Andrie

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Andria)
Disambiguazzione – Ce ste cirche altri significati, 'ndruche Andrie (disambigua).
Andrie
comune
Andrie – Stemme
Andrie – Bandiera
Andrie – Veduta
Andrie – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Barlette-Andrie-Trane
Amministrazione
SinnacheGiovanne Bruno (PD) da 'u 13-10-2020a
Territorie
Coordinate41°13′54″N 16°18′30″E / 41.231667°N 16.308333°E41.231667; 16.308333 (Andrie)
Altitudine151 m s.l.m.
Superficie402,89 km²
Crestiàne97 116[1] (31-1-2022)
Denzetà241,05 ab./km²
FraziuneCastel d'u Monde, Mondegruèsse, Troianelli, Punde de vosceh spirite, Citulo, Poste de Grotte, Petrone, Le Palombe
Comune 'nzeccateBarlette, Canose de Pugghie, Corate (BA), Minervine Murge, Ruve de Pugghie (BA), Spinazzole, Trane
Otre 'mbormaziune
Cod. postale76123
Prefisse0883
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT110001
Cod. catastaleA285
TargheBT
Cl. sismichezone 3 (sismicità vasce)[2]
Cl. climatiche1377
Nome javetandeandriese
Patronesan Riccarde de Andrie, Madonne de le Miracole
Sciurne festiveterze dumeneche de settemmre
Soprannomecetate de le tre cambanile o cetate federiciane
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Andrie
Andrie

Mappe de localizzazione: Pugghie
Andrie
Andrie
Andrie – Mappa
Andrie – Mappa
Posizione d'u comune de Andrie jndr'à pronvinge de Barlette-Andrie-Trane
Site istituzionale

Andrie (jndr'à 'u tagliàne Andria /ˈandrja/ o /ˈandri.a/[3] sinde, jndr'à 'u dialette andriese Àndrie, [ˈandrjə], o Iàndrie, [ˈjandrjə][4]) jè 'nu comune tagliàne de 97 116 crestiàne[5], capeluèche, 'nzieme a Barlette e Trane, d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane, jndr'à Pugghie.

'A cetate[6] ospite ' asede legale e 'u conziglie d'a provinge eppure 'a Questure[7] d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane[8].

Simbole d'a cetate jè Castel d'u Monde, ca ste sus a 'na colline a 17  da 'u javetate a 'u 'nderne d'u parche nazionale de l'Alta Murge[9], une de le patrimonie de l'umanità dichiarate da l'UNESCO[10]. Aqquà nasce e avène prodotte 'a burrate de Andrie IGP.[11][12][13]

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije d'a Pugghie.
Murge jndr'à 'u territorie de Andrie e Caste d'u Monde
Tramonde sus a le Murge andriese

Territorie[cangecange 'a sorgende]

'A cetate se iacchie sus a 'u pendie 'nferiore de le Murge, a 151 m s.l.m. e a 10 km da 'u mare Adriateche. Ave 'na superficie de cchiù o mene 403 km²[14], ca signifeche ca jè 'u 18º comune tagliàne pe superficie.

Vecine a' cetate ste 'na forte depressione carseche, o doline chiamate Gurgo[15]. Jndre a 'u Gurgo, stonne 'n sbuènne de grotte ca avenèvane ausate cumme ipoggèe, mendre 'a Grotte d'a Trimogge avenève ausate pu culte mariane[16].

Jndr'à 'u Gurgo 'u micreclime permette 'na diversità varietale de chiande 'mbortande e se pò acchià pure 'u stramonie[17].

'U territorie jè connotate da qucche lame, 'ngisiune paleotorrendizie seccate. 'A lame cchiù 'mbortande jè chiamate Ciappetta-Camaggio e jè 'u litte de 'nu jume andiche chiamate Aveldium[18]. Osce a die jè 'nu canale de bonifeche ca se scette jndr'à 'u Mare Adriateche, vecine a l'ex zone paludose de Barlette (Ariscianne).

12.000 ettare d'u territorie comunale stonne jndr'à 'u Parche nazionale de l'Alta Murge, istituite jndr'à 'u 2004.

Clime[cangecange 'a sorgende]

'U clime jè mediterranèe, cu vernate quase mite e staggiune cavede e secche, condiziune ca aiutane 'a crescite d'a vegetazzione, durande 'a primavere e l'autunne. 'A vegetazzione ave 'nu sbuènne de specie selvateche (pseude steppe mediterranèe) eppure ulivete e vignete granne.

'A piovosità de l'anne jè cchiù o mene de 597 mm de piogge[19].


Andrie - Murge vasce Mise Staggiune Anne
Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Inv Pri Est Aut
Temb. max. medie (°C) 10.5 11.4 14.7 19.8 25.0 31.8 32.7 33.4 30.0 22.8 15.7 12.1 11.3 19.8 32.6 22.8 21.7
Temb. min. medie (°C) 4.2 4.3 6.0 8.5 12.3 16.2 18.8 19.0 16.2 12.4 8.6 5.8 4.8 8.9 18 12.4 11
Piogge (mm) 61 64 58 42 39 30 21 27 47 68 74 66 191 139 78 189 597
Umidità relative (%) 78.4 77.1 75.1 72.0 69.1 65.2 61.6 63.6 70.7 77.3 79.3 79.4 78.3 72.1 63.5 75.8 72.4

Origgene d'u nome[cangecange 'a sorgende]

Stonne diverse versiune de le origgene d'u nome, ca pareve misteriose:

  • Quaccune dice ca avène da Andros, isole de l'Eggèe nome pigghiate da l'eroe greche Diomede;
  • Quaccheotre dice ca 'u nome avène da Andreia, apprisse a l'evangelizzazzione d'a zone pe mane de le apostole San Pitre e sand'Andrèe, pigghianne 'u nome da quist'urteme, costrette a rumanè a lunghe pe colpe de 'na malatie;
  • Apprisse a le 'nzediamiende de epoche ierte-medievale de crestiàne nuève jndr'à le antre, ca avèrene date nome a 'u cendre nuève. Chiste avessere state fatte da le rovine d'u javetate greche de Netium (addò d'avèrene refuggiate de le profughe in cerche de ripare da le devastaziune d'a seconda uerre puneche), ca avesse cangiate nome da Andri, jndr'à Andra e pò jndr'à Andria, pò essere jndr'à l'epoche umanisteche, a opere d'u duche Frangische II Del Balzo pe dà a' cetate natale cchiù nobbile e classeche, ispirannese a' commedie 'L'Andria' de Terenzie, ca se iacchie jndr'à l'elenghe de le volume ca stonne jndr'à bibblioteche d'u figghie Angilberte Del Balzo[21]. 'U nome signifeche "borgate";
  • Da le 'nzediamiende de monace basigliane, fusciute da 'u 'Mbere bizzandine 'mbrà 'u VII e 'u IX sechele: pure jndr'à stu case 'u nome avène da 'u vocabbole latine antrum o "grotte", in referimende a le repare (le "Laure") ca le releggiuse avèrene scavate jndr'à rocce tufacèe 'ndrucabbele angore osce a die jndr'à cetate[22]

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Storie d'a Pugghie.
(IT)

«...alberi di ulivo, e vigneti, si spiegano, e par che fuggano mentre passi; indi il suon d'una squilla ti percote l'orecchio - eccomi in Andria - ecco Andria la ricca, Andria l'antichissima [...] Andria la ridente, dalle belle mandorle, dalle belle ulive»

(ROA–TARA)

«...arvule de alìe, e vignete, stonne, e pare ca fuscene mendre ca passe; pò 'nu suène de 'na trombe spande 'a recchie - e stame a Andrie - ecche Andrie 'a ricche, Andrie l'andichisseme [...] Andrie 'a ridende, da le belle amennele, da le belle alìe»

(Cesare Malpica, Il giardino d'Italia)

Età andiche[cangecange 'a sorgende]

'U Stemme

Descrizione d'u stemme: "D'azzurre, a 'u lione cu 'a corone a l'andiche d'ore, lampassate de russe, rambande e 'nu rame de querce tagghiate, a 'u naturale".[23]

'U stemme de Andrie raffegure 'nu lione rambande a 'nu rame de querce, a testimonianze d'a presenze de querce jndr'à 'u territorie atturne[24].

Le prime tracce de 'nzediamiende jndr'à 'u territorie d'a cetate sò d'u neoliteche, 'nfatte onne state acchiate de le oggette, coltelline de ossidiane e arme liteche. Jndr'à l'età successive, jndr'à l'eneoliteche, le crestiàne javetane de le grotte scavate jndr'à 'u tufe.

Durande l'età d'u bronze le crestiàne accumenzarene a javetà jndr'à certe costruziune cilindreche da 'u tette a cone ca s'assemmegghiane a le trulle. 'Nu sbuènne de tumule, sepolture fatte cu petre senza forme, onne state acchiate jndr'à contrade S. Barbare, S. Lucie e Castel d'u Monde.

Laure basigliane de Sanda Croce

Jndr'à 'u 1000 n.C. le Iapigge javetarene 'a Pugghie, apprisse jndr'à l'VIII sechele n.C. avenèrene a javetà le Peucezie. 'A nascite d'u prime agglomerate urbane avène fatte resalì a' successive colonizzazzione de le Ellenece. Vecine a quedda ca osce a die jè 'a cetate nascìe Netium, cetate greche pa lènghe e civiltà, citate da Strabbone jndr'à Geografia Universale. A Netium se avèrene refuggiate, in cerche de repare, de le profughe fusciute da 'a destruzione de Canne jndr'à 'u 216 n.C. durande 'a seconda uerre puneche. Decennie apprisse, Netium avìe 'nu decline ca picche ruvine apprisse le lotte suggiale 'mbrà Marie e Silla jndr'à l'88 n.C.

De le javetande d'a cetate, quase securamende, se spustarene cchiù a sud, sus 'a coste, addò funnarene Juve-Netium o Neo-Netium quedde ca osce a die jè Giovinazze.

Sus 'a Tavole Peutingeriane avène indicate 'na cetate de nome Rudas, probbabbilmende 'a vecchie Netium greche, de secure 'na stazione sus 'a vie Traiane[25]. Le 'nzediamiende apprisse alte-medievale de le Longobbarde e de le Bizzandine, nascere vecine a' ruvine d'a vecchie Netium. Se onne notizie de 12 casale, pò essere ca erane de le ville rusteche, ca tenève nome de sande (Sand'Andrèe, San Martine, Sanda Caterine, Casaline e San Ciriache, ca se acchiavane jndre a le mure cetadine, e San Candide, San Vittore, San Pitre, San Valendine, San Lizie, San Lorenze, Borghelle, Trimogge e Cicaglie, ca stavane fore).

Jndr'à 'u 44 a.C. Pitre apostole jndr'à 'u viagge sue verse Rome evangelizzò 'a cetate ca cchiù o mene jndr'à 'u 492 a.C., devendò sede vescovile sotte a Pape Gelasie I[26]. Jndr'à 'nu documende d'u 915, Andrie avenìe citate cumme villagge (locus) dipendende da Trane.

Medioeve normanne e sveve[cangecange 'a sorgende]

'U Portale d'a Chiesere de S.Agustine costruite da le Cavaglire temblare
Porte Sand'Andreèe
Castel d'u Monde
Morte de Jolande de Brienne (1228)

Jndr'à 'u 1046 avenìe luate a 'u dominie bizzandine da Pitre 'u Normanne, 'nzieme a Trane e a 'u reste d'u territorie sue e cumme otre cendre (Barlette, Bisceglie e Corate) devendò 'na cetate fortificate, elevannele a 'u ranghe de civitas[27], cu dodece torre, ttre porte e 'na rocche jndr'à 'u punde cchiù ierte.

A 'u figghie Pitre II avenìe recanusciute 'u titole de conde jndr'à 'u 1073. Pure jndr'à l'XI sechele avenìe funnate sus a le alture vecine de le Murge l'abbazzie benedettine de Sanda Marije d'u Monde.

Jndr'à 'u 1155 l'esercite siciliane de Guglielme I de Sicilie avenìe decimate vecine a Andrie[28] da l'esercite bizzandine de Manuele I Comneno. Jndr'à quedda battagghie perdìe 'a vite, 'u conde de Andrie Riccarde de Lingèvres, ca avenìe accise sotte a le mure d'a cetate[29][30][31].

L'urteme de le conde normanne discendende de Pitre ha state 'u conde Ruggere, ca cumbattìe jndr'à 'u 176 a Legnane cu Federiche Varvarusse.

Jndr'à 'u XIII sechele avere state fedele a 'u dominie sveve e ave state residenze d'u Re Federiche II, ca addà vecine facìe costruì 'u famose Castel d'u Monde[32] elette a Patrimonie de l'umanità da l'UNESCO[10], sus a 'u site d'a precedende abbazzie benedettine normanne.

Federiche II de retorine da 'a seste crociate, facìe sculpì sus 'a porte normanne Sand'Andrèr 'a frase famose: «Andria fidelis, nostri affixa medullis; absit, quod Federicus sit tui muneris iners, Andria, vale, felix omnisque gravaminos expers.».

Aqquà nascìe 'u figghie Corrade IV jndr'à 'u 1228, avutu cu 'a mugghiere Jolanda di Brienne, reggine de Gerusalemme, brucate jndr'à cripte d'a cattedrale de Andrie, ca murìe appene sedicenne apprisse a 'u parte.

Periode angioine e aragonese[cangecange 'a sorgende]

Torre d'u 'rrelogge
Cambanile d'a Chiesere de San Dumineche

Sotte a 'u dominie angioine 'a cetate avenìe date in dopte a Beatrice, figghie de Carle II de Napule e spose de Bertrande del Balzo, conde de Mondescagliose, ca stave jndr'à cetate da 'u 1308 'nzigne a' morta soje jndr'à 'u 1330. 'A cetate passò pò in eredità a' figghie Marije.

A cetate 'ndande avenìe vennute da Marije del Balzo vennìe a l'attane Bertrande. 'U Pape Clemende VI 'ngarecò Bertrande, ca ere pure granne giustiziere d'u regne, de 'nvestigà sus 'a morte de Andrèe d'Unghierie[33]. Istituite 'u processe, Bertrande facìe scè 'a colpe sus a de el addette d'a case reale escludenne 'a reggine Giovanne I da le responzabbiletà. Jndr'à 'u 1350 'a cetate avenìe assediate e saccheggiate da le forze de Luigge I d'Ungherie convinde d'a colpe d'a reggine Giovanne I.

Jndr'à chidde sciurne, 'nu sacerdote, Oliviere Matusi, senze ca nisciune sapeve niende scunnìe 'u cuèrpe de San Riccarde jndr'à 'nu luèche secure d'a Cattedrale pe ffà si ca le Ungherese non g'u putevene arrubbà. 'U segrete avenìe tramannate pe anne sulamende de attane in figghie da parinde d'u sacerdote.

Bertande del Balzo, ca in occasione de l'assedie se ne scìe a Avignone da Pape Clemende VI, murìe 'mbrovvisamende jndr'à 'u 1357 a Napule addò avere sciute pe affare de State. Avenìe brucate jndr'à Chiesere de San Dumineche Maggiore de Napule.

Jndr'à quidde anne 'u figghie sue Frangische I del Balzo pigghiò pe successione 'u titole ducale e 'a cetate (1351). 'A mugghiere de Frangische I, funnò, jndr'à chidde anne, 'u Convende de San Dumineche.

Da l'11 novemmre 1420 ha state 'u duche d'u feude Jacope Caldora[34], ca l'avera duvute possedè pe quacche anne. Jndr'à 'u 1431 'u ducate passò a 'u nepote de Frangische I, Frangische II del Balzo.

Da 'u 1434 a 'u 1436 duche d'u feude ha state Berlingiere Caldora[35][36]. Jndr'à 'u 1438 avenìe acchiate 'u cuèrpe d'u sande prutettore d'a cetate, San Riccarde d'Inghilterre, ca avere sciute perse durande l'assedie precedende: in memorie de l'eppisodie avenìe istituite 'na feste ("Fiere d'Abbrile")[37] ca se face angore osce a die apprise quase a 600 anne, da 'u 23 a 'u 30 abbrile.

Cambaniele de San Frangishce de notte

Jndr'à 'u 1453, Pirre, figghie de Frangische II del Balzo, spusò a Castel d'u Monde Marije Ddunate Orsini, cuggine de Isabbelle, mugghiere d'u Rre Ferrande d'Aragone.

Jndr'à 'u 1462, 'u pringipe de Tarde Gainnanandonije Orsini, no avenne avute cumme alleate jndr'à lotte condre a Ferrande d'Aragone, Frangische e Pirre del Balzo, assediò Andrie. Non ge riuscì a trasè, allore Orsini facìe scavà 'na gallerie ca passave sotte a le mure d'a cetate, ma 'u duche Frangische II scuperte 'a notizie facìe scavà pure jidde 'na gallerie a' smerse. Le nemice avenèrene catturate e rilasciate. Apprisse 49 sciurne de assedie 'u duche de Andrie 'ndrucate le grave condiziune d'u popole sue se arrennìe e turnò 'a pace 'mbrà le del Balzo e le Orsini.

Frangische II, canate d'u Rre de Napule Ferrande d'Aragone, avìe 'u titole de gran connestabbele d'u Regne de Napule.

'U Duche nominate ambasciatore d'u Rre presse 'a corte pontificie ere presende durande 'u 0nzediamende de Pio II a 'u soglie pondificie. Stave pure, 'nzieme a Giacome d'a Ratta a' Diete de Mantove jndr'à 'u 1459 e addà probbabbilmende facìe 'na serie de rapporte cu pringipe e 'ndellettuale d'u periode 'mbrà le quale Leone Battiste Alberti[38]. Quanne Frangishce II murìe jndr'à 'u 1482, devendò diche 'u figghie Pirre del Balzo, 'u quale partecipò jndr'à 'u 1485 a' congiure de le barune e pu stu fatte avenìe mise a muèrte.

Quanne 'a figghie Isabbelle del Balzo spusò a Andrie Federiche d'Aragone[39], carresciò 'u ducate a' case reale e 'u marite 'u guvernò 'nzigne a 'u 1496, quanne devendò Rre de Napule.

Età moderne[cangecange 'a sorgende]

Passagge 'mbrà Palazze Ducale e 'a cattedrale
Andrie disegnate da Pacichelli jndr'à 'u XVII sechele
Palazze Ducale

Jndr'à 'u 1503 jndr'à piane 'mbrà Andrie e Corate, precisamende jndr'à "Terre Quadrati" se facìe 'a famose Disfide de Barlette, ca metteve de fronde le tagliàne capeggiate da Ettore Fieramosca a le frangise. Jndr'à matenate le 13 cavagliere tagliàne pregarene jndr'à 'u cappellone d'a cattedrale de Andrie. Appprisse 'a conguiste d'u Regne de Napule da vanne de Ferdinande 'u Cattoleche jndr'à 'u 1504, 'a cetate avenìe assignate a 'u "Gran Capitane" Gonzalo Fernández de Córdoba e pò a 'u nepote, Fernande Consalvo II.

Jidde vennìe 'a cetate jndr'à 'u 1552 a Fabbrizzie Carafa, I° duche de Andrie e conde de Ruve e parende d'u Pape Paole IV Carafa, ca sistemò belle belle 'u Palazze Ducale. A jidde l'ave succedute jndr'à 'u 1554 'u figghie Andonije Carafa; 'a mamme e 'u frate, Vecinze Carafa (ca jndr'à 'u 1571 avere partecipate a' battagghie de Lepanto), facerene 'nzippà jndr'à 'u 1577 'u convende de le Cappuccine. A 'u successore, Fabbrizzie Carafa se attrebbuisce 'a costruzione d'u monastere de le Benedettine e d'a basieche de Sanda Marije de le Miracole, apprisse a' scuperte jndr'à 'u 1576 de 'n'icone ca se penzave essere meracolose[40].

Cchiù nnande, jndrà le sechele XVII e XVIII, 'a cetate rumanìe sembre sotte a 'u dominie de le duche Carafa, sembre in conflitte cu 'u vescove e 'u capitole d'a Cattedrale, cu 'u quale 'a famigghie divideve 'u possesse d'a maggiorparte de le terre. L'epidemie de peste d'u 1656 ne decimò 'a popolazzione mendre jndr'à 'u 1741 'a cetate subbìe 'n'invasione de cavallette.

Jndr'à 'u 1797 'a cetate putìe eleggere 'u probbie sinnache e jndr'à 'u 1799, jndr'à 'u mumende d'a Repubbleche parteopèe, avenìe assediate da l'esercite frangese capitanate da 'u generale Jean-Baptiste Broussier e appoggiate da 'u stesse conde Ettore Carafa. Se vuleve annettere 'a cetate a' Repubbleche Partenopèe, liberannele da 'u dominie borboneche, ma 'a cetate rumanìe fedele a le Borbone. Jndr'à battagghie, murerene cchiù o mene 2.000 crestiàne da totte e doje le vanne. Cchiù nnande, fallite l'idèe d'a Repubbleche, e cu 'a revoluzione sciute male, le Borbone facerene giustizià le repubblecane napuletane de spicche, 'mbrà le quale 'u stesse Ettore Carafa, ca avenìe tagghiate 'a cape a Napule 'u 4 settemmre 1799. Jndr'à 'u 1806 le erede de le Carafa vennerene 'u Palazze Ducale a' famigghie Spagnoletti Zeuli.

Pa fedeltà soje a Ferdinande IV, 'a cetate avìe 'u titole de Cetate Reggie. Sotte a 'u guverne napoleoneche e le regne de Gesèppe Bonaparte e de Giuacchine Murat avenìe luate 'u sisteme feudale e luate assaije convende, e avenèrene aumendate le deritte elettorale.

Jndr'à 'u 1818 'a diocesi s'allariave a le cetate de Canose, Minervine Murge e Mondemilone, mendre ca 'a cetate viveve 'nu periode de sveluppe demografeche e se spanneve fore da 'a cinde murarie.

Età condemboranèe[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Mondegruèsse (Andrie).
Palazze Ceci
Le tre cambanile ca dominane 'a cetate
Chiazze Vaglio jndr'à 'u 1851, de Achille Vianelli

Durande 'u Resorgimende aqquà ave avute sede 'a "Suggettate de le Spettre" carbonare o "Chiaute Cendrale" e 'na sezione d'a Giovine Italia. Cchiù o mene 100 uemmene, guidate da Federiche Priorelli e da Niccolò Montenegro, parteciparone a' spedizione de le Mille de Gesèppe Garibaldi elette pò Deputate d'u Regne presse 'u collegge elettorale de Andrie[41][42][43][44]. Apprisse l'annessione a 'u Regne d'Itaglie 'u territorie ha state tiatre de aziune de bringandagge: jndr'à 'u 1865 avenìe fucilate 'u cape-brigande Riccarde Colasuonno ("'u Ciacciariedde").

L'abbolizzione d'u latifonde e 'a confische de le bene ecclesiastece ave date 'na botte pa formazione de 'na borghesie terriere, sveluppanne le produziune agricole specializzate e 'nu artiggianate fiorende. Pure 'a cetate crescìe, avenèrene 'nzippate dimore signorile pe le cete ca ste venèvene fore e nascerene doje banche locale piccenne e le sede de diverse partite politece. Grazie a 'u sveluppe economeche, 'a cetate non g'avenìe tuccate particolarmende da 'u fenomende de l'emigrazione.

Jndr'à 'u 1851, l'artiste Achille Vianelli facìe 'nu depinde dedicate a Chiazze Vaglio de Andrie. L'opere avenìe subbete scurdate da l'opinione pubbleche e stipate presse 'u Metropolitan Museum of Art de New York. 'U 6 ottommre 2015 'u reporter e documendariste Necole Ferrara acchiò 'u quadre jndr'à l'elenghe de le opere espose jndr'à 'u musèe e pubblecò l'immaggine cu 'nu documendarie dedicate.[45][46][47]

Jndr'à 'u 1913, 'u prime masce, jndr'à cetate avenìe decise da le classe operarie 'a Feste de le fatiature. Da notà ca 'u produttore cinematografeche Catavete Balducci presende 'u documendarie "Grandiosa manifestazione per il primo maggio 1913 ad Andria" (fatte da le classe operaie) ca repigghie 'a feste jndr'à 7 quadre, e se pò 'ndrucà 'u cortèe ca passe pe Vie Cauour, Vie Ettore Fieramosca, Chiazze Vittorie Emanuele II, raggiunge Vie Garibaldi, 'a chiazze e 'u palazze Municipale, Porte Sand'Andrèe. Jndr'à 'u film iessene 'u monumende a Federiche II e 'u panorame d'a cetate 'ndrucate da 'u cambanile de Vie Carmine.[48]

Cchiù o mene 800 andriese murerene duranne 'a Prime uerre mundiale, chiste avenèrene arrecurdate cu 'u Moumende a le Cadute a 'u 'nderne d'u Parche d'a Rimembranze inaugurate jndr'à 'u 1930.

Durande 'u reggime fasciste de le terrene (Mondegruèsse, Trojanelle) avenèrene divise 'mbrà le reduce d'a prime uerre mundiale. Apprisse a l'armistizie d'u 1943 'a cetate subbìe devastaziune da vanne de le tedesche, 'nzigne a l'arrive de le truppe alleate.

Apprisse 'a seconda uerre mundiale, a marze 1946, pe colpe d'u rifiute de 'na ditte locale de assumere quattre reduce, scuppiò 'na rivolte contadine, ca vedìe 'u sequestre de probbietarie terriere e 'u 'nzippamende de barricate. Se fecere scondre violende assaije cu le forze de l'ordine e parìe ca s'avere acchiate 'n'accorde: ma a 'u mumende d'u descurse ca avera tenè 'u celebbre sindacaliste Gesèppe Di Vittorio avenìe sparate 'nu colpe de arme da fuèche, facenne accumenzà arrete le disordine: avenìe assaltate 'u palazze d'a famigghie Porro, granne probbietarie terriere d'a cetate e avenèrene lingiate doje sore vecchie (Caroline e Luise Porro)[49]. Apprisse a tale fatte avenìe mannate l'esercite ca riuscìe a calmà 'a revolte cu 'na repressiona forte forte. Se manifestò jndr'à quidde periode 'na crisi economeche e 'nu sacche de crestiàne se ne scerene, emigranne a otre vanne.

Partenne da le anne cinguande se avìe 'na progressive crescite economeche, aiutate da l'inaugurazione jndr'à 'u 1965 d'a linèe ferroviarie Bare-Barlette ca mettève in comunicazione Bare cu le comune de l'endroterre d'u nord d'a provinge. Jndr'à 'u 2004 avenìe istituite 'a nove provinge de Barlette-Andrie-Trane (pò attivate jndr'à 'u 2009) 'a cetate lasse 'a Provinge de Bare pure ce 'a cetate de Bare ha sembre state e condinue a essere 'nu punde de referimende pe Andrie e le otre cetate d'u nord barese.

'U 30 abbrile 2011 cange 'u CAP da 70031 a 76123.

'U 12 luglie 2016, 'a cetate zombe a le cronache naziunale e 'ndernaziunale pe colpe de l'ingidende ferroviarie, succese jndr'à le cambagne 'mbrà Andrie e Corate, ca avìe 23 muèrte e 57 ferite. Angore osce a die jè 'u cchiù grave 'ngidende successe a le ferrovie pugghiese e une de le chciù grave de le ferrovie tagliàne.

Panorame

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Castel d'u Monde e Cattedrale de Andrie.
 Bbene prutette da l'UNESCO
Castel d'u Monde
 Patrimonie de l'umanetate
TipeArchitettoneche
CriterioC (i) (ii) (iii)
PericheleNisciuna segnalazione
Ricanusciute da 'u1996
Schede UNESCO(EN) Castel del Monte
(FR) Scheda

'U cendre storeche d'a cetate jè caratterizzate da 'nu dedale suggestive e fitte de vie e stritte ca tènene 'nu sbuènne de monuminde de granne pregge. Fore da 'u cendre javetate, sus a' colline, ste Castel d'u Monde[32], fatte fà jndr'à 'u XIII sechele da Federiche II de Svevie, cu l'uneche trifore rivolte verse 'a cetate; 'u castelle, simbole d'a cetate e de totte 'a Pugghie, face parte de le Patrimonie de l'umanitate dichiarate da l'UNESCO[10] e face avenè nu sbuènne de turiste. Castel del Monte jè raffigurate sus 'a monete tagliàne da 1 centesime de euro[50].

Da arrecurdà pure:

Chiostre medievale de San Frnagische
  • Palazze Comunale. Costruite apprisse 'u retorne de Federiche II de Svevie da 'a seste crociate, pare pe volere d'u stesse 'mberatore jndr'à 'u 1230, in origgene ere 'nu convende Frangescane. Jndr'à 'u 1813 'nu decrete de Giuacchine Napoleone Murat, Rre de le doje Sicilie luò tutte le convende e 'u palazze devendò quidde ca osce a die jè 'a sede d'u comune;
  • Porte Sand'Andrèe o Arche de Federiche II (XI sechele)[51]. Avenìe 'nzippate a l'epoche de le normanne e Federiche II turnanne da 'a seste crociate, acchianne 'a cetate fedele facìe sculpì sus a jedde le famose parole ca jidde dedicò a' comunitate;
  • Torre d'u 'Rrelogge, costruite a l'epoche de Frnagische II del Balzo[52];
  • Palazze Ducale (residenze fortificate rimaneggiate jndr'à 'u XVI sechele);
  • Monumende a le Cadute (XX sechele);
  • Forte de Porte Castelle (XI sechele);
  • Palazze Ceci Ginistrelli (XIX sechele);
  • Palazzo Jannuzzi (XIX sechele);
  • Palazze Schettini Accetta (XIX sechele);[53]
  • Le Maschere Apotropaiche;
  • Chiazze Vittorie Emanuele II[54] (canusciute cumme chiazze Catuma, apprisse a' presenze de le Catacombe sotte a jedde);
  • Laure Basigliane;
  • Andrie sotterranèe. Vecchie javetaziune ca resalene a 'u periode medievale stonne sotte terre d'u 'ndere cendre storeche, se tratte de grotte o de vere e probbie stanze murate de petre cu arche e culonne ('ndrucabbele sulamende jndr'à certe mumende);[55]
  • Musèe diocesane cu de le opere de Andonije Vivarini e Tucce de Andrie;
  • Musèe d'u Confette "Giuanne Mucci".

Architetture releggiose[cangecange 'a sorgende]

Piazza Duomo, Cattedrale de Andrie e sus a 'u sfunne 'u cambanile d'a chiesere de San Frangische
Chiaute de Jolande de Brienne e de Isabbelle d'Inghilterre
Buste de Frangische II del Balzo 1470 ca. attribbuite a Frangische Laurana stipate jndr'à 'u Musèe diocesane
  • Cattedrale (XII sechele) e 'a cripta soje o San Pitre in Cattedrale (VII sechele)[56]. a 'u 'nderne stonne stipate le reliquie de San Riccarde, 'a Sacra Spine de Gesù e le mugghiere de Federiche II, Jolande de Brienne e Isabbelle d'Inghilterre[57]. 'U cambanile avenìe 'nzippate sus a 'na torre longobbarde vecchie d'u (VII-VIII sechele);
  • Chiesere de San Dumineche (XIV sechele) cu portale rinascimendale e cambanile barocche. A 'u 'nderne ste stipate 'u buste d'u duche Frnagische II del Balzo attribbuite a 'u scultore Frangische Laurana (1430-1502);
  • Chiesere de Sand'Agustine (XIII sechele): fatte in origgene da le Cavagliere templare, 'a chiesere passò pò a le Benedettine e a' fine a le Agustiniane, ca 'a costruirene arrete apprisse le assedie d'u 1350. 'U portale goteche preggevole ca resale a 'u XIV sechele, mendre 'u 'nderne jè barocche;
  • Chiesere de San Nècole (XII sechele);
  • Chiesere de San Frangische e 'u chiostre sue (XII sechele). Cambanile preggevole d'u 1772;
  • Chiesere de Sanda Chiare fatte atturne a 'u 1200 jndr'à une de le stritte d'u cendre storeche[58];
  • Chiesere de l'Annunziate (XII sechele) cu 'n'affresche d'a Vergine attrbbuibbele a' scole giottesche e altare d'a pietà de arte rinascimendale[59];
  • Sanduarije de Sanda Marije de le Miracole fatte sus a ttre levèlle. 'U levèlle de sotte, 'a chiesere rupestre de Sanda Margherite (IX sechele) jè 'u cchiù andiche. 'A laure basigliane, 'nglude 'nu 'nderessande sale a ttre navate cu decoraziune tratte da 'a Genesi. Jndr'à sta grotte ha state acchiate e ste angore osce a die l'icone bizzandine d'a Madonne de le Miracole[60]. 'U levèlle medie (Tembiette) (XVI sechele) ave ttre arcate de marme policrome. De 'nu certe 'nderesse jè 'a cappelle d'a Crugefissione cu affresche belle assaije. 'U levèlle superiore d'u XVIII sechele avenìe pruggettate da Cosime Fanzago (1591 - 1678)[61];
  • Sanda Marije Mater Gratiae 'nzippate atturne a 'u 1600 apprisse a 'n'apparizzione d'a vergine, ste addò apprime stave 'a cappelle de San Giuanne Battiste[62];
  • Sanduarije d'a Madonne de l'Altemare (1598) e laure basigliane de Sanda Sofie, a 'u 'nderne 'a sculture "La Pietà dell'Altomare" de Luigge Enzo Mattei dichiarate 'nzieme a le otre opere sue "Patrimonie pe 'na culture d'a pace" da l'UNESCO;
  • Sand'Anne o Chiesere d'u Conservatorie[63];
  • Chiesere de San Bartolomèe cundate jndr'à 'nu documende d'u 1196 se penze ca ave state 'nzippate sus a 'nu tembie andiche de Mercurie. 'U vescove Riccarde II spustò le reliquie de le sande Erasme e Ponziane[64];
  • Chiesere rupestre de Sanda Croce (X sechele);
  • Chiesere rupestre de Criste de Misericordie (IX sechele)[65];
  • Chiesere de Sand'Angele de' Meli o San Micheluzze cu affresche de Criste Pantocràtore (XIII sechele)[66];
  • Chiesere de Sanda Marije de Porta Sande (XIII sechele) 'nzippate sotte a Corrade IV;
  • Chiesere de San Mechele Arcangele e San Gesèppe (1881) 'nzippate sus 'a chiesere vecchie de San Mechele a 'u Laghe (XII sechele);
  • Chiesere de Sanda Marije Vetere (XIII sechele);
  • Chiesere de Sanda Marije d'u Carmine;
  • Chiesere de Sanda Lucìe contrade Sanda Lucìe;
  • Chiesere parrocchiale d'a Beate Vergine 'Mmaculate (1911)[67][68] fatte da le Salesiane;
  • Chiesere de Sanda Marije Assunde e San Isidore, parrocchiale jndr'à frazione de Mondegruèsse.

Ville comunale "Gesèppe Marano"[cangecange 'a sorgende]

'Ndrucamende aerèe d'a cetate. Se 'ndrucane bbuène 'a Ville comunale Gesèppe Marano e 'u Stadie de le Alìe.

'A Ville comunale Gesèppe Marano jè une de le cchiù granne polmone verde d'a Reggione Pugghie. Nasce jndr'à vane nord-est d'a cetate jndr'à 'n'arèe de 70000 . 'A ville avenìe promosse e ideate durande l'Amministrazione Comunale guidate da 'u Sinnache Gesèppe Marano e 'u 21 decemmre 1959, a' presenze d'u Senatore Onofrie Jannuzzi e de otre personalità de l'epoche, l'arie verde avenìe ufficialmende conzegnate a' cetate cu 'na cerimonie pubbleche.

'U 2 sciugne 2012, apprisse le fatìe de recupere e riqualificazione, 'a ville comunale avène ufficialmende inditolate da l'amministrazione guidate da Necole Giorgino.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[69]

Etnie e minoranze furastiere[cangecange 'a sorgende]

A 'u 31 decemmre 2020 le cetadine furastiere residende jndr'à cetate sò 1 772, pare a 'u 1,8% d'a popolazzione[70][71], accussì divise pe nazionalità:

  1. Romanie Romanie, 1 050
  2. bandiera Cine, 96
  3. bandiera Nigerie, 62
  4. Tunisie Tunisie, 62
  5. bandiera Marocco, 53
  6. bandiera Algerie, 53

Lènghe e dialette[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Dialette d'a Pugghie e Dialette appule-barese.
Diffusione d'u barese jndr'à provinge de Bare e BAT:1) Dialette barese oriendale 2) Dialette barese occidendale 3) Dialette barese (fasce de transizione)

'U dialette andriese jè 'na varietà lenguisteche ca face parte de le dialette pugghiese cendre-settendrionale. Andrie parle 'u dialette sue jndr'à 'u barese oriendale. In particolare, cu quidde de Betonde, Bitette, Bitritte e 'nu belle stuèzze de l'entroterre de le Murge, jidde costituisce 'na varietà d'u dialette barese. Da sottolineà 'a presenze jndr'à 'u dialette d'a parole nan (tipeche de le dialette murgiane) esembie de negazione (non), ca se stcche pure de 'na lettere d'a pronunge jndr'à le dialette de l'entroterre barese.

Releggione[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Diocesi de Andrie e Musée diocesane (Andrie).

'A diocesi de Andrie (jndr'à 'u latine Dioecesis Andriensis) jè 'na sede arcivescovile d'a Chiesere Cattoleche suffraganèe de l'Arcidiocesi de Bare-Bitonde ca appartene a' reggione ecclesiasteche Pugghie. Jndr'à 'u 2012 cundave 138.000 battezzate sus a 141.006 crestiane. 'U vescove jè Luigge Mansi.

'A diocese pigghie le comune de Andrie, Canose de Pugghie e Minervine Murge.

Pare ca 'u prime vescove ere 'nglese, "Richardus anglicus", scacchiate da Pape Gelasio I (492 cchiù o mene)[26], ca pigghiò parte a 'u congiglie Lateranense III durande 'u pondificate de Pape Alessandre III.

Culture[cangecange 'a sorgende]

'Struzione[cangecange 'a sorgende]

Bibblioteche[cangecange 'a sorgende]

'A cetate tène doje bibblioteche prengepàle. 'A Bibblioteche Comunale ha state fatte jndr'à 'u settemmre 1880 e jndr'à 'u 1941 ha state 'nditulate a 'u professore Gesèppe Ceci, studiose andriese: ave 'nu patrimonie libbrare de cchiù o mene 42.000 volume, 'ngluse 16 cinghecendine e otre 242 volume andiche e 3000 CD/DVD. 'A bibblioteche diocesane "San Tummase D'Aquino" se iacchie presse 'u seminarie vescovile.

Jndr'à 'u luglie 2020, 'a cetate, ave aveute 'u recanuscimende de "Cetate ca legge" 2020-2021.[72]

Recerche[cangecange 'a sorgende]

  • 'U Cendre Recerche agroalimendare Bonomo (CRB), face attivitate de recerche applecate, cu pruggette naziunale e 'ndernaziunale, in collabborazione cu istitute universitarie, ente de recerche, consorzie e 'mbrese private, jndr'à ste settore: gestione post-cugghiemende de le prodotte ortofrutticole frische, trasformazione e valorizzazzione de le prodotte agroalimendare, ause de le sottoprodotte e de le scarte de produzione de le aziende agroalimendare[73].

Scole[cangecange 'a sorgende]

Università[cangecange 'a sorgende]

Musée[cangecange 'a sorgende]

Le musée prengepàle d'a cetate sonde:

  • Musée d'u Confette de Mucci Giuanne jè 'na fabbreca storeche de confette nate jndr'à 'u 1894 da Necole Mucci. Recanusciute da 'u Ministere pe le Bene e Attivitate Culturale, membre de l'associazione "Aunione de le 'Mbrese Sotreche Tagliàne" (UISI), "Museimpresa" e d'u Circuite "Locale Storice d'Itaglie", 'u Musée cogghie jndr'à quattre seziune documende, struminde, apparecchiature, stambine pa produzione de confette, caramelle e ciucculate;
  • Musée d'u sciucattele andiche;
  • Musée Diocesane.

Medie[cangecange 'a sorgende]

Radie[cangecange 'a sorgende]

Le uneche emittende radiofoneche presende jndr'à 'u comune sò:

  • Radie Antenna Adriatica, attive da 'u 1975;[74]
  • Radie 2000 Stereo.

Televisiune[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u comune onne sede doje emittende televisive:

  • Tele Dehon: attive da 'u 3 masce 1978;
  • Telesveva: nasce prengepalmende a Lucere jndr'à 'u 1979, da 'na costole de 'n'emittende radiofoneche, 'u prime nome sue ere infatte TeleRadioSveva. Jndr'à le anne ottande, sposte 'a sede a Andrie.[75]

Cinematografe[cangecange 'a sorgende]

'A cetate e 'u territorie sue onne state ausate cumme poste pe le riprese de film e de documendarie:

Cucine[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Cucine pugghiese.

'A gastronomije andriese conde 'nu sbuènne de prodotte assaije legate a le andiche tradiziune condadine 'mbrà chiste stonne:

Le cambagne sò ticche de ulivete. Capitale mundiale de l'uegghie extravergine de alìe, 'a produzione olivicole riesce a producere tanda uegghie quanne a 'ndera Toscane.[76]

Avveneminde[cangecange 'a sorgende]

  • Festivàl 'ndernazionale "Castel dei Mondi" (aguste-settemmre), jè 'nu festivàl ca presende 'n'andeprime a luglie e jè interamende dedicate a 'u tiatre. Pe cchiù de 'na sumàne, jndr'à dimore federiciane de Castel d'u Monde e jndr'à diverse monuminde e chiazze d'u cendre storeche, se fanne spettacole de ogne tipe e in condemboranèe 'mbrà de lore;
  • Fiere d'abbrile: se face da 'u 1438[77]. Celebre 'u iacchiamende de le osse de San Riccarde da vanne de Frangische II Del Balzo, Duche de Andrie. 'U Duche istituì 'a fiere da 'u 23 a 'u 30 abbrile de ogne anne[77];
  • Festivàl 'ndernazionale d'u cortemetragge “Cortolandria”: jè 'nu avvenimende culturale de punde d'u comune e canusciute e apprezzate jndr'à totte l'Europe, State Aunìte d'Americhe, Nordafriche e Americhe Latine, 'a rassegne nasce da l'idèe d'u museciste e pluripremiate reggiste de corte Gesèppe Massarelli;[78]
  • Festivàl de museca classeche "Farinelli", appundamende rituale ca se avvale d'a direzione artisteche d'u Maestre Necole Frisardi, se face jndr'à decade de settemmre[79];
  • Festivàl "Suoni Dal Mediterraneo": pigghiane parte 'nu sacche de artiste folk ca avènene da tutte 'u munne[80];
  • Qoco: Congorse 'ndernazionale de cucine;[81]
  • Biol: Congorse 'ndernazionale 'mbrà le uegghie extravergine de alìe biologgeche;[82]
  • Game-fiere d'u sciueche.[83]

Economije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Economije d'a Pugghie.
Andria, città dell'olio: 'a strade de l'uegghie extravergine de alìe

L'economije locale ave 'nu prodotte 'nderne lorde pro capite pare a 'u 71% d'a medie europèe, cu 'nu tasse d'attivitate d'a popolazzione residende d'u 38%, allineate a 'u date reggionale e sotte a quidde tagliàne. 'U tasse de disoccupazione jè 'nu picche sotte a quidde reggionale (26% condre a 'u 29,9%) e quidde d'a disoccupazione de le uagnune jè assaije cchiù vasce (42,5% condre a 'u 54,3%).

'A strutture economeche jè fatte da 'a presenze 'mbortande d'u settore primarie, d'a 'ndustrie e d'u commerce. 'A cetate ha state elette da 'u Ministere d'u sveluppe economeche cumme une de le 22 zone franghe[84] tagliàne, quiste avesse dà 'na màne a 'u sveluppe economeche pe le prosseme anne grazie a quacche alleggerimende fiscale a careche de le 'mbrese na nascene.

  • 'U settore primarie conde 'nu sbuènne de micro 'mbrese agricole de tipe famigghiare; ste 'na frazionalizzazzione forte assaije e assaije vote 'a probbietà d'a tere serve probbie pe 'ndegrà 'u reddite famigghiare. Stonne jndr'à 'u territorie attivitate de trasformazione e de fatiamende de le prodotte agricole, soprattutte pe le prodotte d'u casare 'mbrà le quale 'a famose burrate[85], pa produzione de uegghie e vine (stonne belle vitigne d'u poste Uve de Troie). Da arrecurdà le marchie DOC Castel del Monte e DOP Terra di Bari. Andrie face parte de l'associazione nazionale cetate de l'uegghie[86];
  • Pe quande arreguarde l'industrie, le ìmbrese piccele stonne jndr'à 'u settore commerciale (ingrosse e dettaglie 41,1%), manifatturiere (20,6%), seguite da attivitate immobbiliare e da costruziune. 'A 'ndustrie manifatturiere e 'u commerce pigghiane 'u 64,8% de le fatiature, condre a 'u 56,8% reggionale; in particolare le aziende d'u tessile/abbigliamende sò 'na combonente 'mbortande assaije de l'economije andriese. 'U sisteme calzaturiere resulte osce a die in crise pe colpe d'a combetitività ca cresce de le pajesere asiatece. In comblesse 'u levèlle d'industrializzazzione tène bbuène respette a' medie reggionale, cu 'u 48,8% codre a 'u 44,1% d'a Pugghie;
  • Pe quande arreguarde l'indice de terziarizzazzione, 'a cetate jè in linèe cu 'u levèlle reggionale, 81,4% locale condre a 'u 80,9% de medie reggionale.

Turisme[cangecange 'a sorgende]

'U turisme jè une de le settore economece ca se ste allarie de cchiù, sus a 'u piane produttive e sus a quidde occupazionale. 'A cetate attire 'nu movimende sorprendende de turiste, grazie soprattutte a' presenze d'u Castel d'u Monde[32], recanusciute da l'UNESCO[10] patrimonie de l'umanità da 'u 1996 e mise sus 'a monete da 1 cendesime de euro[50]. Pa presenze de le soie ttre cambanile ierte, avène canusciute pure cumme 'a cetate de le tre cambanile[87], a parte ca 'a cetate federiciane pe vie d'u legame sue cu Federiche II de Svevie.

Servizie[cangecange 'a sorgende]

Le servizie avènene garandite da 2.271 attivitate 'ndustriale cu 7.586 addette pare a 'u 31,57% d'a forze de fatìe occupate, 2.925 attivitate de servizie cu 5.784 addette pare a 'u 24,07% d'a forze fatìe occupate, otre 1.269 attivitate de servizie cu 5.788 addette pare a 'u 24,09% d'a forze fatìe occupate e 133 attivitate amministrative cu 4.870 addette pare a 'u 20,27% d'a forze fatìe occupate.

Stonne occupate comblessivamende 24.028 crestiàne, pare a 'u 25,12% d'u numere comblessive de crestiàne d'u comune.[88]

Infrastrutture e carresciamiende[cangecange 'a sorgende]

Strade[cangecange 'a sorgende]

File:Viabilita Barletta-Andria-Trani.jpg
Viabilità jndr'à provinge de Barlette-Andrie-Trane

'A cetate jè raggiungibbele cu l'Autostrade A14, cu uscite a 'u caselle autostradale de Andrie/Barlette, ca ste a cchiù o mene 1 km da 'u cendre javetate.

'A vanna sud d'a cetate jè servite da 'a SP 231 Andriese-Coratine (ex SS 98), ca college 'a cetate cu 'u capeluèche pugghiese e da 'a SS 170 dir. A, ca jndr'à 'u tratte in questione, de cchiù o mene 10 km, ave caratteristeche de superstrade a doje corsie pe sienze de marce e spartitraffeche cendrale.

Jndr'à 'u novemmre 2009 'a Provinge de Bare ave pubblecate 'u banne de gare pe l'allariamende e l'ammodernamende d'a SP 1 "Andrie-Trane".[89] Sta strade provingiale colleghe le doje capeluèche d'a provinge e permette 'nu accesse veloce a' Strade statale 16 Adriateche. Jnd'à 'u decemmre 2010 avenìe inaugurate l'allariamende a 4 corsie d'a tangenziale de Andrie, jndr'à 'u tratte combrese 'mbrà 'u caselle autostradale de Andrie-Barlette e 'u svingole cu 'a provingiale pe Trane.

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

'A stazione de Andrie, se iacchie jndr'à Chiazze Bersaglierie d'Itaglie, ste sus 'a ferrovie Bare-Barlette, gestite da 'a Ferrotramviarie[90], ca recalche 'u tracciate d'a precedende tranvie a vapore.

Jndr'à l'aguste 2009 ha state pubblecate 'u pruggette preliminare d'u 'nderramende d'u tracciate ferroviarie jndr'à 'u javetate d'a cetate pa procedure de verifeche de assoggettabbeletà a' Valutazione de 'mbatte ambiendale, ca prevede 'u raddoppie, velocizzazzine e potenziamende sus 'a tratte Corate-Barlette.

Mappe d'u Servizie Autobus ASA

'U 21 masce 2020, ha state sottoscritte l'appalte a le fine d'a pruggettazione e realizzazzione d'u 'nderramende d'a linèe ferroviarie jndr'à 'u cendre urbane d'a cetate. 'U pruggette, ca angore non g'ha spicciate, prevede l'avasciamende de 7 metre sotte a' strade d'a linèe ferroviarie e, cu 'u luamende de 4 passagge a levèlle, accussì s'accocchiane arrete doje vanne d'a cetate, da anne separate da 'a ferrovie. 'U pruggette, pò, ave ìa costruzione d'a nove stazione ferroviarie de Andrie Sud (ggià fatte a sud-est d'u cendre javetate) e 'u funzionamende d'a fermate nove, pure jedde sotte terre, de Andrie Nord. 'A vecchie linèe ferroviarie avène luate e lunghe 'a stesse avènene fatte 'na piste ciclabbele, 'n'arèe verde e zone de sciuèche.[91]

Jè 'mbrà le cetate capeluèche ca no sò collegate da 'a rete ferroviarie statale, 'nzieme a Matere e Nuore.

Mobbilità urbane[cangecange 'a sorgende]

'A cetate tène 'na rezze de 12 linèe urbane, gestite da 'a suggettate Servizio Autolinee Urbane (ASA).[92]

'U carresciamende pubbleche locale ave pure 'nu servizie taxi.[93]

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sinnace de Andrie.

Cu 'a nascite d'a seste provinge pugghiese, formalmente istituite l'11 sciugne 2004 e operative da 'u 2009, 'a cetate condivide cu le cetate de Barlette e Trane 'u status de capeluèche de provinge e ospite 'na parte de le ufficie. 'A cetate, in particolare, ave 'a sede legale d'a provinge, ospite 'u conziglie provingiale e 'a presidenze provingiale, sede de l'INPS, sede d'a Questure e pure sede de l'Aziende sanitarie locale Asl-BT; invece 'a cetate de Barlette jè sede d'a Prefetture, d'u comande provigiale de le Vigile d'u Fuèche, d'u Comande provingiale d'a Uerdie de Finanze e dell'Agenzia delle Entrate; Trane ospite 'u Comande provingiale de l'Arme de le Carabbeniere.

Gemellagge[cangecange 'a sorgende]

Sport[cangecange 'a sorgende]

'A squadre de ballone cchiù 'mbortande d'u comune jè 'a Fidelis Andria 2018, ca ave accumenzate l'attivitate soje jndr'à 'u 1928, cangianne 'nu sbuènne de nome. Scioche jndr'à Serie C e jndr'à storia soje ave arrevate 'nzigne a' Serie B. L'otra suggettate de ballone jè l'A.S.D. Polisportiva Virtus Andria ca scioche jndr'à ìu cambionate reggionale de Prime Categorije girone A. 'A squadre de calce a 5 jè 'a A.S.D. Futsal Andria, funnate 'u 17 settemmre 2013.

Le squadre de pallavvole sò 'a Manzoni Sport - Pallavolo Andria, funnate jndr'à 'u 2003 e scioche jndr'à 'u cambionate de Serie B, l'Audax Volley Andria jndr'à serie D.

'A squadre de pallammane jè l'A.S.D. Culturale Andriasveva, funnate jndr'à 'u 2004.

'A suggettate de pallacanestre jè 'a Pallacanestro Andria, funnate jndr'à 'u 2017.

Pe quande arreguarde le sport addò se note, ste jndr'à cetate 'a suggettate Planet Andria S.S.D. ARL.[95]

'Mbiande sportive[cangecange 'a sorgende]

Stadie De le Ulive

'U stadie cetadine jè 'u Stadie de le Ulive. 'U 'mbiande ave 'na capienze de cchiù o mene 15 000 poste,[96][97] da 'a staggione 2013-2014 ridotte a 9 140[96][97] pe inaggibbeletà d'u settore distinde, in attese de le farìe de messe in securezze. Costruite jndr'à 'u 1949, ave subbite diverse 'ndervende de ammodernamende; tène 'nu tabbellone elettroneche e tribbune cuperte.

'U seconde 'mbiande de ballone cetate jè 'u Sand'Angele de le Ricche, tène 'na tribbune cuperte e piste de atleteche (aggiustate urtemamende). 'A capienze jè de cchiù o mene 1 500 crestiàne azzettate.

Le otre strutture sportive sò:

  • 'u palasport, cu 'na capienze de 4 370 poste azzettate; jè une de le cchiù granne d'a reggione e ave ospitate 'nu sbuènne de avvenmiende pure a levèlle mundiale;
  • 'nu 'mniande addò se note, ca ospite 'na piscine semi-olimbeche de 25,00x12,50 m e une cchiù piccele de 12,50x6,00 m; fore se iacchie 'na vasche semi-olimbeche, de 25,00x12,50 m;
  • 'nu circole de tennis;
  • diverse 'mbiande polivande.

Avvenemiende sportive[cangecange 'a sorgende]

Da 'u 21 luglie a 'u 3 aguste 2003 s'ave tenute 'a fase finale de l'XI FIVB World Grand Prix 2003, manifestazione sportive de pallavvole femminile, canusciute cu 'u nome de World League.[98]

A novemmre se tène l'ATP Challenger Castel d'u Monde, 'nu tornèe 'ndernazionale de tennis sciucate sus 'a cambe in cemende indoor. Face parte de l'ATP Challenger Tour.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. (IT) Bilancio demografico mensile anno 2022 (dati provvisori), su demo.istat.it, ISTAT.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Luciano Canepari, Andria, in Il DiPI – Dizionario di pronuncia italiana, Zanichelli, 2009, ISBN 978-88-08-10511-0.
  4. AA. VV., Dizionario di toponomastica. Storia e significato dei nomi geografici italiani., Melane, Garzanti, 1996, p. 29, ISBN 88-11-30500-4.
  5. Cite errore: Tag <ref> invalide; nisciune teste ha state date pe le referimende nnomenate template divisione amministrativa-abitanti
  6. Andria diventa città, sì del Quirinale - Corriere del Mezzogiorno
  7. (IT) Operativa da ieri la Questura di via Indipendenza, su AndriaLive.it. URL conzultate il 23 luglie 2021.
  8. (IT) Adesso è ufficiale: Andria è la sede legale della sesta provincia, su AndriaLive.it. URL conzultate il 27 febbrare 2022.
  9. (IT) Homepage, su Parco Nazionale dell'Alta Murgia. URL conzultate il 27 febbrare 2022.
  10. 10,0 10,1 10,2 10,3 (EN) https://plus.google.com/+UNESCO, UNESCO, su UNESCO. URL conzultate il 27 febbrare 2022.
  11. Consorzio della Burrata di Andria IGP, su www.burratadiandria.it. URL conzultate il 27 febbrare 2022.
  12. Disciplinare di produzione della Burrata di Andria IGP
  13. (IT) Burrata di Andria IGP - ITALIA :, su Fondazione Qualivita, 3 decemmre 2016. URL conzultate il 27 febbrare 2022.
  14. Andria, su Tuttitalia. URL conzultate il 1º luglie 2021.
  15. “TreninAndria – tra storia e natura”: La dolina carsica del Gurgo, su VideoAndria.com, 24 abbrile 2010. URL conzultate il 25 novemmre 2020 (archivijate da l'url origgenale il 12 abbrile 2013).
  16. Grotta della Trimoggia sul sito della Proloco, su proloco.andria.ba.it. URL conzultate il 7 masce 2010.
  17. Storia del Gurgo, su domaniandriese.it. URL conzultate il 7 masce 2010.
  18. Gurgo e Ciappetta Camaggio, su viaggiando-murgia.it. URL conzultate il 7 masce 2010 (archivijate da l'url origgenale il 20 novemmre 2012).
  19. Copia archiviata, su biopuglia.iamb.it. URL conzultate il 4 sciugne 2011 (archivijate da l'url origgenale il 6 masce 2006).
  20. Pagina con le classificazioni climatiche dei vari comuni italiani, su confedilizia.it. URL conzultate il 17 febbrare 2011 (archivijate da l'url origgenale il 27 scennare 2010).
  21. V. C. Galati,, " ' NE QUID NIMIS': il busto di Francesco II Del Balzo nella chiesa di San Domenico ad Andria. Autocelebrazione politica o monumento sepolcrale?, in Monumentalia. Monumenti tra identità e celebrazione, in «Bollettino della Società di Studi Fiorentini», II, 29, 2019.
  22. (IT) Gesèppe Volpe, Le origini storiche del nome e della città di Andria, su Odysseo, 6 novemmre 2015. URL conzultate il 27 febbrare 2022.
  23. Stemma Comune di Andria, su comuni-italiani.it.
  24. Querce di Andria, su proloco.andria.ba.it.
  25. Site UNESCO Archiviato il 30 novemmre 2010 in Internet Archive.
  26. 26,0 26,1 'Mbormazione ca avène da 'u site ufficiale d'a diocesi, 'a Catholic Encyclopedia d'u 1917 reporte ca tradizionalmende Riccarde jè datate a 'u tiembe de Pape Gelasie I (cchiù o mene 'u 492)
  27. Proloche Andrie, su proloco.andria.ba.it.
  28. Cinnamo, pp. 138, 5-146, 17.
  29. Fonte: Giuanne Cinnamo
  30. (EN) The history of the tyrants of Sicily by "Hugo Falcandus," 1154-69, Ugo Falcando, G. A. Loud, Thomas E. J. Wiedemann, Manchester University Press (1998). ISBN 0-7190-5435-4
  31. Guglielme I ditte il Malo Archiviato il 13 ottommre 2011 in Internet Archive.
  32. 32,0 32,1 32,2 Home, su www.casteldelmonte.beniculturali.it, 24 luglie 2021. URL conzultate il 27 febbrare 2022.
  33. Jndr'à 'u 1343 'a reggine Giovanne I s'avere 'nzurate cu Andrèe, frate de Luigge I d'Ungherie, strangolate jndr'à nuttate d'u 18 settemmre 1345.
  34. Scipione Ammirato, Delle famiglie nobili napoletane, vol. 2, Firenze, 1651, p. 192.
  35. César de Notre-Dame, L'histoire et chronique de Provence, 1614, p. 588.
  36. André Borel d'Hauterive, Annuaire de la pairie et de la noblesse de France et des maisons souverines de l'Europe, vol. 4, Parigi, 1846, p. 187.
  37. Fiera d'Aprile, su fieradaprile.it. URL conzultate il 22 novemmre 2006 (archivijate da l'url origgenale il 4 settemmre 2007).
  38. F. Canali, e V. C. Galati, Architetture e ornamentazioni dalla Toscana agli 'Umanesimi baronali' del Regno di Napoli alla fine del Quattrocento, p. V, Fulcri architettonici e artistici nella committenza di Francesco II Del Balzo di Andria (1431-1482). Un'Architettura umanistica nell'orizzonte di Leon Battista Alberti e di Andrea Mantegna. Interventi a Napoli, Andria, Irsina/Montepeloso e Bisceglie, in 'Monumentalia'. Monumenti tra identità e Celebrazione,, in «Bollettino della Società di Studi Fiorentini»,, vol. 1, 28-29, 2019-2020.
  39. Baux 3, su genealogy.euweb.cz. URL conzultate il 27 febbraio 2022.
  40. Rino Cammilleri, Tutti i giorni con Maria, calendario delle apparizioni, Edizioni Ares, 2020, pp.102-103 (formato Kindle).
  41. Terms & Conditions, su www.discoverypuglia.com. URL conzultate il 27 febbraio 2022.
  42. Andria - Emgoing Archiviato l'11 giugno 2010 Data nell'URL non combaciante: 11 sciugne 2010 in Internet Archive.
  43. La Gazzetta del Mezzogiorno.it | Garibaldi parlamentare eletto da lucani e pugliesi Archiviato il 1º febbraio 2014 Data nell'URL non combaciante: 1º febbrare 2014 in Internet Archive.
  44. 150º ANNIVERSARIO UNITA' D'ITALIA: DOMANI 'ANDRIA RICORDA GARIBALDI' - Comune di Andria[https://web.archive.org/web/20121105042652/http://www.comune.andria.bt.it/leggi.asp?id=10018 Archiviato il 5 novemmre 2012 in Internet Archive.
  45. Andriarte, su andriarte.it.
  46. Museo di New York: scoperto dipinto che mostra com’era Andria nel XIX secolo – VIDEO - VideoAndria.com, su videoandria.com.
  47. The Main Square in Andria (Bari) - MET, su metmuseum.org.
  48. (IT) FILMATO STORICO ANDRIA 1913. URL conzultate il 27 febbraio 2022.
  49. Le sorelle Porro, su lesorelleporro.iporro.it.
  50. 50,0 50,1 (EN) European Central Bank, European Central Bank, su European Central Bank. URL conzultate il 27 febbraio 2022.
  51. Porte sand'Andrèe Archiviato il 29 gennaio 2011 Data nell'URL non combaciante: 29 scennare 2011 in Internet Archive.
  52. Monumenti Andria, su proloco.andria.ba.it.
  53. (IT) Andria: Strada Nuova di Barletta (Via Ferrucci), su andriarte.it. URL conzultate il 27 febbraio 2022.
  54. Piazza Catuma, su architetturadipietra.it.
  55. (IT) Redazione, Andria: trovati sotterranei a 20 metri di profondità nei pressi di Palazzo Ducale - VIDEO, su Andria Barletta Trani News - Notizie e Video sulla BAT, Cultura, Cronaca, Eventi, 14 giugno 2016. URL conzultate il 4 ottobre 2021.
  56. Andria: cripta della Cattedrale, su www.andriarte.it. URL conzultate il 27 febbraio 2022.
  57. ..: Associazione Turistica Pro Loco - Andria (BA) - Storia :.., su www.proloco.andria.ba.it. URL conzultate il 27 febbraio 2022.
  58. Chiesa di Santa Chiara, su Comune di Andria. URL conzultate il 25 novemmre 2020 (archivijate da l'url origgenale il 31 luglie 2012).
  59. Annunziata, chiesa del prodigio della Vergine, su domaniandriese.it. URL conzultate il 22 abbrile 2011 (archivijate da l'url origgenale il 13 settemmre 2011).
  60. Grotte S. Margherite e 'u percorse sue de purificazione | Il Domani Andriese – Giornale on line della città di Andria Archiviato il 22 marze 2015 in Internet Archive.
  61. ..: Associazione Turistica Pro Loco - Andria (BA) - I santuari :.., su www.proloco.andria.ba.it. URL conzultate il 27 febbraio 2022.
  62. Andria: chiesa Mater Gratiae, su www.andriarte.it. URL conzultate il 27 febbraio 2022.
  63. Andria: Sant'Anna o chiesa del Conservatorio, su www.andriarte.it. URL conzultate il 27 febbraio 2022.
  64. Andria: San Bartolomeo, su www.andriarte.it. URL conzultate il 27 febbraio 2022.
  65. Gesù misericordia, chiesa della speranza del Signore, su domaniandriese.it. URL conzultate il 22 abbrile 2011 (archivijate da l'url origgenale il 22 marze 2015).
  66. Andria: Sant'Angelo de' Meli o San Micheluzzo, su www.andriarte.it. URL conzultate il 27 febbraio 2022.
  67. Chiesa della Beata Vergine Immacolata, su chieseitaliane.chiesacattolica.it.
  68. Oratorio salesiano, festa di una comunità, su Domani Andriese. URL conzultate il 25 novemmre 2020 (archivijate da l'url origgenale il 6 giugno 2015).
  69. Statisteche I.Stat - ISTAT;  URL consultate in date 28-12-2012.
  70. Demo-Geodemo. - Mappe, Popolazione, Statistiche Demografiche dell'ISTAT, su demo.istat.it. URL conzultate il 27 febbraio 2022.
  71. (IT) Cittadini Stranieri 2021 - Andria, su Tuttitalia.it. URL conzultate il 27 febbraio 2022.
  72. Comuni superiori ai 100.001 abitanti, su cepell.it. URL conzultate il 6 luglie 2020.
  73. :: Centro Ricerche Bonomo:: 'U cendre Archiviato il 4 decemmre 2011 in Internet Archive.
  74. Radio Antenna Adriatica, su www.antennaadriatica.it. URL conzultate il 2 sciugne 2016.
  75. TELESVEVA, su www.storiaradiotv.it. URL conzultate il 3 decemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale l'8 novemmre 2015).
  76. Andria e i suoi monumenti - Olio extravergine di oliva pugliese - Org.Olio - Ardito Felice, su www.org-olio.it. URL conzultate il 1º settemmre 2015 (archivijate da l'url origgenale il 30 decemmre 2015).
  77. 77,0 77,1 Fiera d'Aprile 2008 Archiviato il 24 luglie 2012 in Internet Archive.
  78. Festival internazionale del cortometraggio “Cortolandria” - AndriaApp, su www.andriapp.it. URL conzultate il 3 masce 2016.
  79. Festival di musica classica "Farinelli" - AndriaApp, su www.andriapp.it. URL conzultate il 3 masce 2016.
  80. Suoni dal Mediterraneo, su www.suonidalmediterraneo.it. URL conzultate il 2 sciugne 2016.
  81. Qoco - Un filo d'olio nel piatto, su www.andriaweb.it. URL conzultate il 2 sciugne 2016 (archivijate da l'url origgenale il 24 masce 2016).
  82. Home - Premiobiol, su Premiobiol. URL conzultate il 2 sciugne 2016 (archivijate da l'url origgenale il 31 masce 2016).
  83. Copia archiviata, su andriaviva.it. URL conzultate il 14 abbrile 2019 (archivijate da l'url origgenale il 14 abbrile 2019).
  84. Zone Franghe Urbane Archiviato il 1º luglie 2016 in Internet Archive.
  85. Burrata di Andria, su laculturadelcibo.it.
  86. città dell'olio
  87. Sito dei tre campanili, su diocesiandria.it. URL conzultate il 7 masce 2010 (archivijate da l'url origgenale il 25 scennare 2010).
  88. Andria, su puglia.indettaglio.it. URL conzultate l'8 aguste 2016.
  89. (IT) Pubblicato il bando per l'allargamento dell'Andria-Trani, su AndriaLive.it. URL conzultate il 27 febbraio 2022.
  90. Ferrovienordbarese, su ferrovienordbarese.it.
  91. ferrovienordbarese.it, https://www.ferrovienordbarese.it/progetti/interramento-andria.
  92. MACFLY76, autolinee andriesi servizio urbano andria home, su www.autolineeandriesi.it. URL conzultate l'8 aguste 2016 (archivijate da l'url origgenale il 7 aguste 2016).
  93. Al via il primo servizio Taxi nella Città di Andria. Assegnata la licenza numero 1, terminal in Piazza della 'stazione'., su andriaviva.it. URL conzultate l'8 aguste 2016.
  94. http://www.comune.andria.bt.it/puglia-sicilia-gemellaggio-fidapa-il-24-6/
  95. FIN Puglia | Società | S.S.D. PLANET ANDRIA A R.L., su www.federnuotopuglia.it. URL conzultate il 27 febbraio 2022.
  96. 96,0 96,1 Stadio Degli Ulivi, su nuovaandria.it, http://www.nuovaandria.it/. URL conzultate il 5 masce 2015 (archivijate da l'url origgenale il 10 luglie 2015).
  97. 97,0 97,1 Stadio, su fidelisandria.it, http://www.fidelisandria.it/. URL conzultate il 5 masce 2015 (archivijate da l'url origgenale il 7 masce 2015).
  98. Press Info, su www.fivb.org. URL conzultate il 27 febbraio 2022.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Giuanne Cinnamo, Cronaca, XII sechele
  • Riccarde D'Urso, Storia della città di Andria dalla sua origine sino al corrente anno 1841, Napule, Tipografia Varana, 1841
  • Riccarde Loconte, Andria la mia città, Andrie, Mezzine, 1972
  • Mechèle Lomolino,Album di una comunità - Andria 1861-1946. Sveva Coop. editoriale. 1987
  • Pitre Petrarolo, Andria dalle origini ai tempi nostri, Andrie, Sveva Edizioni, 1990
  • Beatrice A. Cestari, Le edicole sacre di Andria., Sveva editrice, 1994 (ristambe 2001)
  • Mechèle Palumbo, Andria Giacobina - Il significato e i fatti del 23 Marzo 1799. Sveva Editrice. 1999
  • Matteo Ieva, "Canosa. Dal territorio al castello", Mario Adda Editore 2003
  • Andonelle del Balzo di Presenzano, A l'hasar Bautezar! I del Balzo ed il loro tempo, Napule, Arte Tipografica, 2003
  • AA. VV., La Sacra Spina di Andria e le reliquie della Corona di Spine. Schena editore. 2005
  • Giuanne di Franco da Catanie, Di Santa Maria De' Miracoli d'Andria, Napule, Tarquinie Longo, 1606; ristampa anastatica, Bare, Wip Edizioni, 2010
  • C. Gelao, Andria rinascimentale. Episodi di Arte figurativa, 2018
  • F. Canali, V. C. Galati, Architetture e ornamentazioni dalla Toscana agli 'Umanesimi baronali' del Regno di Napoli alla fine del Quattrocento, p. V, Fulcri architettonici e artistici nella committenza di Francesco II Del Balzo di Andria (1431-1482). Un'Architettura umanistica nell'orizzonte di Leon Battista Alberti e di Andrea Mantegna. Interventi a Napoli, Andria, Irsina/Montepeloso e Bisceglie, jndr'à 'Monumentalia'. Monuminde 'mbrà idendità e Celebbrazione, a cura di F. Canali e V. C. Galati,«Bollettino della Società di Studi Fiorentini», 28-29, 2019-2020.

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN133678285 · SBN (ITENMUSL000125 · GND (DE4079773-9 · J9U (ENHE987007564234605171 · WorldCat Identities (ENlccn-n79069898

Collegamiende fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN133678285 · SBN (ITENMUSL000125 · GND (DE4079773-9 · J9U (ENHE987007564234605171 · WorldCat Identities (ENlccn-n79069898
  • Pugghie Portale Pugghie: accede a le vôsce de Uicchipedia ca trattane de Pugghie