Isole Canarie

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Comunidad Autónoma de
Canarias
Isole Canarie - Bandiera
Isole Canarie - Bandiera
Isole Canarie - Stemma
Isole Canarie - Stemma
State: Spagne Spagne
Motto

Template:Geobox doppio capoluogo

Grannenèzze
 - Totale
 - % Spagne
 
7.447 km² (13ª posizione)
1,5 %
Crestiáne
 - Totale (2009)
 - % Spagne
 - Denzetà
posizione
2.098.593 hab
4,5 %
281 ab./km²
Nome abitande:

- jndr'ô tagliàne
- jndr'ô spagnole
- jndr'à lènga reggionale


 
canario

Suddivisione Comuni e province
Presidende Paulino Rivero  {{{elezioni}}}
Note
Segge parlamendare 15 congressiste
13 senatore
Statute de autonomie 16 aguste 1982
ISO 3166-2:ES ES-CN
Site istituzionale Gobierno de Canarias www.gobcan.es gobierno de canarias

Le Isole Canarie sonde 'nu granne arcipelaghe de sètte isole cchiù granne e sèje isole cchiù piccenne, totte ca tènene 'na origgene vulcaneche. Sonde acchiate jndr'â ll'Oceane Atlandiche ad 'u larije de ll'Africa nord-occidendale. Furmane 'na comunetate autonome d'a Spagne.

'U capeluèche ète condivise 'mbrà Santa Cruz de Tenerife e Las Palmas de Gran Canaria.[1][2]

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Le Canarie sonde isole tropicale, acchiate jndr'â ll'Oceane Atlandiche, nnanze ad 'a coste de ll'Africa e ad 'u deserte d'u Sahara, picche cchiù a Nord respette ad 'u Tropiche d'u Cangre (ad 'u 28º parallele, ovvère ad 'a stesse ìrtèzze de Florida, Bahamas, Bermuda, Caraibi, Hawaii).

Aqquà d'abbasce sonde elengate le isole pe' ordene de grannèzze:

L'isole cchiù vicine, se iacchie a cirche 95 km d'a coste africane.

Le isole furmane l'ecoreggione d'a Macaronesie, 'nzieme a Capo Verde, Madera, le Isole Azzorre e le Isole Servagge. 'U vulcane d'u Teide, acchiate jndr'â ll'isole de Tenerife, ccu lle soje 3718 metre ète 'a mundagne cchiù ìrte d'a Spagne. A seconne d'a posiziune de lle isole, relativamènde a lle alisèe, 'u clime ca ète assaje mite jindre totte l'anne, pòte ccu esse umide o pure assaje secche.

'Na viste d'u Teide (Tenerife) da "Los Roques de García"

Sciugrafije polìteche[cangecange 'a sorgende]

'A Comunetate Autonome de lle Isole Canarie ète furmate da doje provinge, Provinge de Las Palmas e Provinge de Santa Cruz de Tenerife le cui capeluèche, Las Palmas de Gran Canaria e Santa Cruz de Tenerife, sonde co-capeluèche d'a comunetate autonome. Ogneddùne de lle sètte isole prengepále ète guvernate da n'assemblèe chiamate cabildo insular.

Mappe de lle Isole Canarie

Popolazzione[cangecange 'a sorgende]

Popolazzione de lle isole;

  • Tenerife - 906.854 crestiáne
  • Gran Canaria - 838.397 crestiáne
  • Lanzarote - 141.938 crestiáne
  • Fuerteventura - 103.167 crestiáne
  • La Palma - 86.996 crestiáne
  • La Gomera - 22.769 crestiáne
  • El Hierro - 10.892 crestiáne

Clime[cangecange 'a sorgende]

Mise Mise Staggiune Anne
Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Inv Pri Est Aut
Temb. max. medie (°C) 25 26 27 28 29 30 32 31 30 29 27 26 25.7 28 31 28.7 28.3
Temb. min. medie (°C) 17 18 19 20 21 22 24 24 23 22 21 20 18.3 20 23.3 22 20.9
Piogge (mm) 18 24 14 7 2 0 0 0 10 13 18 27 69 23 0 41 133
Sciurne de pioggie (≥ 1 mm) 6 4 3 2 2 1 0 0 2 5 6 7 17 7 1 13 38

Essenne le Isole Canarie jindre chijene Oceane Atlandìche e comungue no assaje 'nziccate a ll'equatore 'a temberature de ll'acque resulte ccu esse abbastanze fridde duranne totte l'anne.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Real Decreto de 30 de noviembre de 1833 en wikisource
  2. Real Decreto de 30 de noviembre de 1833 en el sitio web oficial del Gobierno de Canarias

Bibliografia[cangecange 'a sorgende]

  • Sandro Pellegrini, Le Canarie descritte dal console francese Auguste Broussonet agli inizi dell'Ottocento, jindre a "Geostorie", a. 17, n. 3, 2009, pp. 319–337.

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]