Afghanistan

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Afghanistan
Afghanistan - Localizzazione
Afghanistan - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteRepubbleche Islameche de ll'Afghanistan
Nome ufficialeد افغانستان اسلامي دولت
Lènghe ufficialePashto, Persiane (Dari)
CapitaleKabul  (3.199.091[1] ab. / stima 2006)
Politiche
Forme de governeRepubbleche presidenziale
PresidendeHamid Karzai
VicepresidendeAhmad Dhiya' Mas'ud
Karim Khalili
'NdipendenzeDa 'u Regne Aunìte, 19 aguste 1919
Trasute jndr'à l'ONU19 novèmmre 1946
Superficie
Totale647.500[2] km²
% de le acque0%
Popolazzione
Totale31.889.923[2] ab. (stime 2007)
Denzetà49 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Afghanistan
Sciugrafije
ContinendeAsia
Fuse orarieUTC +4:30
Economie
ValuteAfghani
PIL (nominale)21,340 milione de $ (2008) (114º)
PIL pro capite (nominale)760 $ (2008) (173º)
Consume energetiche4,14 kWh/jav. anne
Varie
Codece ISO 3166AF, AFG, 004
TLD.af
Prefisse tel.+93
Sigle autom.AFG
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleSououd-e-Melli
Feste nazionale19 aguste
Afghanistan - Mappe
Afghanistan - Mappe
 

L'Afghanistan jè 'nu state (647.500 km², 31.889.923[2] crestiáne stimate ad 'u luglie 2007, capitale Kabul) de ll'Asie cendrale.

Confine ad ovest cu l'Iran, a sud e a est cu 'u Pakistan, a nord cu 'u Turkmenistan, l'Uzbekistan ed 'u Tagikistan e cu 'a Cine jndr'à reggione cchiù a est d'a naziune ('u corridoie d'u Vacan).

'Mbrà 'a cadute de le Talebane nnande a ll'avenùte de lle forze alleate ed 'a reauniune d'u gran conziglie pe' 'a stesure d'a nuève costituziune, l'Afghanistan avenève innecate da ll'Occidente cumme State provvisorie islameche de ll'Afghanistan. Cu 'a sùve nuève costituziune 'u paise avène ôsce a die ufficialmènde chiamate Repubbleche Islameche de ll'Afghanistan. 'U presidende de ôsce a die jè Hamid Karzai, 'ngareche da 'u decèmmre 2004.

Le lènghe ufficiale d'u paise sonde 'u persiane (Dari) ed 'u Pashto.

Sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

L'Afghanistan tène 'nu territorie prevalentemènde monduose. Jndr'à vanne nord-oriendale d'u Paise se iacchie 'a catene monduose de ll'Hindukush, une de lle cchiù ìrte ad 'u munne.

Morfologgije[cangecange 'a sorgende]

Senze manghe 'nu sbocche sus 'u mare e prevalentemènde monduose (pe' l'80% tène 'na altitudine combrese 'mbrà lle 600 e le 3000 m), 'u territorie jè dominate da ll'Hindu Kush, ca tagghie jndre dò vanne 'u paise: verse nord-est 'u sisteme devende cchiù aunìte cu le massicce d'u Pamir e d'u Karakoram, mendre a sud-est se culleghe cu lle monde Sulayman, in cui se iàprene le passe de Khyber e Bolan, vije d'accesse a ll'Indie e 'mbortande «porte storeche» de ll'Asie. Verse Nord-ovest le rilieve devendane sembre cchiù vasce jndr'à chianure percorse da 'u jume Amu Darya, mendre verse sud lassanne spazie ad aree prevalentemènde deserteche e a spannùte bacine palustre.

L'Hindukush prosegue a ovest cu 'u massicce d'u Koh-i-Baba ed 'a catene d'u Hindu Kush, cullegate a le rilieve marginale de ll'Iran; cchiù a sud, se iapre a vendaglie jndre 'na serie de catene parallele ca degradane verse l'ìrtechiane deserteche d'u Rigestan (o Registan) ed 'a depressiune saline d'u Sistan.

Jndr'à ll'estremitate settendrionale d'u paise se spanne 'na limitate vanne chianeggiande - 'a reggione storeche d'a Battrie o Turkestan afgane - circunnate da ll'Amu Darya.

Idrografije[cangecange 'a sorgende]

'Na granna vanne de le jume (Helmand, Hari Rud, Morghab) tène origgene da lle catene cendrale e defluisce jndr'à lle bacine deserteche meridionale, cu 'a sule ecceziune d'u Kabul, tributarije de ll'Indo.

Clime, Flore e Faune[cangecange 'a sorgende]

L'Afghanistan jè caratterizzate da 'nu 'mbìerne riggide e da 'na estate torride. Duranne le 'mbìerne 'a temberature pòte ccu scenne fine a -15°, e jè quiste pure 'u periode cchiù chiovuse de ll'anne. L'estate jè caratterizzate da 'nu clime assaje calle e secche, mène jndre altitudine addò le sere sonde frische. Le mègghie mise pe' 'u viagge sonde abbrìle, másce ed ottommre. 'A forte ariditate ca caratterizze quèste reggione jè causate da 'nu clime de tipe continendale, cu frequende vìende secche e forte escursione termiche, sije duranne 'u sciùrne sije staggionale. A Kabul le temberature sonde oscillande 'mbrà -1 (medie de scennàre) e 23 °C (luglie), cu sule 'na trendìne de sciùrne de chiogge a l'anne. 'U paisagge, aride e brulle, jè dominate d'a steppe, sfruttate cumme pascole; le ridotte aree forestale sonde limitate a lle versande meridionale de le catene longhe 'u confine pakistane, ca tènene 'u benefice de lle 'nflusse monsoneche.

Popolazzione[cangecange 'a sorgende]

Uagnèdde a Kabul, cu le vestite tradiziunale afgane, candane ad 'a celebraziune d'a Sciùrnate 'Ndernazionale d'a Fèmmene jndr'ô 2002.

Denzetate: 43 crestiáne pe' km² Comboste da afgane e pathane (55%), tagike (20%), uzbeke (9%) e hazare (9%). Jè spannùte specialmènde sus a lle ìrtechiane e arrive a 'na modeste denzetate. 'A releggione jè musulmane sunnite. Le lènghe ufficiale sonde 'u dari ed 'u pashto.

Demografije[cangecange 'a sorgende]

Crescite demografeche da 'u 1961 ad 'u 2004

'A popolazzione afgane jè de cirche 29,863,000 crestiáne (Date ambasciate de ll'Afghanistan jndr'à Itaglie https://web.archive.org/web/20111116141914/http://www.afghanistanembassyitaly.com/facts.htm)

Etnie[cangecange 'a sorgende]

Da 'u mumènde ca jndr'ô paise non ge se effettuane cchiù cenzimènde accurate da 'nu munne de decennie, non ge sonde 'mbormazziune satte-satte sus 'a combosiziune etneche d'a popolazzione. Comungue, stanne a lle stime cchiù recende[2], 'a popolazzione avrebbe a esse accussì scucchiáte:

Le conflitte 'nderne sonde causa de dispute 'mbrà quèste etnie, assaje de le quale de origgene Pakistane, acchiatese jndr'ô Afghanistan dope le confine tracciate jndre 'nu mode sbagliate da le bretànneche jndr'ô 1893.

Lènghe[cangecange 'a sorgende]

Ordinamènde d'ô state[cangecange 'a sorgende]

Suddivisiune amministrative[cangecange 'a sorgende]

L'Afghanistan jè scucchiáte jndre 34 provinge ditte velayat,:

Mappe de lle provinge de ll'Afghanistan
Mappe de lle provinge de ll'Afghanistan

Le provinge sonde a lòre vote scucchiáte jndre destritte. Ce stonne 'nu munne de destritte omoneme 'mbrà lle varie provinge.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. (EN) [World Gazetteer - Kabul World Gazetteer - Kabul]. URL conzultate il 1º ottobre 2007.
  2. 2,0 2,1 2,2 2,3 (EN) CIA Factbook 2007 - Afghanistan, su cia.gov. URL conzultate il 1º ottobre 2007.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • M. Stefanini, Avanze de Allah, côre d'u munne. 'U romanze de ll'Afghanistan, Guerini e Associati, Meláne 2002
  • A. Rashid, Talebane. Islam, petrolie ed 'u granne scondre jndr'à Asie Cendrale, Feltrinelli, Meláne 2002
  • M. Braghero, Afghanistan. 'A culture cumme sfide pe' 'u requagghiamènde, EGA-Ed. Gruppo Abele, 2006
  • M. Guerrini, Afghanistan. Profile storeche de 'na culture, Jouvence, Napule 2006
  • M. Papa, Afghanistan. Tradiziune giurideche e requagghiamènde de ll'ordinamènde 'mbrà Shari'a, consuetudene e diritte statale, Giappichelli, Bologna 2006
  • E. Giordana, Afghanistan. 'U punde prengepále d'a uerre, Ed. Riuniti, Rome 2007
  • E. Giunchi, Afghanistan, State e suggetate jndr'ô côre de ll'Asie, Carocci, Rome 2007
  • S. Coll, 'A uerre segrete d'a CIA. L'Americhe, l'Afghanistan e Bin Laden da lle 'nvasiune sovieteche ad 'u 11 settemmre 2001, BUR-Rizzoli, Meláne 2008
  • E. Giordana, Diarije da Kabul. Appunde da 'na cetate sus 'a linee d'u fronde, ObarraO, Meláne, 2010

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN253870196 · ISNI (EN0000 0001 2167 7801 · LCCN (ENn79063030 · GND (DE4000687-6 · BNE (ESXX450563 (data) · BNF (FRcb11987818g (data) · J9U (ENHE987007564356005171 · NDL (ENJA00560077

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]