Mazzafre

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Mazzafre
comune
Mazzafre – Stemme
Mazzafre – Bandiera
Mazzafre – Veduta
Mazzafre – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Tarde
Amministrazione
SinnacheFabrizie Quarto (cendre-sinistre) da 'u 19-6-2016 (2 mandate da 'u 18-10-2021)
Territorie
Coordinate40°35′N 17°07′E / 40.583333°N 17.116667°E40.583333; 17.116667 (Mazzafre)
Altitudine110 m s.l.m.
Superficie125 km²
Crestiàne31 930[3] (30-4-2023)
Denzetà255,44 ab./km²
FraziuneBagne de Chiatone, Marine de Ferrare, Masonghie, Parche de Uerre[1]
Comune 'nzeccateCrispiano, Martina Franghe, Motele, Palasciane, Stàtte, Tarde
Otre 'mbormaziune
Cod. postale74016
Prefisse099
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT073015
Cod. catastaleF027
TargheTA
Cl. sismichezone 3 (sismicità vasce)[4]
Cl. climatiche1123
Nome javetandemazzafrise
PatroneMadonne d'a Scale, san Mechele Arcangele
Sciurne festive20 febbrare, 29 settemmre
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Mazzafre
Mazzafre

Mappe de localizzazione: Pugghie
Mazzafre
Mazzafre
Mazzafre – Mappa
Mazzafre – Mappa
Posizione d'u comune de Mazzafre jndr'à provinge de Tarde
Site istituzionale

Mazzafre (jndr'à 'u tagliàne: Massafra) jè 'nu comune de 31 930 crestiáne[3] d'a Provinge de Tarde jndr'à Pugghie. Famose pu Carnevale sue, se iacchie a n'altèzze de cchiù o mene 110 m s.l.m. e se stenne sus 'na superficie de 125 km2.

Mazzafre jè pure suprannomenate 'a "Tebaide d'Itaglie"[5].

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Mappe d'u territorie

Territorie[cangecange 'a sorgende]

L'altitudine arrive 'mbonde a 480 m s.l.m. jndr'à contrade "Cicerone" e a le 450 m sus a 'u Monde Sand'Elia e sus a 'u Corne d'a Streghe, invece 'u stesse javetate se iacchie 'mbrà le 115 e le 130 m s.l.m.

'U territorie mazzafrese vèje da' Murge tarandine 'mbonde a 'u Mar Ionio e presende 'na granne varietà de paesagge. Jè attraversate da 'na sere de gravine e de lame (naturale condinuazione de le gravine cu parete cchiù doce) de origgene carsiche. 'U javetate s'ha sviluppate atturne a doje de chiste, 'a gravine de San Marche e quedde d'a Madonne d'a Scale.

'U terrene jè costituite da 'na forte coltre de recopreminde sabbio-ghiaiose e argillose, tipiche d'a conformazione geologgeche ca vèje da Tarde in direzione d'u jume Bradano. Jndr'à l'entroterre iessene fore le sabbione pliocenece, sovrapposte a 'u calcate combatte cretacèe da 'u quale se estrajene le tufe.

'U territorie comunale combrende 'na vanne d'u litorale joniche, ca vèje da 'a zone de Lido Azzurre 'nzigne a Chiatona, attraversanne zone cchiù o mene omoggenèe: "Pantano", "la Macchia", "Patemisco", "Ferrara" e "Marinella". Le jume ca iessene jndr'à 'u mare sonde 'u Tara e 'u Patemisco.

Ambiende[cangecange 'a sorgende]

Vegetazione Superficie (ha) % riferite a 'u territorie comunale
Vosche de fragne 372,20 2,96
Vosche miste de querce 125,45 1,00
macchie mediterranèe 796,05 6,34
Pinete 1708,74 13,62
Macchie vasce e gariga 628,50 5,00
Totale coperture vegetale 3630,94 28,92

Comune 'nzeccate[cangecange 'a sorgende]

Mazzafre confine cu sei comune: Palasciane, Motele, Martina Franghe, Crispiano, Statte e Tarde.

Clime[cangecange 'a sorgende]

'U clime d'u territorie comunale jè, cumme pu reste de l'Arche Ioniche Tarandine, tipicamende mediterranèe, cu 'nvirne mite e staggiune cavede e aride, certe vote pure torride pe azione de le vinde occidendale cavede. Le temberature medie jndr'à 'u 'nverne reggistrane valore de 8-9 °C, eccezzionalmende cu minime negativi e nevicate. Jndr'à staggione se onne temberature medie quase sembre superiore a le 30 °C, cu punde ca supranescene le 40 °C. Jndr'à primavere jè frequende 'u fenomene de le gelate ca ccreje assaije danne a l'agricolture.

Le precipitaziune sonde scarse, 'u valore de ogne anne, jè 555 mm de piogge, 'nu valore ca jè sotte a quidde d'a medie reggionale. Jndr'à l'urteme anne se onne reggistrate forte piogge ca onne causate a bellezze de tre alluviune disastrose.

Mazzafre se iacchie jndr'à Zone Climateche "C" cu grade-sciurne pare a 1023.[6]

Jndr'à tabbelle de sotte avènene repurtate le valore medie ca se reggistrane a Mazzafre[7].

Mese Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Anne
Temberature massime medie (°C) 11,8 12,8 14,9 18,3 23,1 27,5 30,4 30,5 26,5 21,4 16,8 13,4 20,6
Temberature minime medie (°C) 4,6 4,9 6,5 8,7 12,5 16,4 19,0 19,2 16,5 12,8 9,0 6,2 11,4
Piogge (mm) 59 58 54 36 33 23 22 23 37 73 73 63 554
Umidità medie (%) 77,8 76,6 75,4 72,9 70,2 65,7 61,8 63,6 70,0 76,0 78,9 78,9 72,3

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Storie d'a Pugghie.

Età andiche[cangecange 'a sorgende]

'U territorie mazzafrese ave conservate tracce de frequendazione partenne da 'u Neoliteche, confermate da le selce fatiate acchiate jndr'à gravine d'a Madonne d'a Scale.

Jndr'à zone dette "Corve" ha state acchiate 'n'iscrizione messapeche, ca jè 'a cchiù settendrionale d'u territorie occupate da sta popolazzione. Le condatte andiche cu 'u munne greche onne state testimoniate da le frammende de ceramiche micenèe.

Tracce de 'nzediaminde e 'na necropoli jndr'à località "San Sergio" testimoniescene 'n'inzediamende agricole italiote, probbabbilmende dipendende da 'a vecina Tarde.

Medioeve[cangecange 'a sorgende]

'U nome de Mazzafre deriva da Massa Afra[8]. Pure cu l'assenze de documinde scritte, le retrovaminde archeologgece, 'mbrà le quale quidde d'u Thesaurus Massafrensis, cu monete bizzandine e vandale d'u V-VI sechele[9], permettene de ipotizzà ca 'u javtate nascìe successivamende a l'arrive de 'nu gruppe de profughe, cacciate da l'Afriche settendrionale pe l'arrive de le Vandale. Arrevate jndr'à Pugghie avèrene cercate l'aiute a 'u Vescove de Tarde, ca avere affidate a lore 'na "massa" soje, 'nu podere de granne estenzione, ca s'acchiave 'mbrà le gravine de osce a die d'a Maddone d'a Scale e de San Marche, addò le profughe de provenienze africane ("Afri") scavarene le abitaziune lore jndr'à rocce.

Mazzafre avène citate pa prima vote jndr'à 'nu documende longobbarde d'u X sechele cumme gastaldate, ca signifeche sede de 'nu funzionarie regie ca amministrave 'u territorie.

Cu l'arrive de le Normanne, jndr'à 'u 1080 'u feude de Mazzafre, 'nzieme a Motele, Orie e Castellaneta, avenìe assignate a Riccarde Senescalco, nepote de Robberte 'u Guiscardo, passanne sotte 'a diocesi de Motele. Quiste fortificò 'u paese costruenne e restauranne 'u castelle e rialò 'a chiesere de Sanda Lucia cu 'u monastere 'nzeccate e 'a terza parte d'a pesche ca se faceve ogne anne jndr'à 'u jume Patemisco a l'abbazzie d'a Sandissime Trinità de Cava de' Tirreni.

JNdr'à 'u 1269, sotte a leAngioine, Mazzafre avenìe congesse a Oddone de Soliac da Carlo d'Angiò, rumaste padrone assolute de l'Itaglie meridionale, apprisse ca avere sconfitte le Sveve. 'U feudatarie nuève guvernò jndr'à 'nu mode violende e brutale e jndr'à 'u 1296, 'u Re Carlo II 'u privò d'u feude e 'u bandì da 'u regne.

Mazzafre avenì aunite allore a 'u Pringipate de Tarde in possesse d'u rame Durazzo de le Angiò e ve rumanìe 'mbonde a 'u 1463. Sotte a sta dominiazione 'a cetate (da 'u 1419) avìe 'u status de cetata libbere o demaniale e avenìe prescelte cumme sede de l'allevamende de le cavaddere règie.

Da 'u Rinascimende a l'età moderne[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u 1484 Mazzafre avenìe occupate da l'esercite Aragonese. Jndr'à 'u stesse anne 'u re Ferdinando I 'a rialò a Andonie Piscitello, ca devendò barone.

'Nu decennie apprisse (1497) avenìe saccheggiate da le frangise de Carlo VIII de Frange avenute jndr'à 'u Regne de Napule pe fà valè le diritte dinastece sue, e 'u feude passò a Artusio Pappacoda, de 'na nobbile famigghie napuletane, 'u quale dominie durò cchiù o mene 'nu sechele e mmienze. A Artusio succedìe 'u figghie Frangische, ca restaurò 'u castelle e facìe costruì 'a chiesere de Sanda Marije de Costandinopoli.

Jndr'à 'u 1633 passò a' famigghie Carmignano, pure jedde origgenarie de Napule, ca l'accattò pe 110.000 ducate. Apprisse cinguand'anne passò a 'a famigghie Imperiale, marchese de Orie e [[de Fangraville ca mandenerene 'u feude da 'u 1661 a 'u 1778. 'Nu membre de sta famigghie, Michele II, jndr'à le prime anne d'u XVIII sechele promettìe 'u riordinamende de le cambagne, facìe chiandà ulivete, vignete, mandorlete e fruttete, 'a recostruzione e ammodernamende d'u Castelle e 'a costruzione d'u monastere de San Benedette e d'a Torre d'u Rrelogge. Pe ste opere architettoneche se avvalìe de le artiste e le architette megghie megghie e architette d'u Salènde 'mbrà le quale Mauro Manieri de Lecce e 'a scola soje.

Apprisse 'a Revoluzione napuletane d'u 1799 pure a Mazzafre spicciò 'u feudalesime.

L'età condemboranèe[cangecange 'a sorgende]

Duranne 'a prima uerre mundiale jndr'à 'u paese avenèrene ospitate diverse reggeminde de l'esercite tagliàne dirette a 'u fronde. Pe arrecurdà le cadute mazzafrise avenìe 'nzippate 'nu Monumende a chiazze Vittorio Emanuele II.

Jndr'à 'u 1923 trasìe a fà parte d'a neonate provinge d'u Jonio, derivate da l'andiche provinge d'a Terra d'Otranto.

Jndr'à 'u 1953 se facìe 'a prima edizione d'u Carnevale Mazzafrese.

Jndr'à le prime anne sessande, l'industrie siderurgeche de Tarde, l'Italsider, assorbìe 'nu sbuènne de fatiature mazzafrise. A Mazzafre aprìe 'na fabbriche pa produzione debirre de probbietà d'a Dreher.

Simbole[cangecange 'a sorgende]

'U stemme jè a sfunne azzurre, cu 'na torre merlate a 'a ghibbelline a tre stuèzze, cu 'a porte aprte ca se mandene sus a 'na pianura verde, suverchiate da 'na corone.

Sotte a 'u scude 'nu rame de ulive a sinistre e une de leccio a destre aunite 'nzieme da 'nu nastre tricolore; tutte e doje le rame cerconnane parzialmende 'u stemme prengepàle.

Jndr'à simbologgie araldeche, 'a torre rappresende "forze e prestigge", 'a porte aperte "ospitalità", l'azzurre "giustizie e lealtà" e 'u verde 'a "floridezze" de le cambagne.

L'arme resale a'u XV sechele quanne Federico I congedìe 'u feude de Mazzafre a 'u nobbile napuletane Artusio Pappacoda.

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Architetture releggiose[cangecange 'a sorgende]

Chiesere Madre[cangecange 'a sorgende]

'A "Chiesere Madre", dedicate a 'u Sandissime Crogefisse, ha state 'a prima chiesere a ospità 'u "Capitole colleggiale". Avenìe costruite jndr'à 'u XVI sechele sus a 'n'andica cripte, forse dedicate a San Lorenzo e avenìe consacrate da monsignor Giacomo Micheli l'11 febbrare 1582. Jndr'à 'u XVIII sechele avenìe recostruite 'a vanne terminale e avenèrene aggiunde a 'u 'nderne le altare, ca cuprirene le affresche cinghecendesche.

'A chiesere presende 'a facciate e le fianghe a arcate cecate, coronate da caditoie simile a chidde presende sus a 'u castelle. 'A facciate, cu rosone jè coronate da 'nu timbane ca ospitesce 'a statuette chiaamate "Sante Miseriédde".

A 'u 'nderne ospite 'u Criste sospirande. Ave sede 'a "Venerabbele arciconfraternite d'u Sandissime Sacramende". funnate jndr'à 'u Cinghecinde.

Sanduarie d'a Madonne d'a Scale[cangecange 'a sorgende]

Icone d'a "Sandissime Madonne d'a Scale"

'U sanduarie se iacchie a 'u 'nderne d'a gravine omonime e jè accessibbele pe vie de 'na maestose scalinate de 125 gradine, ca seconne 'a tradizione popolare non ge ponne essere cundate, purcé scennenne le scale resulte 'nu numere e 'nghiananne 'ne iesse 'n'otre diverse.

'U sanduarie de osce a die, dedicate a 'a Madonne d'a scale, avenìe costruite sus a 'na cappelle cchiù andiche partenne da 'u 1729, sus a 'nu proggette de l'ingegnere Scarcia de Tarde, e avenìe spicciate e apirte a 'u culte jndr'à 'u 1737. 'A facciate jè in stile barocche e 'u 'nderne jè 'a croce latine.

Sus a l'altare maggiore ste mise l'icone d'a Madonne d'a Scale. A le parete se iacchiane otre sei altare, ttre pe late: se stipane 'nu dipinde de Necole Galeone ca rappresende 'u Miracole de le cerve e sidece tele seicendesche, opere d'a scole de Cesare Fracanzano, ca raffigurescene Apostole e Evangeliste.

'A devozione verse 'a Madonne d'a Scale pigghie origgene da 'u "Miracole de le Cerve": seconne leggende certe pastore 'ndrucarene ste anemale ca s'averene fermate cchiù vote vecine a 'nu chiangone de tufe sus a 'u quale se stipave 'na raffigurazione affrescate d'a Madonne, rumanenze de 'na cappella piccenne scuffulate. L'avvenimende, ca s'ha penzate cumme 'nu segne miracolose, ha date vite a pellegrinagge devozionale e a 'a costruzione de 'na chiesere, successivamende sostituite da quedde de osce a die.

Chiesere de le Sande Midece[cangecange 'a sorgende]

'A chiesere, dedicate a le sande Cosma e Tamiane se iacchie jndr'à l'accussìditte "Serra". Andicamende s'acchiave sus a 'u luèche 'na grotte dette "d'a Salute", addò asseve fore l'acque ritenute miracolose. 'A fonde avere state dedicate a le Dioscuri e cu l'arrive d'u Cristianesime avenìe dedicate a le doje "Sande Midece".

'A strutture de osce a die resale a 'u 1720 e presende 'na navate uneche a chiande rettangolare. Ve se stipate affresche d'u Settecinde e 'n'affresche piccinne cinghecendesche cu le Sande Midece, mise jndr'à sagrestie.

Duranne 'a feste de le Sande Midece (27 - 29 settemmre) parte da aqquà 'a prugessione, cu le statue purtate da le "muschier", ca passe p'u javetate 'mbonde a 'u spedale "Matteo Pagliari".

Sanduarie d'a Madonne de Totte le Grazie[cangecange 'a sorgende]

'U sanduarie mariane dedicate a 'a Madonne de Totte le Grazie se iacchie jndr'à vanne sud d'a gravine d'a Madonne d'a Scale, in corrispondenze de le "Forche". Avenìe costruite 'mbrà 'u 1648 e 'u 1655, in seguite a 'a miracolose apparizione d'a Vergine a 'na pastorelle, a 'a quale cercò 'a costruzione de 'nu sanduarie sus a 'u luèche stesse. Seconne 'a tradizione 'a uagneddozze scìe a referì 'u fatte a 'u vescove de Motele, Tommaso Aquino, 'u quale comungue all'inizie non g'ha credeve e avenìe convinde a costruì 'u sanduarie sulamende in seguite a 'na serie de intemberie[10].

L'edificie jè cu 'na navate sulamende cu quattre altare laterale. A destre de l'altare maggiore se stipane le reste d'a chiesere rupestre de Sand'Eustachio. Fore stonne le reste de otre e doje chiesere rupestre: Sanda Marije Maddalena e Sanda Parasceve.

Sanduarie e convende de Gesù Piccinne[cangecange 'a sorgende]

'U tembie nasce jndr'à l'omonime rione, in dialette mazzafrese U' Bommin ('U Piccinne), a larie Ciura e jè affiangate da 'nu convende frangescane.

L'origgene d'u sanduarie jè legate a 'na statuette de cere de Gesù Piccinne ritenute miracolose. 'A statuette, accattate 'a viscilie de Natale d'u 1846 da Isabbelle Accoliti Gil, 'nzurate a 'u nobbele mazzafrese Frangische Broia avere infatte trasudate e ttre anne apprisse averene assute fore le tracce de sanghe. A le preghiere revolte da donne Isabbelle a 'a statuette pare ca ha state attribbuite 'a guariggione d'u marite, colpite da emoraggie.

'U Re Ferdinando II davìe 'u permesse de costruì 'u sanduarie dedicate a 'a Prodiggiose Statuette jndr'à 'u 1850: 'a chiesere e 'u convende 'nzeccate avenèrene proggettate da l'architette Sante Simone de Conversano e 'a chiesere avenìe aperte a 'u culte jndr'à 'u 1858 da Bartolomeo D'Avanzo, vescove de Castellaneta. Jndr'à 'u 1945 devendò parrocchie e jndr'à 'u 1956 avìe 'u titele de sanduarie.

'A chiesere jè costituite da 'na navate sole, cu quattre cappelle laterale. 'A facciate jè in stileneoclasseche, affiangate da doje cambanile a cupole piccinne.

A 'u 'nderne 'na teche custodisce 'a statuette miracolose; sus a jedde ha state mise 'na corona d'ore dunate da 'u cardinale Benedette Aloisi Masella in occasione de le celebrazziune cendenarie d'u miracole jndr'à 'u 1950.

'U sanduarie jè une de le cinghe chiesere d'Europe dedicate a Gesù Piccinne.

Chiesere e convende de San Benedette[cangecange 'a sorgende]

'A chiesere avenìe 'nzippate 'mbonde 'a fine d'u Seicinde in stile barocche pugghiese, pe vulere testamendarie de donne Maddalene Capreoli. Le fatìe accumenzarene jndr'à 'u 1710 sus a 'u proggette de l'ingegnere Donato Toselli, d'a scole de l'architette leccese Mauto Manieri e, spicciò jndr'à 'u 1765 cu le turnise de l'"università" ('a comunitate paesane).

'A chiesere tène 'na facciate ricche e jè a 'na sole navate cu altare laterale, cu tele de Dumineche Carella e de Vicinze Fato. 'U 'nderne jè decorate a stucche de colore avorie sus a sfonne azzurre fatte da Saverio Amodeo jndr'à 'u 1764. 'U pavimende d'u presbiterie jè de marme e a 'u cendre stè raffigurate l'andiche stemme de Mazzafre. Jndr'à 'u core stè 'nu splendide organe a mantice d'u 1768.

Chiesere de San Lorenzo[cangecange 'a sorgende]

'A chiesere dedicate a 'Mmaculate jè sede d'a parrocchie de San Lorenzo Martire e jè chiamate pure "Chiesere Nove".

'A costruziona soje avenìe accumenzate jndr'à 'u 1853, sus a 'u suole donate da 'a marchese Pizziferri e sus a 'nu proggette de l'architette A. Bruni de Napule e avenìe combletate a cure de l'allore arciprevete Andonie Ladiana. Le fatìe spicciarene jndr'à 'u 1931 sus a 'nu disegne de l'ingegnere Giulio Giorgis de Rome.

'U colonnate de fore jè de petre locale, tagghiate jndr'à le cave de Citignano e 'u 'nderne tène 'na chiande a croce greche, cuperte a cupole, cu capitelle scolpite e 'na iscriziona larie in latine sus a 'u cornicione ca reportane 'a preghiere de l'Ave Marije. 'Mbrà le altare laterale spicche quidde d'u Sacramende; ve se stipane tele e statue, assaije dele quale proveniende da otre chiesere andiche, cumme l'ex chiesere de Sanda Marije de Costandinopoli.

'A chiesere, ca se vede bbone da tutte le punde d'u circondarie pa granna cupole ca suverchie 'u javetate, ha devendate, 'nzieme a 'u Castelle e a le ponde, une de le simbole d'a cetate.

Chiesere de Sanda Lucia[cangecange 'a sorgende]

'A chiesere piccenne de Sanda Lucia nasce a sud d'u javetate, vecine 'a vie Appia. A l'origgene avera essere 'na cripte rupestre, forse de origgene longobbarde (VIII sechele).

Jndr'à l'XI sechele ha state costruite 'na chiesere piccenne a 'na navate sole cu abside, cu 'a caratteristeche coperture a doje cupolette piramidate[11]. 'A costruzione jè miezze sotte terre e stipe reste de affresche d'u XII sechele jndr'à calotte absidale.

Convende de le Cappuccine[cangecange 'a sorgende]

L'andiche convende de le frate Cappuccine jè costituite da 'nu edificie larie cu vendicinghe celle de le monace a 'u prime piane e 'na serie de ambiende a 'u piane terrene. Apprisse 'a recostruzione d'a chiesere vecine jè in corse de restaure e ha state destinate a sede de 'nu cendre pe le uagnune.

Chiesere de San Frnagische de Paola[cangecange 'a sorgende]

Chiesere parrocchiale aperte a 'u culte jndr'à 'u 1972, sus a 'nu suole rialate da Frangische Viesti 'u quale espremìe 'u desiderie de 'nditolà 'a chiesera nove a San Frangische de Paola, d'u quale purtave 'u nome e d'u quale ere devote. 'U proggette jè de l'ingegnere Michele Giannico. In seguite ha state aggiunde 'a torre cambanarie stilizzate ierte 25 metre.

Chiesere de San Leopoldo Mandic[cangecange 'a sorgende]

Chiesere parrocchie aperte a 'u culte jndr'à 'u 1991. Jè 'a chiesere cchiù nove d'u territorie mazzafrese.

Chiesere minore[cangecange 'a sorgende]

A Mazzafre se iacchiane pure chiesere piccenne nate cumme oratorie private o cumme cappelle de cambagne.

  • San Caitane, a vie d'u Sanduarie, costruite jndr'à 'u 1918, ere 'na cappelle rurale successivamende sckaffate jndr'à 'u javetate.
  • San Toma d'u XIV sechele a 'na navate sole e volte a botte sus archette ogivale. A 'u 'nderne sue stonne le tracce de affresche e sus a l'altare maggiore l'affresche de l'Ingredulità de San Tommase d'u 1809. 'U rrete d'a chiesere corrisponne cu l'uneca porzione stipate de le mure medievale d'a cetate.
  • Sandissima Trinità, cappelle d'u XVII sechele sckaffate jndr'à 'u palazze nobbiliare De Notaristefani.
  • Sand'Andonie Abate, a vie Vittorio Veneto, vecine a 'u vecchie spedale "Opera Pia Matteo Pagliari". Se faceve 'u 17 scennare, pa feste de Sand'Andonie Abate 'a benedizione de le anemale ca dave inizie a 'u "Carnevale Mazzafrese", seconne 'na tradizione ca se tène angore osce a die.

'Nzediaminde rupestre[cangecange 'a sorgende]

Lunghe le gravine stonne 'nu sacche de 'nzediaminde rupestre, de origgene sia preistoreche, sia ierte-medievale, sveluppate jndr'à 'nu periode de instabbilità e decadenze (V - X sechele), cu 'ngursiune de Gote, Longobbarde e Saracene. Esistene pure de le vere e probbie chiesere, cappelle e monastere de monace basiliane.

  • Chiesere e 'nzediamende rupestre de Millarti
  • Cripte de San Simeone a Famosa
  • Grotte carsiche de San Michele, chiaute e retrovaminde preclassece e classece a Varcaturo
  • Grotte de le nave e arèe sacrale a Sand'Jangele
  • 'Nzediamende cu chiesere de Sand'Jangele a Torella
  • Chiesere rupestre d'a Madonne d'a Greche
  • Chiesere rupestre d'a Buona Nove
  • Chiesere rupestre inferiore d'a Madonne d'a Scale
  • 'Nzediamende rupestre cu chiesere d'a Madonne d'a Scale
  • 'Nzediamende rupestre cu chiesere de Sanda Croce
  • Chiesere ipoggeiche de San Posidonio
  • 'Nzediamende e chiesere rupestre d'a Madonne de le Rose
  • Chiesere rupestre Panareddozza 1 e Panareddozza 2
  • Grotte de l'eremite
  • 'Nzediamende e chiesere rupestre a Trovanza
  • 'Nzediamende ipoggeiche fortificate "La Torretta"
  • 'Nzediamende e chiesere rupestre de San Simine a Pantaleo
  • Chiesere ipoggeiche de San Leonardo
  • Chiesere rupestre de Sand'Andonie abbate
  • Chiesere rupestre de 'A Candelora
  • Chiesere ipoggeiche de San Marche
  • Cripte de Sanda Marine
  • Cripte de San Biagge
  • Chiesere ipoggeiche de Sanda Caterine
  • Celle eremitiche d'u Sande Barbato

Architetture civile[cangecange 'a sorgende]

Palazze De Notaristefani[cangecange 'a sorgende]

'U palazze signorile de Notaristefani, se iacchie sus 'a "Strade Maggiore" (osce a die vie Vittorio Veneto), se osce a die 'a sede de rappresendanze d'u Comune. Se stipane 'nu giardine inderne e doje caratteristece camine ottagonale sus 'a terrazze superiore. A 'u palazze jè 'nzeccate 'na cappelle d'u XVII sechele dedicate a 'a Sandissime Trinità.

Municipie[cangecange 'a sorgende]

'U municipie de Mazzafre, se iacchie a chiazze Garibaldi, avenìe costruite jndr'à 'u 1841, sus a 'u proggette de l'architette Campanella e pe volondà d'u sinnache De Carlo. Ave sostituite 'u vecchie municipie a 'u 'nderne d'u palazze La Liscia, jndr'à 'u rione de le Sande Midece.

Ospitesce 'a sale consigliare e 'u "Tiatre comunale"

Torre d'u Rrelogge[cangecange 'a sorgende]

'A "Torre d'u Rrelogge" se iacchie a chiazze Garibaldi, a l'inizie de vie Vittorio Venero, cu fronde a vie Laterra. Costruite a le inizie d'u XVIII sechele da 'u feudatarie Michele II Imperiale cummetorre civiche, arrive a n'altezze de 22 m e jè dotate de cambane settecendesche. Presende 'na decorazione in stile barocche, in accorde cu 'a coeve chiesere de San Benedette. Rappresende 'u simbole civiche d'u paese.

Architetture militare[cangecange 'a sorgende]

Castelle de Mazzafre[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Castelle de Mazzafre.
Franghebbolle ca raffigure 'u Castelle de Mazzafre, emesse 'u 13 abbrile 2007

'U "Castelle de Mazzafre" se iacchie jndr'à 'u cendre storeche, jndr'à località Lo Pizzo e se affaccie sus 'a gravine San Marche.

Le prime notizie secure d'u castelle resalene a 'u 970, mendre jndr'à 'nu diplome d'u 1081 'u castelle resulte de probbietà de Riccardo Senescalco. Cu 'u dominie angioine, 'u castelle pigghiò l'aspette de 'na fortezze cu bastiune e torre merlate. Subbìe diverse trasformaziune sotte le Aragonise e jndr'à 'u XVIII sechele 'a famigghie de le Imperiali recostruì 'a torre ottogonale e 'a facciate verse 'a gravine, opere de l'architette leccese Mauro Manieri. 'U castelle passò successivamende in possesse de diverse probbietarie e avenìe accatte 'a fine da 'u Comune, ca l'ave scacchiate cumme simbole d'a cetate, facenne arrecurdà l'avvenimende cu 'nu franghebbolle a jidde dedicate, emesse 'u 13 abbrile 2007.

Aree naturale[cangecange 'a sorgende]

Le gravine[cangecange 'a sorgende]

Le gravine onne 'na lunghezze ca vèje da 1 a 10 km e 'na larghezze da le 10 a le 300 m, cu 'na profondità massime de 50 m. Le parete sonde caratterizzate da grotte naturale e artificiale.

Le prengepàle gravine de Mazzafre sonde: "Velo", "Sanda Caterina", "San Marche", "Madonne d'a Scale","Monde Sand'Elia" , "Colombato", "Portiche d'u Ladre", "Giulieno", "Cape de Gavito" e "Canale Lunghe".

De chiste, chidde atropizzate, cioò collegate derettamende a 'u javetate, sonde 'a gravine d'a Madonne d'a Scale, 'a gravine de San Marche e quedde de Sanda Caterina.

Gravine d'a Madonne d'a Scale[cangecange 'a sorgende]

'A gravine d'a Madonne d'a Scale jè longhe 4 km, profonne cchiù o mene 40 m e larije da le 30 a le 50 m. Accumenze da 'u bivie d'a strade provingiale 'mbrà Martina Franghe e Noci e, sfioranne 'a vanne occidendale d'u javetate, spiccie jndr'à località dette La Pil d'u Boie ("'a pile d'u boie"), quase a 'a confluenze d'a S.S. n. 7 vie Appia.

A 'u 'nderne sue se iacchie 'u Sanduarie d'a Madonne d'a Scale e cchiù de 200 nuclèe javetative de l'origgenarie villagge. 'A vanna nord se chiame "Cape de Gravine", a 'u quale segue 'a gravine dette "Valle de le Rose" ca se estenne a ovest d'u paese, 'nu tiembe chiamate Vallis Rosarum pa ricche vegetazione spodanèe ca recopre 'u 'ndere litte de l'andiche jume Patemisco.

Sò presende assaije varietà de chiande, certe pure assaije rare, ca le andiche penzavane ca erane medicamendose. A l'estremità sud, dette "Gravine de Calìtro", stè 'u sanduarie seicendesche d'a Madonne de Tutte le Grazie e le reste de tre chiesere rupestre: Sanda Marije Maddalene, Sanda Parasceve e Sand'Eustacchie.

Gravine de San Marche[cangecange 'a sorgende]

Sembre a nord d'u javetate, 'a gravine de San Marche ave origgene jndr'à le vicinanze d'a "Massarie Pantaleo". Se estenne a est d'u cendre storeche, separannele da 'u reste d'u paese. Combletamende sckaffate jndr'à 'u javetate, pigghie 'u nome da 'na chiesere rupestre dedicate a San Marche.

Ha state in passate chiamate 'U Paradise de Mazzafre (da 'u greche paradeisos cioè giardine), purcé, lunghe le costone e le terrazzaminde, se sveluppe 'na vegetazzione assaije forte e spodanèe 'nzieme cu orte terrazzate, giardine agrumete e 'na coltivazione larije de fiche d'Indie.

Gravine de Sanda Caterine[cangecange 'a sorgende]

'A gravine de Sanda Caterine se iacchie a sud d'u javetate e jè oltrepassate da 'u terze ponde de Mazzafre, ca colleghe 'a zone de Sand'Oronzo cu vie 'A Rotonne. Pigghie 'u nome da 'a chiesere rupestre de Sanda Caterine d'Alessandria.

Riserve naturale d'u Monde Sand'Elia[cangecange 'a sorgende]

'A "Riserve naturale d'u Monde Sand'Elia" jè 'n'"oasi" d'u WWF, a 'u quale 'a "Comunitate de l'Arche" ave rialate cchiù o mene cinde ettare de vosche e seminative.

'A riserve jè costituite da l'omonime massarie cu 'nu nuclèe de trulle databbile a 'u XVIII sechele, cercunnate da 'a macchie mediterranèe e da vosche de leccio e fragne.

L'Oasi jè aperte a 'u pubbleche e attrezzate pe visite. 'A gestione de l'Oasi jè affidate a 'a Cooperative "'U File de Arianne" de Mazzafre.

Riserve naturale Stornara[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Riserve naturale Stornara.

'A riserve se estenne pe 1.501 ettare e combrende pure le comune de Cstellaneta, Ginosa e Palasciane. Jndr'à riserve avène tutelate 'u vosche costiere furmate da 'na pinete de pine d'Aleppo. 'U nome "stornara" derive da 'nu sacche de storne de acidde ca migrescene duranne 'u 'nvirne.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite

Etnie e minoranze furastire[cangecange 'a sorgende]

Seconne le date ISTAT a 'u 31 decemmre 2010 'a popolazzione furastire residende ere de 736 crestiane. Le nazionalità maggiormende rappresendate respèttanne 'a percenduala lore sus a 'u totale d'a popolazzione residende erane:

Romanie Romanie 336 1,04%

Tradiziune e folclore[cangecange 'a sorgende]

Seconne 'a tradizione popolare Mazzafre avenève chiamate 'a "terre de le masciare", cioè de chidde ca pratichescene 'a mascìe. A sta tradizione jè legate 'a leggende d'u "maghe Greguro", d'u quale avène indicate l'abitazione rupestre jndr'à gravine d'a Madonne d'a Scale. Seconne 'a leggende Greguro tenève 'na figghie, Margherita o Margheritedde, desiderate da tutte le maschele e invidiate da le femmene: cundannate a 'u roghe, pare avere state sarvate a l'urteme mumende da l'"iongumeno" Anselmo.

'A tradizione d'a presenze de le masciare, diffuse in particolare jndr'à 'u XIX sechele, se tramande jndr'à 'nu sbuènne de toponime ("gravine d'a Zingare", "gravine d'u Volr", "farmacie d'u Maghe Greguro", "Noce de le Masciare", "Corne d'a Streghe", "grotte Kabirica", "grotte d'u Diaule", grotte d'a Masciaredda", "Sacche d'a Morte" vecine 'a punde d'u Monde Moro, "Ponde de le Zingare", "rione de le Ostinate").

Legate a sta credenze popolare maggeche jè l'ause de accogghiere erbe medicamendose jndr'à le gravine, addò fioriscene spondanèe cchiù de 600 varietà de chiande officinale: agrimonie, pe l'epatite, laure, pe decotte e infuse antidolorifece, antillide, pe ferite e malattie d'a pelle, asparago, diuretiche, avena, rinfrescande, vianghespine, pe l'ipertensione e l'insonnie, cammomille, pe infuse antispasmodice e sedative, carrube, pe decotte pe scettà fore, cisto, disinfettande e astringende, edera, pe decotte purgative, fiche, pe catarre bronchiale, fragne, pe decotte disintossicande, malva, pe guarì ferite, origane, condre 'u catarre, papavero, cumme calmande de l'irrequietezze de le piccinne, parietarie, pa disinfezione de le genitale, rosmarine, afrodisiache, rovo, pe le 'nfiammaziune de le dinde, ruta, condre le convulsiune, salvia, diggestive, sambuco, pe le cacarelle.

Feste releggiose[cangecange 'a sorgende]

Le ricorrenze releggiose prengepàle ca avènene arrecurdate cu particolare solennità sonde chidde de San Leopoldo (masce), de Sand'Andonie da Padova (13 sciugne), d'a Madonne d'u Carmine (16 luglie), de San Caitane de Thiene (7 aguste), de Sanda Lucia (13 decemmre), e de Gesù Piccinne.

A chiste se aggiungene le ricorrenze natalizie (presepie allestite jndr'à le grote de le gravine) e pascale ("Prugessione de le Misteri"). Otre ause sonde 'a benedizione de le anemale a 'a chiesere de [[Sand'Andonie Abbate] (17 scennare), l'appezzecà 'u fanove ca simbolegge 'u calore d'a case pa feste de San Gesèppe (19 marze) e, le "varchecidde d'a navigazzione d'a speranze" appennute jndr'à le vicole pu Ferraguste. Mazzafre arrecorde jndr'à devozione popolare 'a Sanda Marije d'u Puzze de Capurso, l'urtema dumeneche de aguste le combagnie de pellegrine de Mazzafre sonde 'mbrà le cchiù numerose 'mbrà le otre comune a pigghià parte a le festeggiaminde.

  • 17 scennare: Feste in onore de Sand'Andonie Abbate (benedizione de le anemale e inizie ufficiale d'u Carnevale)
  • 22 febbrare: Feste d'u Patrocinie d'a Madonne d'a Scale
  • 18 e 19 marze: Feste in onore de San Gesèppe ("fucarazze" jndr'à diverse vanne d'a cetate)
  • Dumeneche de le Palme: (benedizione de le rame d'alìe, purtate da le ulivicultore jndr'à le chesere)
  • Venerdiè Sande: Prugessione de le Mistere (prugessione de le statue d'a Passione de Cristo e d'a Madonne 'Ddulurate)
  • 2 abbrile: Feste in onore de San Frangische da Paola
  • 22 masce: Feste in onore de San Leopoldo Mandik (feste parrocchiale)
  • Prima dumeneche de masce: Solenne Festeggiaminde in onore d'a Madonne d'a Scale (Patrone e Protettrice d0a Cetate de Mazzafre, prugessione solenne e consegne de le chiave)
  • Dumenehce de Corpus Domini: Solenne prugessione d'u Sandissime Sacramende
  • Prima dumeneche de sciugne: Prugessione de ringraziamende a 'a Madonne d'a Scale
  • 13 sciugne: Feste in onore de Sand'Andonie da Padova
  • 29 sciugne : Feste in onore d'a Sacre Core de Gesù
  • 1 e 2 luglie: Feste in onore d'a Madonne de le Grazie
  • 16 luglie: Feste in onore d'a Madonne d'u Carmine (feste Parrocchiale)
  • 7 agosto: Feste in onore de San Caitane
  • 10 agosto : Feste in onore de San Lorenzo Diacono e Martire (Patrone d'u Duomo de Mazzafre)
  • Terze dumeneche de aguste: Feste in onore d'a Madonne d'u Puzze
  • 25-26-27-28-29 settemmre: Solenne Festeggiaminde in onore de le Sande Midece Cosma e Damiano e de San Michele Arcangelo (prugessione de le statue de le sande patrune e "Scammisciata", o "Cavalcate de le Angele")
  • 8 decemmre: Feste in onore d'a Madonne 'Mmaculate
  • 13 decemmre: Feste in onore de Sanda Lucia vergine e martire
  • Periode natalizie: Natale jndr'à 'u Cendre Storeche, Mostre de le Presepe, Presepe Vivende
  • 24 e 25 decemmre: Festeggiaminde in onore d'u Prodiggiose Gesù Piccinne Miracolose (sanduarie de le frate minore)
'A Sumana Sande[cangecange 'a sorgende]

Duranne 'a Sumana Sande se fanne 'nu sacche de rite: le pellegrinagge penitenziale de le "Crucifissi" jndr'à 'u funne d'a gravine d'a Madonne d'a Scale, le cande tradizionale d'a Vie Crucis, l'allestimende d'u "Sepolcre" e 'a distribbuzzione de le palme.

'U Venerdìe Sande se face 'a "Prugessione de le Mistere", organizzate da l'"Arciconfraternite d'u Sandissime Sacramende", duranne 'a quale le gruppe scultorei settecendesche ca raffigurescene le varie mumende d'a Passione, avènene purtate da 'a Chiesere Madre pe le vie cetadine, accumbagnate da le sonature de flaute, grancasse, tammorre e "troccole", 'nu strumende tradizionale de legne cu battende de firre. Apprisse avènene 'u gonfalone d'a confraternite e 'a "Croce de le Mistere", cu le simbole d'a Passione e, le statue de "Gesù jndr'à l'orte", d'a "Veroniche", d'a "Cascate", d'u "Calvarie", d'u "Criste Muèrte" e spiccianne de l'"Addulurate". 'A prugessione s'achiude cu le cruciferi e cu le pupiranni, confrate 'ngappucciate ca rappresendane le penitende.

Prugessione de le Sande Midece Cosma e Tamiane[cangecange 'a sorgende]

'A prugessione pa feste de sande Cosma e Tamiane, ditte pure "Sande Midece" ca se tène l'urteme de le ttre sciurne de feste, 'u 29 settemmre se iapre cu 'na sfilate de cavaddere bardate, cu piccinne vestute da "jangele".

'A cavalcate arrecorde in origgene 'a vittorie de le mazzafrise sus ale Turche jndr'à battagghie fatte 'u 22 settemmre 1594 jndr'à località de "Scardino", vecine a 'u jume Tara. 'U rrecorde avenìe cchiù vote soppresse e repigghiate: jndr'à 'u Settecinde avenìe accumbagnate da 'na rappresendazione in costume d'a battagghie 'mbrà "Cristiane" e "Saracene", seguite da 'na prugessione de le figurande cu cere appizzecate rrete 'a statue d'u sande protettore. 'A prugessione avenìe ditte "de le scamisciate", pe colpe de le condiziune de le abite de le uerriere finde apprisse 'a rappresendazione d'a lotte. Cchiù nnande le Borbone proibbirene 'a battagghie finde, ma 'a manifestazione condinuò cumme prugessione de notte jndr'à l'occasione d'a feste de le Sande Midece, stipanne 'u nome de "Scammisciata" o "Cavalcate de le jangele".

'A prugessione jè dedicate pure aSan Michele Arcangele, devendate patrone d'a cetate jndr'à 'u 1721 in seguite a 'n'apparizzione d'u sande vecine a Citignano.

Feste Patronale in onore d'a Madonne d'a Scale[cangecange 'a sorgende]

In onore d'a Madonne d'a Scale, patrone de Mazzafre da 'u 1776, se organizze ogne anne 'a prime dumeneche de masce 'a feste d'a "Consegne de le chiave". Apprisse 'na messe solenne, celebbrate jndr'à 'u sanduarie, 'a statue avène purtate a spalle jndr'à cetate, mendre da 'u municipie parte 'u cortèe civiche cu 'u sinnache e le autoritate civule, a le quale se aunisce 'u vescove da 'a chiesere de San Lorenze, Quanne le prugessiune se 'ngondrane avènene offerte a 'a statue d'a patrone le chiave d'a cetate. 'A prugessione spicce purtanne 'a statue jndr'à colleggiate. 'A feste se conglude 'a sere cu le luminarie, museche e fuèche de artificie.

Qualitate d'a vite[cangecange 'a sorgende]

'Nguinamende[cangecange 'a sorgende]

Pe colpe de le 'nzediaminde de le 'ndustrie pesande ca onne caratterizzate Tarde ca ste vecine, da 'u seconde dopouerre 'u comune de Mazzafre jè inderessate da 'nu forte 'nguinamende, specie atmosfereche, pe colpe de le smalteminde industriale, soprattutte 'a diossine. Le conzeguenze sus 'a salute d'a popolazione sò assaije rilevande, cumme attestate da le date epidemologgiche scritte pure sus a 'n'articole de "L'espresso" jndr'à 'u 2007 ca paralne de l'elevate ingidenze de le tumore a 'a pleure polmonare e de le otre malattie legate a le vie respiratorie.

A stu fatte se aggiunge 'na scarse valorizzazzione d'u patrimonie ambiendale e paesaggisteche, 'nu picche aggiustate da 'a recende istituzione d'u Parche Reggionale de le Gravine: assaije vote le lame avenèvane ausate cumme discariche abbusive de rifiute pericolose pe le falde acquifere. 'A marine paje invece le conzeguenze d'u lavagge abbusive sottocoste de le cisterne de le nave ca passane da 'u Puèrte de Tarde e de l'inefficacie de le depuratore pe le acque reflue, riscondrate jndr'à fatte de cronache giudiziale verificate jndr'à l'estate d'u 2008.

A tutte ste fatte vè aggiunde 'a presenze sus a 'u territorie de 'na discariche e de 'n'ingeneritore.

Culture[cangecange 'a sorgende]

'Struzione[cangecange 'a sorgende]

Scole[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà le istitute superiore stonne a Mazzafre:

  • 'u licèe "Dumineche De Ruggieri" (cu indirizze classeche, sciendifeche e pedagogeche);
  • l'istitute tecniche "Amaldi" (elettroneche e telecomunicaziune, 'mbormateche, meccaneche);
  • l'istitute agrarie "Cenzine Mondelli"

Stonne pure le scole medie "Alessandro Manzoni", cu sede cendrale e succursale e, "Niccolò Andria" e le scole elemendare "Edmondo de Amicis", "Giuanne Pascoli" e "San Giuanne Bosco".

Musèe[cangecange 'a sorgende]

Civiche musèe storeche-archeologgeche de le civiltà de l'uegghie e d'u vine[cangecange 'a sorgende]
Mazzafre
Ubicazione
StateItaglie Itaglie
LocalitateProvinge de Tarde
'NderizzeVie Lo Pizzo, Mazzafre
Coordinate40°35′N 17°07′E / 40.583333°N 17.116667°E40.583333; 17.116667{{#coordinates:}}: non ge pozze avè cchiù de 'nu tag prengepàle pe pàgene
Caratteristeche
TipeEtnografije, Archeologgie, Tradiziune popolare e Civiltà contadine.
Mappe de localizzazione
Map
Sito web

'U "Civiche musèe storeche-archeologgeche" d'a civlità de l'uegghie e d'u vine" ha state inaugurate jndr'à 'u sciugne 2003. 'Nzieme a 'a bibblioteche comunale, ste uspetate jndr'à l'ambiende a 'u piane terre d'u Castelle.

Le raccolte combrennene oggette d'ause quotidiane e attrezze tradiziunale, testimonianze d'a vite rurale 'mbrà 'u XVI sechele e le prime anne cinguande d'u XX sechele, legate a le produziune tipeche d'u territorie mazzafrese. 'Mbrà chiste se stipane 'na presse d'u XVI sechele e 'nu frandoje a ttre macine d'u XVIII sechele.

Jndr'à l'abbrile 2005 ha state allestite 'na mostre permanende 'a Puteje d'u Carradore o Maestre d'Asce.

Da 'u 12 abbrile 2007 'u musèe face parte d'u Fonde pe l'Ambiende Tagliàne (FAI).

Medie[cangecange 'a sorgende]

Mazzafre jè sede de l'Emittende televisive locale "Telesud"[12] e "Tele .5", e de l'emittende radio "Multiradio"[13].

Cineme[cangecange 'a sorgende]

'U cendre storeche de Mazzafre avenìe ausate jndr'à 'u 1964 cumme scenografije pe rappresendà 'a cetate de Cafarno jndr'à 'u film Il Vangelo secondo Matteo de Pierpaolo Pasolini.

Jndr'à 'u 2011 ha state girate 'u film "Il paese delle spose infelici" de Peppe Mezzapesa pigghiate da l'omonime romanze de Mario Desiati edite da Mondadori.

Cucine[cangecange 'a sorgende]

Seconde l'uase pugghiese 'a paste fatte jndr'à case pe eccellenze jè rappresendate da le chianghiaredde, accumbagnate cu le cime de rape o cu 'u ragù. Otre tipe de paste sonde le cavatidde, le gnocche, lu friscidd , 'a tagghiarina e le pizzicaridde.

'Mbrà le seconde sonde piatte tipece d'a cucine locale le braciole de carne de vitelle, 'a sasizze e le gnumariedde a 'a brace. Non ge mangane le formagge (muzzarelle e casecavaddere).

Assaije tipeche sonde le focacce (pddiche), semblice semblice o anghiute cu 'u casecavaddere e affettate o pure cu 'a cepodde o de recotte asckuande, e angore le panzarotte, le fresèdde, le taralline.

Le doce avènene cucinate in occasione de le feste: tipece d'u Natale sonde le carteddàte, le "purciedde" (sanacchiudere o dinde de San Gesèppe), le pettole, le "mustazzole e 'a cupete, 'na specie de torrone cu miele e amennele. A Carnevale se facene le chiacchiere e pa feste de San Gesèppe le zeppole. Pe Pasche se facene le dolcette a forme de pecheredde cu 'a paste de amennele, le scarcedde e le taralle cu 'u scileppe.

Personalità legate a Mazzafre[cangecange 'a sorgende]

Sciugrafije andropeche[cangecange 'a sorgende]

Fraziune[cangecange 'a sorgende]

Mazzafre tène 4 fraziune:

  • Chiatona e Marine de Ferrara, borgate marenare ca se affacciane sus a 'u MAre Ionio. Marine de Ferrara nasce vecine a 'a foce d'u jume Patemisco invece Chiatona vecine a 'u confine cu 'u comune de Palasciane. Se animescene d'estate grazie a 'u turisme balneare.
  • Citignano e Cernera sonde de le contrade piccenne javetate da le mazzafrise vecine a 'u Monde Sand'Elia. A Citignano onne state acchiate 'nu sacche de fittile votive de età ellenisteche, segne d'a presenze de 'nu 'mbiande culturale none angore idendificate.

Economiìje[cangecange 'a sorgende]

Agricolture[cangecange 'a sorgende]

Le alìe da addò se face l'uegghie preggiate

L'agricolture jè 'u tradizionale settore de attivitate mazzafrese. Se cultivane soprattutte:

Leseminative, cu 'a produzione de grane, avena, orzo, erbe mediche e soprattutte erbe da tagghie ausate pe l'allevamende de le anemale.

'A coltivazione de ortagge avène fatte jndr'à vanna meridionale d'u territorie. Avènene cultivate cicorie, fenucchie, pumedore, marangiane, peperusse, cetrule, zucchine, zucche, caroselle, barattine, bietole, acce, rape, caulefiure, melune gialle, melune, petrusine, basiliche e legume.

Le fruttete d'a zone settendrionale producene amennele e cerase, invece chidde d'a zone meridionale pesche, vermacocche, susine, fiche, prugne e le fiche d'Indie.

Allevamende[cangecange 'a sorgende]

L'allevamende jè une de le cchiù andiche attivitate ecnomeche, diffuse soprattutte jndr'à zone settendrionale. Se allevane bove, capre, pechere, puèrce e cavaddere pu macelle e le produziune de l'industrie casearie e de le salumifice.

L'apicolture ere 'n'attivitate redditizie assaije, praticate 'nu tiembe jndr'à gravine, addò le arnie avenèvane mise jndr'à le grotte (une se chiame "Grotte d'u miele").

Osce a die l'allevamende de le ape avène jndr'à zone meridionale e le prodotte, miele e pappa reale.

Industrie[cangecange 'a sorgende]

L'attivitate industriale s'ha sviluppate cu l'indotte d'u 'mbiande siderurgeche de l'Italsider de Tarde (osce a die Ilva), apirte a le inizie de l'anne sessande. Jndr'à 'u stesse periode, avenìe aperte a Mazzafre 'na fabbriche pa produzione de birre de probbietà d'a Dreher accattate jndr'à l'anne novande d'u millenovecinde da 'u gruppe Heineken Italia.

L'industrie alimendare jè legate a le attivitate agricole (oleifice ("trappiti"), caseifice, slumifice). Avènene pure prodotte materiale plastice pe l'irrigazione.

Stonne pure attivitate legate a l'edilizie e a 'a produzione de mobile e infisse.

Infrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde d'a Provinge de Tarde

Strade[cangecange 'a sorgende]

Le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da (vide):

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

Le collegaminde ferroviarie d'a stazione locale sonde verse Tarde e Bari, da le quale passane le linèe ferroviarie ioniche e adriatiche.

Aeropuèrte[cangecange 'a sorgende]

L'Aeropuèrte de Tarde-Vurtàgghie "Marcello Arlotta" face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter.

Le aeropuèrte cchiù vecine sonde:

Mobbilità urbane[cangecange 'a sorgende]

'U trasporte locale jè garandite da le pulmann de linèe d'a "Miccolis S.p.A.", ca collegane le diverse zone de Mazzafre, 'a frazione de Chiatona (specialmende jndr'à 'u periode d'a staggione) e 'u Parche de Uerre.

'U "Consorzie Trasporte Pubblece" (CTP) de Tarde colleghe 'a cetadine cu Crispiano, Statte, Palasciane, Martina Franghe, Castellaneta e Tarde (tratte ausate prengepalmende da studinde e pendolare).

Le "Ferrovie d'u Sud-Est" garandiscene 'u collegamende dirette cu Bari, cu salite de le passeggere a l'accussìditte "Bivio" lunghe 'a vie Appia a sud de Mazzafre.

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Sinnache: Martine Carmelo Tamburrano (centrodestra) da 'u 14/06/2006

Sport[cangecange 'a sorgende]

Jè presende 'na Scole de Aikido chiamate "Dojo Fudoshintai" affliate Aikikai d'Itaglie e 'na palestre de Jūdō: 'u "Cendre sportive Mazzafre Judo".

'A squadre de ballone ("A.C.D. Massafra") ha state retrocesse jndr'à 'u cambionate pugghiese de Promozione.

'A squadre de pallacanestre ("G. S. Basket Massafra"), jndr'à staggione 2009/2010 jndr'à Serie B Dilettande s'ha classifecate a 'u 1° poste a 'a fine d'a staggione regolare e ave pigghiate 'u deritte de sciucà 'u cambionate de Serie A Dilettande jndr'à 'u 2010/2011.

'A squadre de pallavvole femmiinile "A.S. Volley Massafra", jndr'à staggione 2009/2010 ha sciucate jndr'à Serie C. St'associazione sportive apponde assaije sus a le uagnune e le uagnedde.

'U 21 aguste 19860 Mazzafre ha state tappe d'u viagge d'a Fiaccola olimbeche pe le Olimbiade estive de Rome 1960[15].

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Vicinze Gallo - Origini e vicende della città di Massafra - 1912
  • Fernando Ladiana - Massafra- StampaSud - Motele, 1995
  • Fernando Ladiana - Centro antico di Massafra- StampaSud - Motele, 1990
  • Espedito Jacovelli -Massafra/la città il territorio -,1981
  • Espedito Jacovelli -Massafra nel secolo XVI -,1971
  • Espedito Jacovelli -Massafra nel secolo XVII -,1984
  • Espedito Jacovelli - Guida al Santuario e al Villaggio rupestre della Madonna della Scala di Massafra, 1985
  • Espedito Jacovelli & Fernando Ladiana - Massafra la Grande Guerra , diario di un paese del Sud - StampaSud - Motele, 1984
  • Frangische Quarto - Vocabolario dialettale massafrese - 1992
  • Rafaele Grippa - Cinquantanni di vita massafrese -1934
  • Cosimo Tamiane Fonseca & Filiberto Lembo - Il Centro storico di Massafra - , 1977
  • Fernando Ladiana - La Pietra della fame - ,1984
  • Jangele Antonicelli - Il sovversivo - Memorie di un contadino di Massafra, a cura di Ferdinando Dubla, Gianni Forte, Giancarlo Girardi, Eva Santoro, ed. LiberEtà - CGIL, 2011

Chiesere Rupestre[cangecange 'a sorgende]

  • Robberte Caprara - La chiesa rupestre di San Marco - Tipografia "il David" - , 1980
  • Robberte Caprara - La chiesa rupestre della Buona Nova - Tipografia "il David" - Firenze, 1979
  • Robberte Caprara & Marcello Scalzo - La chiesa rupestre di San Leonardo a Massfra - Archeogruppo E.Jacovelli - Mazzafre 1998
  • Attane Luigge Abatangelo - Chiese cripte e affreschi italo-bizantini di Massafra -1966
  • Espedito Jacovelli -Affreschi bizantini in Massafra - ,1960
  • Espedito Jacovelli - Guida al santuario e villaggio della Madonna della Scala - ,1981
  • Robberte Caprara - La chiesa rupestre di Santa Croce - 2007
  • Robberte Caprara, C. Crescenzi, M. Scalzo, ''"Il territorio nord del Comune di Massafra", 1983
  • Cosimo Tamiane Fonseca - Civiltà rupestre in Terra Jonica, Carlo Bestetti Edizioni d'Arte,1970
  • Franghe Dell'Aquila, A.Messina - Le chiese rupestri di Puglia e Basilicata, Adda Editore,1998,
  • AA.VV.- La gravina Madonna della Scala di Massafra - Natura, storia, archeologia, tutela, Nuova Editrice Apulia 1995
  • Robberte Caprara, F.dell'Aquila - "Il villaggio rupestre della gravina "Madonna della Scala" a Massafra (TA). Andonie Dellisanti Editore, 2007

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. http://italia.indettaglio.it/ita/puglia/massafra.html
  2. V. Gallo, La Tebaide d'Italia: contributo all'arte preludiare intorno
  3. 3,0 3,1 (IT) Bilancio demografico mensile anno 2023 (dati provvisori), su demo.istat.it, ISTAT.
  4. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  5. .'U soprannome avenìe coniate da 'u storeche Vicinze Gallo jndr'à 'u libbre La Tebaide d'Italia: contributo all'arte preludiare intorno al "Mille", pubblecate a Napule jndr'à 'u 1925 da Officina Cromotipografica "Aldina"
  6. https://web.archive.org/web/20110520120126/http://www.confedilizia.it/clima-PUGLIA.htm
  7. Climatologgie de l'Arche Ioniche Tarandine, su biopuglia.iamb.it. URL conzultate il 07-05-2008.
  8. L'etimologgie avèene repurtate jndr'à 'u libbre de l'arcivescove Gesèppe Blandamura, Choerades Insulae, Tarde, Tipografie Arcivescovile, 1925.
  9. Roberto Caprara, Il Tesoretto Massafrese, introduzione al saggio del Prof. W.Hahn, in Archeogruppo 3, Mazzafre 1995, su geocities.com (archivijate da l'url origgenale; seconde copie archivijate).
  10. A 'a madonne de Totte le Grazie de Mazzafre avènene attribbuite 'nu sbuènne de miracole, certe de le quale, 'mbrà 'u 1655 e 'u 1792, onne state repurtate jndr'à 'nu manoscritte d'u canoniche Ignazio Marije De Sanguine
  11. 'A chiesere esisteve jndr'à 'u 1081, quanne seconne 'nu documende stipate jndr'à l'abbazzie d'a Sandissime Trinità de Cava de' Tirreni, avenìe rialate 'nzieme a 'u jume Patemisco a l'abbazzie.
  12. Site web de "Telesud"
  13. Site web de Multiradio (FM 91,4 - 102,5 MHz).
  14. Biografia
  15. 'U tedofore ha state Lino Palagiano (Inglese) Organizing Committee of the Games of the XVII Olympiad, The Games of the XVII Olympiad - Rome 1960 - The Official Report - Volume 1 (PDF), Rome, 1960, p. 215. URL conzultate l'8 aprile 2007. Lingua sconosciuta: Inglese (aiuto)

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegamiende fore da Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]


Condrolle de autoritàVIAF (EN138407166 · WorldCat Identities (ENlccn-n82250855