Murcia (comunetate autonome)

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Comunidad Autónoma de
Región de Murcia
Murcia (comunetate autonome) - Bandiera
Murcia (comunetate autonome) - Bandiera
Murcia (comunetate autonome) - Stemma
Murcia (comunetate autonome) - Stemma
State: Spagne Spagne
Motto {{{motto}}}
Capeluèche: Murcia
Grannenèzze
 - Totale
 - % Spagne
 
11.313 km² (9a posizione)
2,2 %
Crestiáne
 - Totale (2008)
 - % Spagne
 - Denzetà
10a posizione
1.426.109 hab
3,8 %
126 ab./km²
Nome abitande:

- jndr'ô tagliàne
- jndr'ô spagnole
- jndr'à lènga reggionale


murciano/a
murciano/a

Suddivisione Comuni e province
Presidende Ramón Luis Valcárcel Siso  2007
Note {{{note}}}
Segge parlamendare 10 congressiste
5 senatore
Statute de autonomie 9 sciùgne 1982
ISO 3166-2:ES MU
Site istituzionale www.carm.es

Murcia jè une de le diciassette comunetate autonome d'a Spagne, ca se iacche jndr'à parte sud-oriendale d'a naziune, 'mbrà Andalusia, Castilla-La Mancha e Valencia, sus 'a coste d'u Mar Mediterraneo.

Conziste de 'n sule provinge, e contène 'a cetate de Murcia ce jè 'u capeluèche d'a provinge e d'a comunità. Otre cetate d'a comunità autonome sonde Cartagena e Lorca. Vide Liste de le municipalità de Murcia.

Murcia confine cu l'Andalusia (provinge de Almería e Granada) a ovest, 'a Castiglia-La Mancia (provinge de Albacete), ca ère storecamènde cunnesse a Murcia fine ad 'u 1833, a nord, 'a Comunità Valenciana (provinge de Alicante) a est, e cu 'u Mar Mediterraneo a sud.

'A comunità mesure 11.313 km², e tène 'na popolazziune de 1,4 miglione de crestiáne, de le quale 'nu terze javite jndr'ô capeluèche.

Murcia jè 'nu 'mbortande produttore de fròttere, ortagge, e fiure pè 'a Spagne ed 'u reste d'Europe. Vigne accellènde sonde state sveluppate 'nzigne a le cetate de Bullas, Yecla, e Jumilla. Murcia jè 'na reggione calde e aride e se jè affidate pè sèchele a 'na irrigaziune estenzive. L'acque jè fornite da 'u jume Segura (Río Segura), ce jè, sfortunatamènde, une de le cchiù 'nquinate d'Europe.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Le Cartaginese stabilirone 'na chiazze de commerce permanende sus 'a coste de Murcia a Cartagena, ca le Romane chiamavane Carthago Nova. 'A Murcia romane ha state une de le provinge romane de l'Hispania Tarraconensis. Sutte le Mori, ca ausarone l'irrigaziune sus a 'na vaste scale d'a quale depende l'agricolture de Murcia, 'a provinge ère canosciute cumme Todmir; combrendeve, seconne Idrisi, 'u cartografe arabe d'u XI sèchele, le cetate de Murcia, Orihuela, Cartagena, Lorca, Mula e Chinchilla. 'U Regne de Murcia, ca aví n'esistenze 'ndependente dope 'a cadute d'u califfate de Cordova, combrendeve Albacete e Murcia. Murcia ha state aunite ad 'u Regne de Castiglia jndr'ô XIII sèchele. Murcia devènde 'na reggione autonome jndr'ô 1982.

Culture[cangecange 'a sorgende]

Ô Spagnole parlate a Murcia jè assaje diefferende da quidde de otre aree d'a Spagne. 'U "Murciano" tende a luà 'nu munne de consonande d'a sillabbe finale e a 'nfatizzà 'u vocabbolarie reggionale, d'u quale 'na granna parte derive da andìche parole aragonese, arabe e catalane. Alcune Murciani d'a cambagne parlane 'nu particulare dialètte, chiamate Panocho, ce jè praticamende 'ncombrensibbèle pè ci canosce 'u Spagnole standard.

Comunecazziúne[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN129821845 · LCCN (ENn82129542 · GND (DE4115293-1 · BNF (FRcb11937657s (data) · J9U (ENHE987007559700305171

Collegamende sus a indernette[cangecange 'a sorgende]