Tarde

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.

Zumbe a: navighesce, cirche
Segui progetto.png
Tarde
Panorama di Tarde
{{{didascalia}}}
Nome ufficiale: {{{nomeUfficiale}}}
State: bandiera Itaglie
Reggione: Regione-Puglia-Stemma.png Pugghie
Provinge: File:Provincia di Taranto-Stemma.png Tarde
Coordinate: 40°28′0″N 17°14′0″E / 40.46667, 17.23333Coordinate: 40°28′0″N 17°14′0″E / 40.46667, 17.23333
Altitudine: 15 m s.l.m.
Grannenèzze: 209.64 km²
Cristiane:
193.887 30-04-2009
Denzetà: 924.8 ab./km²
Frazioni: Talsano, Lido Azzurro, Lama, San Vito 
Comune 'nzeccate: Carusine, Faggiano, Fragagnano, Vurtàgghie, Leporano, Mazzafre, Monteiasi, Montemesola, Monteparano, Pusane, Roccaforzata, San Giorgie Ioniche, Statte.
CAP: 74100-74121-74122-74123
Pref. tel: 099
Codice ISTAT: 073027
Codice catasto: L049 
Nome abitanti: tarandìne
(tal.: tarantini o tarentini) 
Santo patrono: San Catavete 
Sciurnate de feste: 10 masce 
Comune
Posizione del comune nell'Italia
Sito istituzionale
Portale:Portali Vè vide 'u Portale Itaglie

Tarde (tagliáne Taranto) éte 'nu comune de 193.887 crestiáne[1], capeluéche d'a provinge e ttèrze comune cu cchiù crestiane d'a penisola tagliáne d'u sud e 'u sediceseme cchiù popolose de totte l'Itaglie. L'area vasta ète costituite da 28 comune e Tarde ète 'a capefile[2].

Tarde jè situate jndr'à 'u Gurfe de Tarde sus a 'u Mar Ionio, se estenne 'mbrà doje mare: 'u Mar Granne e 'u Mare Pìccele, da aqquà 'u nome de Cetate de le doje Mare. 'Nzieme a Ppelone, jndr'à 'u territorie de Ostuni (BR) e a Sanda Marije de Lèuche ((LE), rappresende une de le virtece ggiuste d'u Salènde.

Aqquà stè 'nu granne puerte industriale e commerciale e de 'n'arsenale d'a Marina Militare Tagliàne, eppure d'a maggiore stazione navale. Aqquà se iacchie, pure, 'n'imbortande cendre 'ndustriale, cu le stabbilimende sidergece ('mbrà le quale stè 'u cchiù granne cendre siderurgece de Europe), petrolchimece, cemendifere e de candieristeche navale. Jè pure attive jndr'à l'industrie d'u liquore.

'A provingia soje tène 29 comune e jè dedite a l'agricolture, a 'a pesche e a l'industrie jndr'à le settore de aeronauteche, alimendare, tessile e a l'artiggianate jndr'à lavorazione d'u legne, d'u vitre e d'a cerameche.

Condenute

[cange] Storie

'A cetate de Tarde tène 'na storie millenarie, 'nfatte Tarde ha state funnate da le Spartani e cu 'u timbe addevenìe une de le cetate cchiù 'mbortande d'a Magna Grecie. 'U nome sue ere Taras e ere une de le cetate cchiù granne e 'mbortande jndr'à 'u bacine d'u mediterranèe.

Jndr'à stu periode 'nu sbuenne de cristiàne famuse onne nate e fatiate a Tarde.

[cange] Sciugrafije

Tarde s'affaccie totte sus a 'u Mar Ionio, e face 'nu gurfe ca pigghie 'u nome da Tarde e se stenne 'mbonde a Basilicate.

[cange] Economije

Tarde accogghie 'u puèrte 'ndustriale e mmercandìle l'Arsenale d'a Marina Meletare Tagliáne. Ôte ô puèrte e a ll'Arsenale, Tarde accogghie pure 'a séde d'u stàbbele siderurgeche ILVA, vune de le cchiù 'ranne fàbbreche siderurgeche d'Europe, petrolchimeche, 'nu cemendificie e 'nu candiére navale.

Pe ingentivà l'economije de Tarde, ca cu 'a crisi de l'accaije ha avute 'na bella mazzate, ha state richieste a 'u Guverne tagliàne de definì 'na zona franghe, ca vè da Porta Napule a le Tammorre. Jndr'à sta zona franghe le 'mbrenditure ca voleve cu 'nvestene, avene 'nu sbuenne de sgravie fiscale.

[cange] 'U disseste finanziarie

'U Comunede Tarde se n'a sciute in disseste finanziarie purcè téne 'nu sacche de dèbete: 'u 31 dicemmre 2005 teneve almene 637 miliùne de euro de dèbete, cumme ha ditte Francesco Boccia, 'u cape da commissione de liquidazione de Tarde. Onne ditte ca 'u disseste de Tarde è 'u cchiù gruesse disseste ca ha maje state in Itaglie. 'A giunda comunele ca 'a causete 'u disseste ere cumannete da 'u sinnache Rossana Di Bello e 'u vicesinnache Michele Tucci. Osce a die se ste svolge 'u processe pe valutà de ce jè 'a colpe.

[cange] Inguinamènde

Quanne se parle d'inguinamènde, Tarde stè cchiù 'nguaiate de tutte: jè 'a cetate pesce inguinate d'Itàglie e d'Europe. Nu tenime 'nu sacche de cristieneca morene de tumore purcè a Tarde nu tenime le velene de l'industrie e, da sus, a' diossìne. Sime accussì inguaiate ca pur l'INES (Inventario nazionale delle emissioni e loro sorgenti) dice ca sime pegge da a cetate cinese de Linfen, «Toxic Linfen», e da rumene Copşa Mică, ca sonde le cetate cchiù inguinate d'u munne. A Tarde jè presende 'u 92% d'a diossine tagliàne e 8.8% d'a diossine europea. Jndr'à dece anne, malattie cumme leucemie, mielome e linfome onne ccrisciute d'u 30-40%. A Tarde stonn 9 chile de diossine 'u triple da a' diossine du 'u disastre de Seveso ('a cetate lombarde condaminete jndr'à 'u 1976).

[cange] Sport

'U sport jndr'à cetate de Tarde jè assaije 'mbortande. Jndr'à diverse sport stonne le squadre, 'u culore preferite jè 'u rosse e 'u blu. Chiste sonde le cchiù 'mbortande squadre devise pe sport

[cange] Ballone

Maschele

[cange] Basket

Femmene

[cange] Basket cu le rotelle

Maschele

[cange] Area Vasta

L'area vasta de Tarde téne 28 comune, e Tarde ète 'u comune capofile. 'A convenzione pa ccreazzione de st'area vasta ha state firmate jndr'à 'u 2007[3].

[cange] Enti ca onne aderite a l'area vasta de Tarde

[cange] Vide pure

[cange] Otre pruggette

[cange] Collegamende sus a indernette

[cange] Note

  1. Cetadine residende seconne Demo Istat a 'u 30-04-2009. URL conzultate 'u 22-10-2009.
  2. Convenzione costitutive area vasta tarandine . URL conzultate 'u 07-05-2009.
  3. Convenzione costitutive area vasta tarandine . URL conzultate 'u 07-05-2009.
Struminde personele