Spinazzole

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Spinazzola)
Disambiguazzione – Ce ste cirche altri significati, 'ndruche Spinazzole (disambigua).
Spinazzole
comune
Spinazzole – Veduta
Spinazzole – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Barlette-Andrie-Trane
Amministrazione
SinnacheMechèle Patruno (liste civiche de cendre-destre Viviamo Spinazzola) da 'u 6-6-2016
Territorie
Coordinate40°58′N 16°05′E / 40.966667°N 16.083333°E40.966667; 16.083333 (Spinazzole)
Altitudine435 m s.l.m.
Superficie184,01 km²
Crestiàne5 869[1] (30-11-2023)
Denzetà31,9 ab./km²
Comune 'nzeccateAndrie, Banzi (PZ), Genzane de Lucanie (PZ), Gravine in Pugghie (BA), Minervine Murge, Mondemilone (PZ), Palazze San Gervasie (PZ), Poggiorsine (BA), Ruve de Pugghie (BA), Venose (PZ)
Otre 'mbormaziune
Cod. postale76014
Prefisse0883
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT110008
Cod. catastaleI907
TargheBT
Cl. sismichezone 2 (sismicità medie)[2]
Cl. climatiche1748
Nome javetandespinazzolese
PatroneSan Sebbastiane, Madonne d'u Bosche
Sciurne festive20 scennare; 14 aguste
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Spinazzole
Spinazzole

Mappe de localizzazione: Pugghie
Spinazzole
Spinazzole
Spinazzole – Mappa
Spinazzole – Mappa
Posizione d'u comune de Spinazzole jndr'à provinge de Barlette-Andrie-Trane
Site istituzionale

Spinazzole (Spinazzola jndr'à 'u tagliàne, Spenazzòle jndr'à 'u dialette locale[3]) jè 'nu comune tagliàne de 5 869 crestiàne d'a provinge de Barlette-Andrie-Trane jndr'à Pugghie.

A 'u censimende d'u 2011, 'a cetate ave reggistrate 'nu cale demografeche d'u 8,2% respette a le 7 362 crestiàne d'u censimende d'u 2001 e resulte 'u comune mene popolose d'a provinge.

Confine a ovest cu 'a Basilicate, a' quale ave appartenute 'nzigne a 'u 4 sciugne 1811, quanne Giuacchine Murat, redisegnanne le provinge d'u Regne, decretò 'u passagge de Spinazzole jndr'à Terre de Bare, luannenele a 'u distrette de Matere.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Territorie[cangecange 'a sorgende]

Rocche d'u Garagnone

'U paese se iacchie sus a 'u versande occidendale de le Murge Pugghiese, sus a 'nu territorie collinare "Selle de Spinazzole". 'U comune se stenne pe cchiù o mene 23 km de lunghezze e 9 km de larghezze, pe 'nu totale de 18000 mq² a 435 metre sus a 'u levèlle d'u mare. 'A cetadine nasce sus a 'na terrazze cerconnate da scarpate affacciate sus 'a valle d'u torrende Locone, 'u prengepàle affluende d'u jume Ofande. Jndr'à le pendice de le scarpate iessene 'nu sbuènne de sorgende (Pilone, Raica, de Rolle, Gadone Turcitane, S. Frangische, Casalvecchie, Accannate, Paredane, San Vecinze) ca fanne de Spinazzole 'nu paese ricche de acque, in condraste cu 'a scarsità tipeche d'a reggione.

A ovest d'u paese, stonne le vosche de latifogghie soprattutte de roverelle, immerse jndr'à le valle ca confinane cu 'a Basilicate.

Clime[cangecange 'a sorgende]

'U clime d'u paese jè de tipe sub-litoranée e spesse presende caratteristeche tipeche de le clime condinendale a cause de l'altitudine e d'a londananze da 'u mare. Le vernate sò moderatamende fridde e le staggiune cavede e assutte. 'A temberature medie d'u mese de scennare jè de cchiù o mene +5 °C, mendre jndr'à staggione se aggire atturne a le +23 °C. Le precipitaziune annue sò modeste e se attestane atturne a le 600mm. Le piogge sò abbondande durande le mise d'a vernate e de l'autunne cu massime pluviometrece a novemmre, jndr'à staggione sò assaije scarse e se verificane certe vote sotte forme de rovesce temboralesche durande le ore d'u pomerigge. Le nevicate sò modeste e se verificane quase esclusivamende da decemmre a màrze, in presenze de arie fredde ca avène da le Balcane e da 'u Nord Europe.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pure ca non g'è verificabbele 'a tradizionale idendificazione cu 'a Statio ad Pinum, tappe d'a Vie Appie romane, 'a cetadine pò essere funnate jndr'à 'n'epoche assaije andiche.

Jndr'à 'u 1811 'u Rre Giuacchine decretò 'u distacche da 'a Basilicate e 'u passagge d'a cetate a' Pugghie, jndr'à Terre de Bare[4].

Jndr'à 'u corse d'u XIX sechele 'u paese accumenzò a spannerse fore de l'andiche nuclée, pe assumere 'a caratteristeche d'u borghe in linée de osce a die, quase combletamende stennute lunghe 'a strade provingiale 230.

Jndr'à 'u 2004 'u comune, ggià parte d'a Provinge de Bare, ave trasute a ffà parte d'a nove provinge de Barlette-Andrie-Trane.

Monumiende e luèche d'inderesse[cangecange 'a sorgende]

Vie Acerenze

Cu l'abbatimende, a l'inizie d'u XX sechele, d'u castelle Pignatelli, jndr'à cetate se stiparne de le reste de 'na cinde murarie medievale, 'na commanderie de l'ordene gerosolimitane e 'a cinghecendesche chiesere madre (San Pitre apostole) e 'u prime 'spedale Temblare jndr'à Pugghie.

Rudere d'u castelle d'u Garagnone ca se iacchie jndr'à contrade cu 'u stesse nome, sus a le rocce d'a Murge, 'mbrà Poggiorsine e Spinazzole, appartenute a 'u feude de le Orsini. Jndr'à contrade Grottelline, (zone 21 ponde) stonne le reste de javetaziune preistoreche probbabbilmende neoliteche, scavate jndr'à rocce sus 'a superficie iesse cocce de cerameche gnore e cu figure geometriche, de epoche cchiù recende.

Vecine a' cetate se iacchiane pure le rudere d'u castelle normanne. Otre monumende ca ste jndr'à cetate jè l'Epitaffie, ca se iacchie jndr'à località cu 'u stesse nome, manufatte storeche fatte jndr'à 'u 1631 pe arrecurdà 'u vecchie "Tratture Regio Melfi-Castellanete", ca a l'epoche de le romane conzendive a le armende de spustarse.

Architetture civile e palazze storece[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u tessute javetative de Spinazzole stonne picche ma 'mbortande palazze storece scambate a le scettamiende 'nderre d'u XX sechele.

Palazze Saracene

'Mbrà ste edifice stonne:

  • Palazze Saracene;
  • Palazze Aquilecchie;
  • Palazze Messere;
  • Palazze D'Innelle;
  • Palazze Agliete;
  • Palazze Guidone e Catalani;
  • Palazze Gagliardi;
  • Palazze jndr'à chiazze Plebbiscite;
  • Palazze jndr'à vie Alfieri angole vie La Valle;
  • Palazze jndr'à vie Berlinguer angole vie La Noce;
  • Palazze Spada.

Otre edificie de granne valore storeche-architettoneche jè 'u vecchie 'spedale Sanda Marije La Civita, ex convende de Cappuccine (parzialmende scuffulate pe 'ngurie).

Architetture releggiose[cangecange 'a sorgende]

  • Chiesere de l'Annunziate, ca ste jndr'à 'u cendre d'a cetate, vecine a' sede d'u Comune, 'nzippate jndr'à 'u comblesse origgenarie sue cu funne de l'Università locale, cu licenze de Pape Bonifacio IX d'u 5 decemmre 1391, ex convende frangescane;
  • Chiesere de San Sebbastiane, ca ste sus 'a chiazze ca da jedde pigghie 'u nome;
  • Chiesere de San Necole;
  • Chiesere de San Pitre Apostole (chiamate da le spinazzolese "Chiesere Madre"), ca ste jndr'à 'u cendre storeche, vecine a de le rudere d'u castelle;
  • Cappelle de San Vite;
  • Sanduarije de Marije Sandissime d'u Vosche, ca ste vecine a 'u voschette comunale a picche chilometre da 'u cendre javetate; stipe 'a sacre immaggine d'a "Madonne d'u Vosche" ca 'u martedìe apprisse 'a Pasche avène carresciate in prucessione jndr'à 'u paese e mise jndr'à "Chiesere Madre" pe pò essere repurtate, jndr'à 'u mese de aguste, a 'u sanduarije;
  • Chiesere d'u Priatorie, ca ste jndr'à chiazze prengepàle, Chiazze Plebbiscite;
  • Chiesere 'nzeccate a 'u 'spedale.

Fundane e massarie[cangecange 'a sorgende]

Le fundane cchiù 'mbortande, sie da 'nu punde de viste storeche ca utilitarie, sò uette. E sò: Dirolla, Raica, Pilone, San Frangische, San Vecinze, Gadone, Accannata, Casalvecchio, Pisciarelle.

De 'nderesse storeche-architettoneche sò le massarie ca se iacchiane jndr'à tutte 'u territorie d'u comune, strutture agricole ca sò caratterizzate da 'n'architetture tipicamende legate a' fatìe e a l'allevamende d'u bestiame. 'Mbrà ste massarie stonne "Donna Teresina Spada", Paredane Pulecenelle, Quadrone, Accannata, le tanda massarie jndr'à contrade Sanda Lucie e 'a massarie Cape d'acque ex senatore Saraceno, ca pe lascite testamendarie jè de probbietà comunale a avène congesse in affitte a' congregazione de le puveriedde. Le massarie cchiù belle sò conziderate "Bene Culturale" e pe quiste avènen sottoposte a vingole de tutele.

Vosche[cangecange 'a sorgende]

  • Sanda Lucie de Matere da 'u nome d'a contrade;
  • Monterozzi de Labriola - erede Longo, affianghe a le vosche massarie Rafaele De Cesare (osce a die Falcicchio), famigghie D'Innella pe 'nu totale de cchiù o mene 100 ettare;
  • Difese comunale;
  • Voschette Spada famigghie Cotturri;
  • Vosche erede Lograno, addò ste 'a querce roverelle cchiù granne d'a Pugghie[5], ca confine cu 'u territorie de Mondemilone.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[6]

Etnie e minoranze furastiere[cangecange 'a sorgende]

Seconde le date ISTAT a 'u 31 decemmre 2010 'a popolazzione furastiere residende ere de 195 crestiàne.

Le nazionalità maggiormende rappresendate in base a' lore percenduale sus a 'u totale d'a popolazzione residende erane:

Culture[cangecange 'a sorgende]

'U Borghe Andiche

Cinematografe[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u 1963 jndr'à cetate ha state girate 'nu stuézze d'u film I basilischi, pa reggie de Line Wertmüller.[7]

Jndr'à 'u 1995 ha state girate 'u film Ninfa plebea, sembre pa reggie de Line Wertmüller.[8]

Jndr'à 'u 2019 ha state girate 'u film Tolo Tolo pa reggie de Checco Zalone[9]. Sembre jndr'à 'u stesse anne ha state protagoniste de le riprese d'u cortemetragge "Un Giudice Ragazzino" d'u reggiste uagnone spinazzolese Pierluigge Glionna.[10]

Jndr'à 'u 2021 'u cortemetragge "Clementina"[11], dirette d'a Pascale Coletti[12][13], avenìe scacchiate a le David de Donatelle 2021.

Economije[cangecange 'a sorgende]

L'attivitate prengepàle jè l'agricolture, praticate da 'mbrese, in generale de dimenziune piccele, specializzate jndr'à produzione cerealiculture, e attivitate collegate: commerce de cereale e sumiende, maghene agricole e 'nsaccamende de fertilizzande. Recade pure 'mbrà le territorie de produzione d'a Lendicchie de Altamure ca ave avute jndr'à 'u 2017 l'IGP. 'A relative ricchezze d'acque d'u territorie 'ngoragge pure colture orticole e jndr'à le serre. A' tradizione artiggianale vèje segnalate 'a produzione de abite da spose.

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Elenghe de le amministraziune ca se onne succedute jndr'à stu comune.

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
22 luglie 1988 4 ottommre 1990 Gesèppe Saulle Partito Comunista Italiano Sinnache [14]
4 ottommre 1990 5 sciugne 1991 Necole Gesualdi Democrazia Cristiana Sinnache [14]
5 sciugne 1991 22 scennare 1993 Frangische Raimo Partito Democratico della Sinistra Sinnache [14]
2 decemmre 1993 17 novemmre 1997 Mechèle D'Ercole - Sinnache [14]
17 novemmre 1997 30 luglie 2001 Gesèppe Barrasso L'Ulivo Sinnache [14]
30 luglie 2001 28 masce 2002 Necole Covella Comm. straordinarie [14]
28 masce 2002 19 scennare 2006 Savine Erneste Saraceno Casa delle Libertà Sinnache [14]
30 masce 2006 17 masce 2011 Carle Gesèppe Scelzi L'Unione Sinnache [14]
17 masce 2011 6 sciugne 2016 Necole Di Tullio Lista civica - Centro-destra: Rinascita per Spinazzola Sinnache [14]
6 sciugne 2016 in cariche Mechèle Patruno Lista civica - Centro-destra: Viviamo Spinazzola Sinnache [14]

Gemellagge[cangecange 'a sorgende]

Sport[cangecange 'a sorgende]

Ballone[cangecange 'a sorgende]

'Nzigne a 'u 2016 stavane doje squadre de ballone jndr'à cetate: 'a U.S.D. Nuova Spinazzola, ca sciucave jndr'à 'u girone A pugghiese de Prime Categorije, e 'a Usd Spinazzola 1976, ca sciucave jndr'à 'u girone A pugghiese de Terze Categorije.

Jndr'à 'u luglie 2016 le doje suggettate se onne squagghiate 'nzieme, e onne funnate 'a USD Nuova Spinazzola 76, ca scioche jndr'à 'u cambionate de Promozione pugghiese.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. (IT) Bilancio demografico mensile anno 2023 (dati provvisori), su demo.istat.it, ISTAT.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. AA. VV., Dizionario di toponomastica. Storia e significato dei nomi geografici italiani, Milano, GARZANTI, 1996.
  4. Legge 922 d'u 4 masce 1811
  5. LA QUERCIA SECOLARE, su piemontepress.it. URL conzultate il 27 febbrare 2024.
  6. Statistiche I.Stat - ISTAT;  URL consultate in date 28-12-2012.
  7. L'Oscar alla carriera per Lina Wertmüller, su lagazzettadelmezzogiorno.it. URL conzultate il 30 abbrile 2020.
  8. RAIUNO: LUCIA CARA A 'ITALIA SERA', su www1.adnkronos.com. URL conzultate il 30 abbrile 2020.
  9. (IT) Tolo Tolo, il nuovo film di Checco Zalone sguazza con spregiudicata follia nel politicamente scorretto. Ecco (senza spoiler) che cosa vedrete, su Il Fatto Quotidiano, 27 decemmre 2019. URL conzultate il 30 abbrile 2020.
  10. Spinazzola, ecco Lorenzo Carulli: il «giudice ragazzino» che ha colpito Glionna, su lagazzettadelmezzogiorno.it. URL conzultate il 30 abbrile 2020.
  11. David Di Donatello, CLEMENTINA, p. 1. URL conzultate il 23 scennare 2021.
  12. Tiziana Di Gravina, "Clementina" di Pasquale Coletti in corsa per il Premio David di Donatello, 19 scennare 2021, p. 1. URL conzultate il 23 scennare 2021.
  13. Rosalba Matarrese, Spinazzola "Clementina" ai David di Donatello, in La Gazzetta del Mezzogiorno, 23 scennare 2021, p. 1.
  14. 14,00 14,01 14,02 14,03 14,04 14,05 14,06 14,07 14,08 14,09 http://amministratori.interno.it/
  15. Spinazzola, su Comune di Verbania. URL conzultate il 18 aguste 2019 (archivijate il 3 marze 2013).

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegamiende fore a Uicchipèdie[cange 'a sorgende]

Template:Comuni del Parco Nazionale dell'Alta Murgia

Condrolle de autoritàVIAF (EN242322508
  • Puglia Portale Puglia: accede a le vôsce de Uicchipedia ca trattane de Puglia