Wikipedia:Vetrine

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Bovègne jndr'â Vetrina de Uicchipèdie, addò se iacchiene le mègghie vôsce de quèste 'ngeclopedije, retènute da le crestiáne pure assaje adatte pè 'a letture. Jndre quiste momènde ce stonne 6 vôsce jndr'â vetrine, ca se potène tremènde a rotazziune jndr'â pagene prengepále, une ogne sumáne. Se tu penze ca stè 'na vôsce ca s'ha da fà trasére jndr'â vetrine, abbastanze esaustive, scaffále ca d'abbàsce, e dìlle sus ad 'u Portale d'a Comunitate. Se 'a comunitate dìce ca 'a vôsce non g'è adatte pè 'a vetrine, allore jedde s'avrà da luà. Grazzie

Cange[cange 'a sorgende]

Tarde (Taranto jndr'à 'u tagliàne, Τάρας jndr'à 'u greche andiche) jè 'nu comune de 187 503 crestiàne, capeluéche d'a provinge e tèrze comune cu cchiù crestiàne d'a penisole tagliàne d'u sud e 'u sediceseme cchiù popolose de totte l'Itaglie. L'area vasta jè costituite da 28 comune e Tarde jè 'a capefile.

Tarde jè situate jndr'à 'u Gurfe de Tarde sus a 'u Mar Ionio, se estenne 'mbrà doje mare: 'u Mar Granne e 'u Mare Pìccele, da aqquà 'u nome de Cetate de le doje Mare. 'Nzieme a Ppelone, jndr'à 'u territorie de Ostune (BR) e a Sanda Marije de Lèuche (LE), rappresende une de le virtece ggiuste d'u Salènde.

Aqquà stè 'nu granne puerte industriale e commerciale e de 'n'arsenale d'a Marine Militare Tagliàne, eppure d'a maggiore stazione navale. Aqquà se iacchie, pure, 'n'imbortande cendre 'ndustriale, cu le stabbilimende siderurgece ('mbrà le quale stè 'u cchiù granne cendre siderurgece de Europe), petrolchimece, cemendifere e de candieristeche navale. Jè pure attive jndr'à l'industrie d'u liquore.

'A provingia soje tène 29 comune e jè dedite a l'agricolture, a 'a pesche e a l'industrie jndr'à le settore de aeronauteche, alimendare, tessile e a l'artiggianate jndr'à lavorazione d'u legne, d'u vitre e d'a cerameche.

'Ndruche a vôsce

Cange[cange 'a sorgende]

'U Tarandine éte 'u dialètte d'a cetate de Tarde, parlate da 220.000 crestiane (eppure de cchiù ce penzame ca le tarandine emigrande in Itaglie sò de cchiù de chidde ca onne remaste jndr'à Tarde).

Jndr'à vanna nord d'a provinge de Tarde ète presende jndr'à le variande sue (mazzafrese, crispianese, ec..). Esse tène 'a particolarità de essere 'n' idioma comunale, cioè, 'a varianda cchiù genuine jè parlate esclusivamende jndr'à le confine d'a cetate, soprattutte jndr'à 'u cendre storeche, eppure aqquà tène 'nu sacche de differenze comunicative dovute a le cangiaminde generazionale.

Infatte, pure ca Tarde confine cu otre provinge pugghiese, jndr'à parlate tarandine non ge se iacchiane immediate similitudine cu 'u dialette salendine e cu quidde barese nè jndr'à l'accende, nè jndr'à pronunzie, nè jndr'à le vôsce de ste urteme.

'Ndruche a vôsce

Cange[cange 'a sorgende]

Leonardo de ser Pitre da Vinci (Vinci, 15 abbrile 1452 – Amboise, 2 masce 1519) ha state 'n' artista, scienziato e pettore tagliàne.

Omme d'ingegne e talende universale d'u Rinascimende tagliàne, rappresendò in piene 'u spirite universaliste de l'epoca soje, purtanne a le cchiù 'mbortande e granne forme de espressione jndr'à le cchiù 'mbensabbele cambe de l'arte e d'a canoscenze. Ha state pettore, scultore, architette, 'ngegnere, anatomiste, letterate, museciste e inventore, e ète conziderate une de le cchiù granne genie de l'umanità.

'Ndruche a vôsce

Cange[cange 'a sorgende]

Andonie Lucio Vivaldi (Venezie, 4 marze 1678 – Vienne, 28 luglie 1741) ha state 'nu combositore e violiniste tagliàne legate a l'ambiende d'u tarde barocco veneziane.

Ha state une de le violoniste cchiù virtuose d'u timbe sue, securamende 'u cchiù ammirate e une de le cchiù granne combositure de museche barocche. Conziderate umanimamende 'u cchiù 'mbortande, influente e origgenale combositore d'a penisole tagliàne de l'epoca soje, Vivaldi condrebbuì significativamende a 'u sviluppe d'u congerte, soprattutte solisteche, genere accumenzate da Gesèppe Torelli e, d'a tecniche d'u violine e de l'orchestrazione. Non ge trascurò inoltre l'opere liriche. Vastissime l'opera combositiva soje ca combrende tra l'otre numerose congerte, sonate e brane de museca sacre.

'Ndruche a vôsce

Cange[cange 'a sorgende]

Michelangele Buonarroti (Caprese Michelangele, 6 màrze 1475 – Rome, 18 febbrare 1564) ha state 'nu scultore, pettore, architette e poete tagliàne, 'mbrà le protegoniste d'u Rinascimende e recanusciute già da le condemboranèe sue cumme une de le cchiù granne artiste de sembre.

Jidde facìe de l'attività soje 'n'ingessande ricerche de l'ideale de bellezze. Ha state sia 'n'artiste geniale sia irrequiete e a tutte tunne. 'U nome de Michelangele jè essenzialmende cullegate a 'na serie de opere ca l'onne conzegnate a 'a storie de l'arte. Quacchedune de ste opere canusciute jndr'à tutte 'u munne e conziderate 'mbrà le cchiù 'mbortande fatije de l'arte occidendale: fatije cumme 'u David, 'a Pietà o 'u cicle de affresche jndr'à Cappella Sistine onne state conziderate cumme traguarde irraggiungibbele da l'ingegne creative.

'Ndruche a vôsce

Cange[cange 'a sorgende]

Cristoforo Colombo (jndr'à 'u latine: Christophorus Columbus, jndr'à 'u spagnole: Cristóbal Colón; Genove, 'mbrà 'u 26 aguste e 'u 31 ottommre 1451 – Valladolid, 20 masce 1506) ha state 'nu esploratore e navigatore genovese, cetadine d'a Repubbleche de Genove apprime e suddite spagnole pò. Ha state une de le cinghe prengepàle navigature tagliàne ca pigghiarene parte a 'u processe de esplorazione de le granne scuperte sciugrafeche a cavalle 'mbrà 'u XV e 'u XVI sechele. Adda dicere grazie a 'a fama mundiale soje a 'a scuperte d'u condinende americane, avvenute 'u 12 ottommre d'u 1492, sciurne celebbrate in Spagne e jndr'à le Americhe.

'Ndruche a vôsce

Cange[cange 'a sorgende]

Template:Pagene Prengepále/Vetrine/7

Cange[cange 'a sorgende]

Template:Pagene Prengepále/Vetrine/8

Cange[cange 'a sorgende]

Template:Pagene Prengepále/Vetrine/9

Cange[cange 'a sorgende]

Template:Pagene Prengepále/Vetrine/10

Cange[cange 'a sorgende]

Template:Pagene Prengepále/Vetrine/11

Cange[cange 'a sorgende]

Template:Pagene Prengepále/Vetrine/12

Cange[cange 'a sorgende]

Template:Pagene Prengepále/Vetrine/13

Cange[cange 'a sorgende]

Template:Pagene Prengepále/Vetrine/14