure jidde jè 'nu vosche prevalendemende de fragne, ma 'a caratteristeca prengepàle soje jè 'a notevole presenze de orchidee selvatiche.

'A macchie mediterranèe[cangecange 'a sorgende]

Rosmarinus officinalis (Rosmarine)

'A macchie mediterranèe jè presende in granne parte d'u territorie de Motele, soprattutte jndr'à zone de le grotte e de le gravine. 'A macchie mediterranèe se presende sotte forme de boscaglie arbustive ca duranne l'arche de l'anne non ge perde maje 'a tanda veggetaziona soje e 'u culore caratteristeche. Particolare jè 'u paesagge ca se manifeste duranne 'a primavere quanne 'u territorie se ienghie de 'nu sbuènne de orchidee selvatiche. 'Mbortande pure 'a presenze d'u rosmarine ca caratterizze 'u paesagge pure cu 'u profume sue.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

'A stime d'a popolazzione motolese de le sechele passate jè possibbele da 'u XVI sechele, quanne avenèrene istituite le reggistre cedularii.[12]

Crestiane censite

Etnie e minoranze furastire[cangecange 'a sorgende]

A Motele risiedene 211[13] catedine furastire, pare a 'u 1,29% d'a popolazzione residende. Le nazionalità cchiù rappresendate sonde:

Tradiziune e folclore[cangecange 'a sorgende]

Le rite d'a Sumàna Sande[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Confraternite d'u Carmine de Motele.

Assaije 'mbortande sonde lemanifestaziune releggiose legate a 'a Sumàna Sande: quedde d'u sciuvedìe Sande cu 'a caratteristeche Adorazione de le Sepolcre da vanne de le "paranze", ca percorrene 'ngappucciate e a scazate le vie d'a cetate e, quedde de le prugessiune d'u venerdìe Sande e d'u sabbate Sande. Assaije suggestive jè 'a prugessione de le "Mistere" (tradiziunale statue ca raffigurane le scene d'a Passione de Cristo) ca se fanne 'a matine d'u sabbate Sande a cure d'a Confraternite d'u Carmine de Motele.

Releggione[cangecange 'a sorgende]

'A chisere cristiane evangeliche pendecostale

'A releggione cchiù pratecate a Motele jè quedde cattoliche. 'U comune appartene a 'a diocesi de Castellaneta e ha state in passate sede de diocesi. Motele jè 'nu paese angore legate a le probbie tradiziune e devoziune releggiose: sus a tutte quedde de San Tommase Backet, a 'u quale avène dedicate 'na manifestazione tiatrale ca ne arecorde 'u martirie.

Otra releggione professate a Motele jè 'u protestandesime: 'a comunitate evangeliche battiste je attestate da 'u 1878[14], invece quedde pendecostale jè cchiù recende. Tutte e doje onne state dotate de edificie probbie de culte. Se iacchie, pure, 'na Sale d'u Regne d'a congregazione de le Testimune de Geova e 'na chiesere avventisteche.

Culture[cangecange 'a sorgende]

'Struzione[cangecange 'a sorgende]

'A sede d'u licèe sciendifeche "Einstein"

Le istitute de 'struzione de Motele 'ngludene quattre scole de l'infanzie (doje de le quale pubbleche e e otre e doje parificate), doje primeria e une secondarie de prime grade articolate jndr'à doje strutture[15]

Ste pure cumme sede 'u licèe scendifeche "Albert Einstein" e l'istitute tecniche professionale pe le servizie suggiale "M. Lentini" cu le indirizze chimiche-biologgeche, grafeche pubblicitarie e servizie suggiale.

Media[cangecange 'a sorgende]

A Motele iesse 'u periodiche Motvula e ste pure 'a sede de Radio Farfalla[16]

Cucine[cangecange 'a sorgende]

'A cucine motolese sende assaije d'a posizione sciugrafeche bbone e ave accussì putute benificià de le 'nfluenze culinarie de totte le provinge pugghise. Le piatte storece de stu paese sonde: le minestre de legume cotte jndr'à tielle de terracotte chiamate pignate, le fafe cotte fresche cumme 'a zuppe o seccate e pò cotte pe fa assè 'nu purè da leccarse le mustazze da accumbagnà cu verdure selvatiche. Stu piatte jndr'à 'u dialette locale se chiame "fêfe e fògghie" (in tar. "fafe e fògghie") o "'ngrapiête". 'U purè de fafe avène pure accumbagnare da alie e peperusse frisciute.

'U piatte tipeche dumenecale jè 'u suche de carne fatte cu le braciole (fettine de carne ca avènene condite cu agghie, petrusine, furmagge e, a seconde de le guste, pepe o peperongine; pò avènene arruvugghiate e achiuse cu 'nu spiedine de firre) de cavadde o de ciucce, ausate pò pe condì le chianghiaredde.

'N'otre formate tipeche de paste sò le cavatidde; 'nzieme a le chianghiaredde, lore avènene fatte a mane cu 'nu 'mbaste de farine de semole e acque tiepide. 'A realizzazzione de sta paste avène cu l'aiute de 'nu curtidde. Le chianghiaredde o le cavatidde se ponne pure condì cu 'u cavole e 'u pane grattate frisciute jndr'à l'uegghie d'alie (“mùgnele e meddìchele”) o cu le cchiù famose cime de rape, 'nzapurite da 'nu soffritte de uegghie peperongine e alice salate.

Jndr'à 'u periode de Natale e de Pasche sò presende assaije piatte tipece. A Natale, pe esempie, avènene preparate "li scartagghiête" (in tar. le carteddate), strisce fine fine de 'nu 'mbaste a l'uegghie ca avènene pò arruvugghiate e frisciute, pò avènene 'nzaporite cu miele a le mille fiure. Cu 'u stesse 'mbaste avènene fatte de le palline, ca avènene frisciute pure lore e condite, chiamate "purcîdde" (in tar. sanacchiudere).

Otre doce tipece d'u Natale sò: le biscotte chiamate "bastune de S. Gesèppe" e le pettole cu 'u zucchere. Jndr'à stu periode se ponne gustà pure le focaccine fritte sus a le quale avène spalmate 'na ricotte fermendate chiamate "ricotta forte".

Le doce tipece d'a Pasche sò le taradde cuperte da 'na glasse fatte de zucchere e sucche de limone: "lu sceléppe" (in tar. 'u scileppe"). 'A focaccie tipiche motolese jè quedde farcite cu porre (in dialetto locale: “spunzêle”) ca avène preparate jndr'à determinate periode de l'anne.

Personalità legate a Motele[cangecange 'a sorgende]

Avveneminde[cangecange 'a sorgende]

  • 'A Passione Vivende se face 'a sere d'a dumeneche de le Palme, fore a 'u suggestive sanduarie d'a Madonne d'u Carmine
  • Esposizione nazionale canine - C.A.C. (jndr'à 'u mese de abbrile). 'U Gruppe Cinofile Joniche organizze 'n'esposizione nazionale canine jndr'à Chiazzale Di Vittorio.
  • 'U Festivàl 'Ndernazionale d'a Chitarre (jndr'à 'u mese de luglie) d'a durate de dece sciurne, jè 'n'appundamende fisse d'u cartelle estive d'a cetate de Motele. Stu avvenimende propone congerte de chiatarre o ensemble cu chitarre jndr'à le diverse genere musecale: musèche classiche, new age, rock, country, jazz, flamenco e fusion. Jndr'à sta manifestazione, ca prevede cumme serate inaugurale 'na serie de congerte - serenate pe le chiazze d'u cendre storeche, se face 'nu congorse 'mbrà chitarriste ca avènene da ogne angole d'u munne e 'nu master class tenute da esperte.
  • Motele A.D. 1102: L'assedie (mese de settemmre) jè 'na rappresendazione storeche ca ripropone l'assedie subbite da 'a cetate de Motele jndr'à 'u 1102 (non accertate storecamende).
  • 'A sagre d'a care a 'u furnelle jndr'à 'u mese de aguste, normalmende se face jndr'à Chiazze Plebbiscite jndr'à prima dumeneche d'u mese.
  • Mostre 'Ndernazionale de petture - Artiste a Combronde ( da 'u 24 dicemmre a 'u 6 scennare) jè 'na mostre de arte figurative e plasteche
  • Presepe vivende (23 dicemmre - 5 scennare).
  • Feste de San Gesèppe (19 marze) jè 'na feste ca se face jndr'à 'u quartiere S. Gesèppe vecine a l'omonime chiesere, cu 'u tradizionale appizzecamende d'u fanove e 'a preparazione de le cicere arrustute, mangiate apprisse 'a solenne celebbrazione eucaristeche.
  • SPUC - Sumàne de Preghiere pe l'Aunità de le Cristiane (da 'u 18 a 'u 25 scennare) cu celebbrazziune liturgeche, anemate da letture e cande jndr'à cendralità d'a predicazione d'a Parole, e mumende de studie-combronde, vecine 'a chiesere cristinae evangeliche battiste e, alternativamende, jndr'à le parrocchie presende sus a 'u territorie. Jndr'à l'urteme anne le 'ngondre se onne fatte pure jndr'à otre parrocchie 'nzeccate 'a diocesi de Castellaneta.

Museche[cangecange 'a sorgende]

So presende tre gruppe de museche folcloristeche, Motl la fnodd (iscritte a 'a Federazione Tagliàne Tradiziune Popolare - www.motllafnodd.it), Il Canzoniere mottolese (tar. 'U Canzoniere Motolese) (associate a 'a F.A.F.It. - Federazione Associaziune Folkloriche Tagliàne)[17], ca cu le lore spettacole e le lore ricerche musecale mandenene vive 'a storie locale attraverse 'a presendazione de le figure tipeche e de le personagge d'a culture contadine, le mode de dicere e, naturalmende, 'u dialette motolese; e le Terraròss ca jndr'à 'u luglie 2011 onne ricevute 'a nomene de gruppe folcloristeche ufficiale d'a Provinge de Tarde.

Sciugrafije andropeche[cangecange 'a sorgende]

Fraziune[cangecange 'a sorgende]

San Basilio[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce San Basilio, Motele.

San Basilio jè 'na frazione de Motele, punde strateggeche pe le scambie commerciale 'mbrà 'u versante Ioniche e 'u versande Adriatiche e 'mbrà l'Ierta Murge e 'u Salènde. Aqquà nasce 'a zone industriale de Motele, ma è 'mbortande pure pu settore agro-zootecniche. De rilieve jè pure 'a voscosità d'a zone: se iacchie 'u vosche de Dolcemorso, comboste soprattutte da querce ( 4 de le 10 specie differende de querce pugghise se iacchiane jndr'à stu vosche).

Certe massarie ca fanne parte d'u comune de Motele sonde:[18]

  • Acquagnora
  • Belvedere
  • Chiancarello
  • Massaria rosse
  • Monaci
  • Terzi
  • Perrini

Economije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Economije d'a Pugghie.

'Mbortande assaije jè 'u settore agro-alimendare, ca pò appuggiarse sus a 'na bbona produzione agricole: ulive, uve da tavole e da vine, agrume, ortagge. 'A reperibbilità de ottime prodotte alimendare, aunite a 'na tradizione culinarie cendenarie, fanne d'u settore d'a ristorazione 'mbrà le cchiù 'mbortande e fiorende de l'economije cetadine. A quiste vè pure aunite 'nu recende sviluppe de le servizie ricettive ca stonne e rilangiane 'u turisme.

Assaije sviluppate sò l'artiggianate e 'u settore commerciale, mendre jè in piene sviluppe 'u settore 'ndustriale, d'u quale 'a produzione de infisse in legne lamellare jè 'u motore: acchiane 'nfatte sede jndr'à 'u territorie comunale 'nu sacche de imbrese leader jndr'à 'u settore a levèlle nazionale.

'Nfatte uteriore pregge a 'u sviluppe economeche d'a cetate jè date da 'a nova zone industriale nate jndr'à frazione de San Basilio addò acchiane sede 'nu sacche de industrie de diverse settore cumme: ecologgie, meccaneche, tessile, distillazzione, lavorazione d'u legne, granne distribbuzzione etc.

'A zone industriale se iacchie jndr'à 'na zone strateggeche, a sole 500 metre da 'u svingole autostradale de Motele/Castellaneta, pò se iacchie a mene de 2 km da 'a S.S. 100 ca colleghe Bare a Tarde. Otra potenzialità jè date da 'a facile percorrenze pe raggiungere sie 'u puèrte commerciale de Tarde ca l'Aeropuèrte de Bare-Palese.

Infrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde d'a Provinge de Tarde

Strade[cangecange 'a sorgende]

Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da (vide):

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

Motele non ge ave de 'na stazione ferroviarie jnr'à 'u paese; 'a stazione cchiù vecine ca se chiame Palasciane-Motele se iacchie a quacche km d'a cetate. Le staziune ferroviarie cchiù vecine de 'na certa 'mbortanze sonde: Gioia d'u Colle (Bare), lundane cchiù o mene 20 km, e Tarde, lundane cchiù o mene 27 km.

Aeropuèrte[cangecange 'a sorgende]

L'Aeropuèrte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta" face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter.

Le aeropuèrte cchiù vecine sonde:

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Sinnache: Luigge Pinto (centro-sinistra) da 'u 07/05/2012

Amministraziune precedende[cangecange 'a sorgende]

Otre 'mbormaziune amministrative[cangecange 'a sorgende]

Comunitate Mundane d'a Murgia Tarandine[cangecange 'a sorgende]

Motele jè sede d'a Comunitate Mundane d'a Murgia Tarandine ca combrenne 9 comune d'a provinge de Tarde. Da 'u 8 scennare 2009, però, 'a Comunitate Mundane ha cessate de esiste pe pò essere riaperte 'u 25 aguste 2009 apprisse a 'na sendenze d'a Corte Costituzionale, sus a 'nu recorse d'a Reggione Veneto, ca ave annullate 'a Legge Finanziarie ca ne avere decreate 'u scioglimende[19].

Motele osce a die trase jndr'à le comune ca fanne parte d'u Parche de le Gravine.

GAL - Luèche d'u Mito[cangecange 'a sorgende]

Motele face parte d'u Gruppe de Azione Locale (G.A.L.)”Luèche d'u Mito”[20]. 'Na suggettate consortile a responsabbilità limitate ca promuove 'u sviluppe de le Comune d'u versande occidendale d'a Provinge de Tarde.

Sport[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà le suggettate cchiù 'mbortande jndr'à 'u panorame sportive motolese, stonne:

Stadie Comunale T. Chiappara
  • 'A squadre de ballone A.S.D. Mottola, ca scioche jndr'à 'u girone B d'a Promozione Pugghiese
  • 'A squadre de ballone d'u Mottola United, ca scioche jndr'à 'u cambionate de Seconda Categorije - girone pugghiese
  • 'A squadre de pallavvole maschile "Volley Motula", ca scioche jndr'à Serie B2 - girone pugghiese
  • Le squadre de pallacanestre maschile "A.S.D. San Giovanni Bosco" e "New Sporting Mottola", ca sciocane tutte e doje jndr'à promozione
  • Stè a Motele 'na Scole de Aikido affiliate a l'Aikikai d'Itaglie[21]

'Mbiande sportive[cangecange 'a sorgende]

Record d'u Munne[cangecange 'a sorgende]

  • A Motele onne state realizzate doje avveneminde ca onne trasute jndr'à 'u Guinness de le primate: 'u 7 aguste 2004 cinde e cinde de volondarije onne realizzate 'u panine farcite cchiù luènghe d'u munne (634,50 m); l'estate successive ha state invece realizzate 'a focacce cchiù granne d'u munne (297,43 m2), cotte jndr'à 'nu furne a legne realizzate apposte apposte pe l'avvenimende.[22]

Gallerie fotografeche[cangecange 'a sorgende]

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Pascale Lentini, Storia della Città di Mottola, Motele 1978

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Date Istat - Popolazzione residende a 'u 28 febbrare 2014.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Date Istat - Popolazzione residende a 'u 28 febbrare 2014
  4. Climatologgie de l'Arche Ioniche Tarandine, su biopuglia.iamb.it. URL conzultate il 30-03-2009.
  5. viaggiscoop.it - Retorne a Motele
  6. viaggiscoop.it
  7. Comune de Motele - Cenne storece-turistece
  8. paesionline.it
  9. Comune de Motele - 'U Palazze Municipale e Chiazze XX Settemmre
  10. habitatrupestrepuglia.it - Villagge Rupestre de Petrusce
  11. viaggiareinPuglia.it
  12. P. Lentini, op. cit., pag. 79-80 Abitanti in Mottola nel corso degli ultimi secoli - Valori dal 1532 al 1848
  13. demo.istat.it
  14. Comunità in cammino, 1998.
  15. nonsolocap.it/puglia/63-mottola/33-scuole, su nonsolocap.it.
  16. Site web deRadio Farfalla.
  17. canzonieremottolese.it - Ce sime
  18. homofelix.it/socciv/Umanesimo/Masserie, su homofelix.it. URL conzultate il 07/05/2009.
  19. www.laterza.org
  20. Site ufficiale GAL - Luèche d'u Mito
  21. aikkai.it
  22. mappeditalia.it
Periode Prime cetadine Partite Careche Note
Paolo Giannuzzi PCI Sinnache
Vito Impedovo PCI Sinnache
1986 1990 Gesèppe De Bello PCI Sinnache
1990 1993 Pitre Scarano DC Sinnache
1993 2001 Diego Ludovico PDS/DS Sinnache
2001 masce 2002 Giuanne Battiste Esposito Centro-sinistra Sinnache
26 masce 2002 6 masce 2012 Giuanne Quero Centro-destra Sinnache
7 maggio 2012 in careche Luigge Pinto Centro-sinistra Sinnache