Emirate Arabe Aunìte

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Emirati Arabi Uniti)


Emirate Arabe Aunìte
Allah, al-Waṭan, al-Ra'īs
("Dije, Patrie, Presidende")
Emirate Arabe Aunìte - Localizzazione
Emirate Arabe Aunìte - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteEmirate Arabe Aunìte
Nome ufficialearabe: الإمارات العربيّة المتّحدة
Lènghe ufficialeArabe
CapitaleAbu Dhabi  (1.850.230 ab. / 2006)
Politiche
Forme de governeMonarchie elettive costituzionale federate de monarchie assolute
Capo di StatoKhalifa bin Zayed Al Nahayan
Capo di GovernoMuhammad b. Rāshid Āl Maktūm
'Ndipendenze2 decèmmre 1971
da 'u Regne Aunìte
Trasute jndr'à l'ONU9 decèmmre 1971
Superficie
Totale82.880 km² (113º)
% de le acque0%
Popolazzione
Totale4.621.399 ab. (2006) (139º)
Denzetà46 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Emirate Arabe Aunìte
Sciugrafije
ContinendeAsia
Fuse orarieUTC+4
Economie
ValuteDirham de lle Emirate Arabe Aunìte
PIL (nominale)184,984 milione de $ (2008) (55º)
PIL pro capite (nominale)38,893 $ (2008) (15º)
ISU (2007)0,903 (assaje ìrte) (35º)
Varie
Codece ISO 3166AE, ARE, 784
TLD.ae
Prefisse tel.+971
Sigle autom.UAE
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleIshy Bilady
Emirate Arabe Aunìte - Mappe
Emirate Arabe Aunìte - Mappe
 

Le Emirate Arabe Aunìte (al-Imārāt al-ʿArabiyya al-Muttaḥida) sonde 'nu state jndr'ô sud-est d'a penisole arabe, jndr'à ll'Asia sud-occidentale, e comboste da sette emirate: Abu Dhabi, Ajman, Dubai, Fujaira, Ras al-Khaima, Sharja e Umm al-Qaywayn. Apprìme d'u 1971, èrene canosciute cumme le State d'a tregue (Trucial States), ccu referemènde a 'na tregue 'mboste jndr'ô XIX sèchele da le bretànneche ad alcune sceicche arabe che non ge condrastavane, e anzi foraggiavane, attivitate piratesche ca pundavane a colpì 'u naviglie transitante jndr'ô tratte de mare de lòre combetenze. 'A naziune confine cu l'Oman a sud-est, cu l'Arabie Saudite a sud-ovest ed ète vagnate da 'u Gurfe Persiche a nord.

Ordinamènde d'ô State, legge e polìteche[cangecange 'a sorgende]

Le Emirate Arabe Aunìte sonde 'na Monarchie Assolute Federale. Cape Assolute jè 'u Presidende d'a Federazione cooptate pe' 5 anne da 'u Conziglie Supreme d'a Federazione, comboste da lle Emire ca se acchiene jndr'ô punde cchiù ìrte de lle State federate. Jidde esercite le supreme putere cu ll'ajute d'u Prime ministre ca de reghele jè ô sceicche de Dubai a cui spette pure 'a careche de vicepresidende d'a federazione. Jè 'nvece conzuetuddene ca 'a careche de presidende spette ad ô sceicche de Abu Dhabi. Se iacche pure 'nu Conziglie Federale Naziunale conzultive comboste de 40 membre scacchiate sus 'a base de candidature 'ndividuale.

Le emirate[cangecange 'a sorgende]

Le sette emirate de lle EAU. Cumme se pòte vedè, l'emirate de Abu Dhabi (jndr'ô gialle) jè 'u cchiù granne.

Le Emirate Arabe Aunìte sonde scucchiáte jndre sette emirate. L'emirate de Abu Dhabi jè 'u cchiù populate cu 'u 38% d'a popolazzione totale de lle Emirate Arabe Aunìte, mendre jndrà ll'Emirate de Dubai jàvite 'u 30% d'a popolazzione totale. Quinne cchiù de le dò terze d'a popolazzione ('u 68%) jàvite jndre une de le dò Emirate (Abu Dhabi o Dubai).

L'emirate de Abu Dhabi tène 'na grannèzze de 67.000 km² (l'86,7% d'a superficie totale d'u paise), escluse le isole. Tène 'na coste ca se spànne pe' cchiù de 400 km e se scucchie pe' raggione amministrative jndre ttré reggione prengepále. L'Emirate de Dubai se spànne longhe 'a coste d'u Gurfe Persiche pe' cirche 72 km etène 'na grannèzze de 3.885 km² (ca ète auguale ad 'u 5% d'a grannèzze totale d'u paise), escluse le isole. L'Emirato di Sharjah estese cunde cirche 16 km de litorale sus ad 'u Gurfe Persiche e condinue pe' cchiù de 80 km verse le 'nderne. Le otre emirate de Fujairah, Ajman, Ras al-Khaimah, e Umm al-Qaiwain tènene 'na grannèzze comblessive de 3.881 km². Se iacchiene dò vanne sutte 'u condrolle congiunde: une ète condrollate da Oman e Ajman, l'otre da Fujairah e Sharjah.

Jndr'ô territorie de lle Emirate Arabe Aunìte se iacchie 'nu exclave de ll'Oman, canosciute cumme Wadi Madha. Se iacchie a metate strade 'mbrà 'a Penisole de Musandam ed 'a vanne rumanende de ll'Oman, jndr'à ll'Emirate de Sharjah. Se spànne pe' cirche 29 km² ed 'u confine jè state stabbelite jndr'ô 1589.

Bandiere Nome de ll'Emirate Capitale Grannèzze Popolazzione
Abu Dhabi Abu Dhabi 67,340 km² 1.678.000
Dubai Dubai 3.885 km² 1.306.000
Sharjah Sharjah 2,590 km² 678.000
Ras al-Khaima Ras al-Khaima 1.684 km² 205.000
Fujaira Fujaira 1.165 km² 127.000
Umm al-Qaywayn Umm al-Qaywayn 777 km² 68.000
Ajman Ajmān 259 km² 258.000

Sisteme de guverne[cangecange 'a sorgende]

Ogne emirate jè guidate da 'nu sceicche. Le singole Emirate, seconne 'a lore Costituzione, conzervane 'na considerevole autonomije polìteche, giurideche ed economeche; accussì 'u lòre “congresse”, 'u Conziglie Federale Naziunale, jè 'nu organe esclusivamènde conzultive, tenène 'u Guverne de ogne Emirate putere leggislative sus 'a maggior parte de lle questione.

Legge[cangecange 'a sorgende]

Ce combrondate cu lle otre statère arabe, pe' esembie, cumme l'Arabie Saudite, le Emirate Arabe Aunìte tènene relativamènde legge assaje libberale. 'U paise tène 'na giurisdizione civile. Tuttavije, 'a Shari'a islameche jè applecate ad aspette d'u deritte de famigghie, de successiune e jndre quacche atte criminale. Le fèmmene pòtene ccu guide e le deritte umane sonde respettate.

'Nu sisteme de corte federale se applechesce jndre totte le emirate eccette jndr'à lle emirate de Dubai e de Ras Al Khaimah, ca non ge sonde chienamènde trasùte jndr'ô sisteme giudiziarije federale. Totte le emirate tènene tribunale secolare ca se pronungiane sus ad aspette penale, civile e commerciale, e tribunale islameche ca se pronungiane sus a condroversie famigghiare e releggiose. 'A combetenze de le tribunale d'a Sharia jndre quacche emirate, n'particolare jndre a quidde de Abu Dhabi, jè state spannùte jndre 'nu mode da fàce ccu trase, oltre a lle questiune de state personale, totte le tipe de condroversie civile e commerciale, nonché grave reate. Accussì, n'aggiunde a lle tribunale civile, ognune de le sette emirate mandène 'nu sisteme parallele de tribunale d'a Sharia, ca sonde organizzate localmènde.

'U paise ha attraversate 'nu periode de liberalizzaziune e de mudernizzazione duranne 'u regne de Sheikh Zayed bin Sultan Al Nahyan. Le legge de lle Emirate Arabe Aunìte tollerane l'ause de ll'alcol jndre 'na certe mesure.

Gallerije d'immaggene[cangecange 'a sorgende]

Abu Dhabi[cangecange 'a sorgende]

Dubai[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]


'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN255510393 · ISNI (EN0000 0001 2181 2380 · LCCN (ENn79086806 · GND (DE4062742-1 · BNE (ESXX453677 (data) · BNF (FRcb122710087 (data) · J9U (ENHE987007547802405171 · NSK (HR000585004 · NDL (ENJA00560309 · WorldCat Identities (ENlccn-n79086806

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Predecessore State pe' innece de sviluppe umane Successore
Purtugalle 35º puèste Repubbleche Ceche